„Mami, dormi cu mine în seara asta?” - Cum răspunzi corect acestei întrebări

Foarte multe mămici mărturisesc că micuții lor nu vor deloc să adoarmă singurei. Oricât ar încerca să ii învețe să doarmă în patul lor sau în camera lor, succesul întârzie să apară și duce la frustrări numeroase ale părinților, care au nevoie de odihnă noaptea, pentru a putea face față energiei celor mici ziua următoare.

O mămică din Statele Unite povestește, pe yourmodernfamily.com, ce le răspunde copiilor săi atunci când aceștia o întreabă „Mami, dormi cu mine în seara asta?”!

„Mami, dormi cu mine în seara asta?” - Cum răspunzi corect acestei întrebări

Copilul meu are, mai nou, o nouă întrebare preferată, pe care adoră să mi-o adreseze noapte de noapte: „Mami, dormi cu mine în seara asta?”. Micuțul meu ar vrea ca eu să mă întind lângă el, în pat, în fiecare seară, până adoarme, lucru care bineînțeles că nu mă deranjează, pentru că știu că mă roagă acest lucru fiindcă îi place să petreacă timp cu mine.

Citește și: 5 studii care demonstrează că este bine să dormi în cameră cu copilul

Știu că scopul nostru este să-i învățăm pe cei mici să doarmă singuri, în patul lor, toată noaptea, astfel încât să fie bine odihniți, dar acele câteva minute ÎNAINTE ca prichindelul să adoarmă fac toată diferența. Să va explic! Până acum câteva săptămâni, răspunsul meu la întrebarea „Mami, vrei să dormi cu mine în seara asta?” obișnuia să fie unul dintre următoarele:

• Bine, dar doar pentru o secundă, scumpule.
• Bine, doar pentru un minut. Trebuie să mă asigur că sora și frații tăi sunt cu toții băgați în pat.
• Trebuie să fac curățenie în bucătărie, așa că o să-ți dau un sărut și o îmbrățișare, bine?
• Trebuie să lucrez, așa că te voi băga repede în pat.
• Tati și cu mine vom lua cină, deoarece nu am mâncat la fel de devreme ca tine în seara asta, așa că dă-mi o îmbrățișare mare și apoi rămâi în pat și culcă-te imediat.

Întotdeauna îi dădeam de înțeles că alte lucruri sunt mai importante decât el, decât dorința lui de a petrece mai mult timp cu mine, mama lui, cea care l-a adus pe lume, i-a dat prima îmbrățișare și primul sărut pe obrăjori. E trist dacă privești lucrurile din aceasta perspectivă, știu. Așa că de câteva săptămâni, am început să fac următorul lucru atunci când îmi duc copilul în pat, să doarmă: mă întind în pat lângă el și începem să vorbim.

Când fiul meu se pregătește să se culce în camera lui, în timp ce îl bag în pat, pur și simplu vorbim. Despre orice vrea el. Despre cum a decurs ziua respectivă. Despre ce ne-am dori să facem zilele următoare. Ne facem planuri, vorbim câte-n luna și-n stele. De exemplu:

• „Azi am avut un test la matematică și am rezolvat toate subiectele... Am fost foarte distras, totuși, și m-am gândit că s-ar putea să ratez unul, pentru că pe hol, copiii se pregăteau pentru piesă anuală de teatru. Ți-am spus despre piesă?"
• „Ți-am povestit ce s-a întâmplat la meciul de fotbal de săptămâna trecută? A fost o nebunie.”
• „Îți aminteșți când aveam patul acela de copil și dormeam cu acel animal de pluș albastru? Îl mai avem? Cred că o să-l dau copiilor mei într-o zi”
• „Mamă, știi cum spui mereu că familia este totul și că frații mai mici mă admiră? Cred că e adevărat - i-am auzit spunând cuiva că vor juca lacrosse ca să poată exersa cu mine. Mă întreb dacă vor fi mereu așa... e un fel de presiune să știu că mă urmăresc, dar într-un mod bun, pentru că ii pot ajută fiind un exemplu bun, știi?”
• „Ieri, când am ieșit la alergat cu un prieten, îmi tot spunea că îl doare stomacul de la alergare, așa că am încetinit. Este atât de greu și destul de plictisitor să alergi încet, dar este mai important să fii suportiv decât rapid. M-a făcut să mă gândesc de câte ori a trebuit să încetineșți atunci când mergem la plimbări cu bicicleta doar pentru că ultima persoană să nu meargă singură”.

Citește și: Dormi cu copilul? Cum afecteaza relatia de cuplu

Acestea sunt poveștile care ies la iveală atunci când lăsăm orice altceva deoparte și petrecem timp cu micuții noștri. Acestea sunt lucrurile care se întâmplă atunci când uităm de orice altceva avem de făcut sau vrem să facem. Acestea sunt conversațiile care se întâmplă atunci când pur și simplu ascultăm... când ne așezăm la masă cu ei cu un singur scop: să le spunem că suntem acolo pentru a discuta și pentru a-i asculta.

În timp ce mă uit la copilul meu dormind, mă gândesc la cât de repede trece timpul și cât de bucuroasă sunt că am aceste mici momente acum. Îmi amintesc cum mă uităm la bebelușul meu micuț dormind în pătuțul lui cu ani în urmă... iar acum, când îl privesc dormind, este mult mai mare. Timpul trece atât de repede...

Într-o zi, copiii noștri nu vor mai dori să petreacă atât de mult timp cu noi. Într-o zi vor fi mai mari și vor avea multe alte lucruri care să le ocupe timpul, alți oameni care să le asculte poveștile... Mă umple de bucurie să știu că într-o zi își vor deschide aripile și vor zbura, dar, în același timp, mi se rupe inima când mă gândesc la ziua în care vor avea din ce în ce mai puțină nevoie de noi. Într-o zi... AZI nu este acea zi.

AZI... mă voi întinde în pat alături de copiii mei atunci când ei mi-o vor cere. Voi cânta „Toora Loora Loora Loora” și „Que Sera Sera” (cântecele lor preferate). Mă voi ruga cu ei. Îi voi asculta. Le voi acorda toată atenția mea.

Citește și: Dormi sau vrei sa dormi cu copilul? Pro si contra in dezvoltarea acestuia