Totul despre nevroză: cauze, simptome și tratament

Ce înseamnă nevroza

Termenul „nevroză” datează din secolul al XVIII-lea, referindu-se la reacțiile care sunt iraționale, severe și care nu au legătură cu suferințele fizice.

În anii ’70, denumirea „nevroză” apărea prezentă într-o notă de subsol a „Manualului de Diagnostic și Statistică a tulburărilor mintale” al „Asociației Americane de Psihiatrie”, însă a fost eliminată din cea de-a treia ediție a acestuia, din anul 1980. Așa se explică de ce, odată cu publicarea ediției a cincea a manualului menționat, nu se mai face nicio referire la nevroză.

În prezent, pentru majoritatea medicilor psihiatri, nevroza înseamnă gânduri obsesive, stres resimțit puternic, iritabilitate, temeri și anxietate, toate acestea interferând cu viața personală și profesională. De asemenea, medicii includ cea mai mare parte dintre manifestările care însoțesc nevroza în rândul tulburărilor de anxietate, cele mai cunoscute dintre aceste tulburări fiind:

• Anxietatea generalizată: înseamnă să îți faci griji excesive, pe care nu le poți controla, fără să existe motive întemeiate de îngrijorare;
• Anxietatea socială: se referă la temerile pe termen lung, copleșitoare, legate de situațiile sociale. În caz de anxietate socială, îți poate fi teamă să mergi la cumpărături, să porți o conversație cu o persoană necunoscută, să participi la un eveniment alături de persoane străine etc;
• Tulburarea anxioasă de separare: reprezintă anxietatea excesivă, pe care o poți resimți când este vorba de separarea de persoane importante din viața ta și/sau de casă;
• Tulburarea de panică: implică atacuri de panică recurente;
• Fobiile specifice: fobiile sunt temeri iraționale, necontrolabile, manifestate pe termen lung, față de un anumit obiect, față de o anumită activitate, ființă sau situație;
• Anxietatea indusă de medicamente, de consumul de cafea sau de alcool: spre exemplu, după ce începi un tratament pentru o anumită afecțiune sau dacă realizezi modificări în privința consumului de cafea și/sau de alcool, poți avea stări de neliniște, de agitație.

Simptomele nevrozei

În cazul în care te întrebi ce înseamnă, de fapt, nevroza, ia în calcul și prezența manifestărilor precum:

• Chiar și cele mai banale situații din viața de zi cu zi sunt considerate o amenințare;
• Tendința de a te plânge celorlalți chiar și de lucrurile mărunte;
• Instabilitatea emoțională;
• Stările de tristețe frecvente;
• Vulnerabilitatea emoțională;
• Perfecționismul exagerat;
• Nevoia constantă de validare și de asigurare că totul va fi bine;
• Pierderea controlului asupra emoțiilor într-o conversație serioasă;
• Stările depresive;
• Dependența de ceilalți;
• Sentimentele de vinovăție sunt copleșitoare;
• Conflicte frecvente cu cei din jur pe fondul unei capacități reduse de autocontrol.

Sunt o mamă cu anxietate și unele zile sunt al naibii de grele

Cauzele nevrozei

De cele mai multe ori, psihiatrii nu se referă la nevroză, ci la comportamente nevrotice. De fapt, nu este vorba despre o problemă medicală, ci despre un tip de personalitate. Astfel, prin raportare la cele cinci trăsături de personalitate incluse în modelul „Big Five”, neuroticismul constă în predispoziția spre emoții negative, spre dezvoltarea unor mecanisme nu tocmai sănătoase de a gestiona stresul și spre tendinta de a fi dominată mereu de anxietate.

În privința celorlalte trăsături de personalitate din modelul „Big Five”, acestea sunt:

• Deschiderea spre experiență: se referă la creativitate, la preferința pentru nou, la curiozitatea de a descoperi;
• Conștiinciozitatea: disponibilitatea de a fi organizată, responsabilă, de a te strădui să îți planifici viața;
• Extraversia: este legată de dorința de a căuta compania celorlalți, de a socializa, de a-ți exprima sentimentele și emoțiile în fața celor din preajma ta;
• Agreabilitatea: arată cât ești de dispusă să vii în sprijinul celorlalți, să cooperezi.

În același timp, medicii atrag atenția asupra următorului fapt: o persoană devine mai predispusă la comportamente nevrotice dacă, în copilărie, nu se bucură de satisfacerea completă a nevoilor sau dacă acestea sunt ignorate. Spre exemplu, un copil nu se simte auzit de părinții săi, nu este susținut să-și exprime emoțiile, nu se simte în siguranță și nu se bucură de sentimentul de apartenență. În acest context, devine dominat de anxietate, nu relaționează cu ușurință cu ceilalți, nu are încredere în sine și în cei din jur și își dezvoltă propriile strategii pentru a face față temerilor și nesiguranțelor. Cu alte cuvinte, lumea din jur este percepută ca înfricoșătoare și instabilă ceea ce, treptat, favorizează îngrijorarea excesivă și fricile.

În plus, anumite studii arată că persoanele provenite din familii în care există un istoric de comportamente nevrotice au o predispoziție mai mare către acestea. De pildă, un studiu apărut în The American Journal of Psychiatry, bazat pe participarea a peste 9000 de perechi de gemeni, subliniază importanța factorului genetic în transmiterea comportamentelor nevrotice și a altor tulburări ce țin de sănătatea psihică, precum fobiile, tulburările de panică, depresiile majore și tulburările de anxietate.

Nu în ultimul rând, comportamentele nevrotice sunt asociate cu simptomele unor afecțiuni cum ar fi:

• Nevroza depresivă: implică tristețe prelungită, profundă, asociată adesea cu pierderea interesului pentru orice activitate;
• Nevroza obsesiv-compulsivă: se referă la gânduri și comportamente repetitive, obsesive, care creează stres;
• Nevroza anxioasă: se caracterizează prin anxietate excesivă, prin atacuri de panică, prin episoade marcate de tremurături și de transpirație abundentă;
• Nevroza legată de sindromul de stres post-traumatic: implică stres excesiv și dificultatea de a face față vieții de zi cu zi din cauza unor evenimente traumatizante pe care le-ai trăit sau la care ai fost martoră. De pildă, sindromul de stres post-traumatic survine după accidente, după catastrofe naturale, după expunerea la violență domestică etc.

Tratamentul nevrozei

Dacă nu sunt ținute sub control, comportamentele nevrotice au impact semnificativ atât asupra sănătății tale, cât și asupra relațiilor cu ceilalți. Pe de o parte, pot surveni probleme precum:

• Stări de epuizare;
• Probleme cardiace;
• Disfuncționalități ale sistemului imunitar;
• Predispoziție spre sindromul de intestin iritabil, spre eczeme etc;
• Tulburări alimentare.

Pe de altă parte, comportamentele nevrotice sunt responsabile de:

• Stimă de sine scăzută;
• Dificultăți de adaptare;
• Dificultăți de gestionare a furiei;
• Nemulțumiri permanente, imposibilitatea de a te bucura de ceea ce ai;
• Diverse conflicte: spre exemplu, la locul de muncă, în familie etc;
• Destrămarea relațiilor: de pildă, se poate ajunge la divorț;
• Obiceiuri nocive: consumul excesiv de alcool, de tutun etc;
• Adoptarea unor comportamente sexuale riscante;
• Diminuarea performanțelor academice sau profesionale.

În situația în care poți să-ți gestionezi singură anxietatea și stresul, înseamnă că poți interveni și asupra comportamentelor nevrotice. Practic, dacă anxietatea nu este severă, este indicat să iei măsurile de mai jos:

• Stai de vorbă cu o persoană apropiată: spune-i unui prieten sau unui membru al familiei ce îți alimentează anxietatea și roagă-i să te susțină;
• Odihnește-te cât mai mult: somnul insuficient poate agrava stresul și stările de anxietate. De aceea, încearcă să dormi cel puțin 7-8 ore pe noapte;
• Străduiește-te să faci zilnic mișcare: chiar și 15 minute de mers pe jos îți pot îmbunătăți starea emoțională;
• Asigură-ți o dietă echilibrată: încearcă să nu sari peste mese și consumă alimente cât mai sănătoase și hrănitoare, care să îți confere energie și care să îți îmbunătățească dispoziția;
• Renunță la alcool și la cofeină.

În cazul în care anxietatea este severă și îți domină viața, adresează-te cât mai repede unui medic psihiatru. Totodată, ține permanent legătura cu acesta dacă știi că ai comportamente nevrotice generate de o afecțiune psihică. În ambele situații, medicul psihiatru îți poate recomanda:

Un tratament medicamentos

Printre cele mai prescrise medicamente utile pentru ameliorarea comportamentelor nevrotice se numără:

• Antidepresivele: spre exemplu, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei contribuie la ținerea sub control a depresiei. Norepinefrina este produsă de organism pentru gestionarea răspunsului la stres;
• Medicamentele anti-anxietate: contribuie la atenuarea stărilor de neliniște. Unele dintre cele mai prescrise medicamente anti-anxietate pentru comportamentele nevrotice sunt benzodiapinele.

Psihoterapia

Te ajută să îți identifici acele comportamente care sunt nevrotice, astfel încât să înțelegi mai bine cum acestea favorizează și alte probleme cu care te confrunți. Cele două tipuri de psihoterapie recomandate de obicei pentru persoanele cu comportamente nevrotice sunt:

• Terapia cognitiv-comportamentală: este utilă pentru a-ți schimba modul în care gândești și în care percepi o situație. Prin terapia cognitiv-comportamentală poți reuși să scapi de gândurile negative, care nu te ajută deloc și să le înlocuiești cu cele pozitive;
• Terapia dialectic-comportamentală: se bazează pe terapia cognitiv-comportamentală, dar se concentrează mai ales asupra emoțiilor intense, instabile. Terapia dialectic-comportamentală te ajută să-ți înțelegi și să-ți accepți emoțiile, pentru ca ulterior să identifici soluții pentru a le gestiona cât mai bine.

Cum previi apariția nevrozei

Să lupți cu diverse comportamente nevrotice este adesea epuizant însă, din fericire, există numeroase modalități prin care le poți preveni. Iată câteva exemple:

Încearcă să gestionezi cât mai bine stresul

Printre demersurile pe care le poți face, zi de zi, pentru a face față stresului, se regăsesc:

• Încearcă să ai parte de cât mai multe momente de relaxare;
• Implică-te cât mai mult în activitățile care îți fac plăcere;
• Stabilește-ți rutine cât mai sănătoase, din care să nu lipsească mesele regulate, activitățile fizice și somnul odihnitor;
• Concentrează-te în special asupra prezentului.
• Apelează la exerciții de respirație profundă și/sau la yoga;
• Stabilește anumite limite în relațiile cu cei din jur.

Concentrează-te asupra emoțiilor pozitive

Cu cât ai o atitudine pozitivă, cu atât ajungi să fii mai puțin stresată, mai mulțumită, mai liniștită și mai împăcată cu tine însăți.

Ține seama și de sfaturile de mai jos pentru a-ți fi mai la îndemână să te concentrezi asupra emoțiilor pozitive:

• Gândește-te la calitățile pe care le ai și la cum te ajută acestea să treci peste obstacole;
• Încearcă să te raportezi la lucrurile pozitive din viața ta, chiar și la cele mărunte;
• Fii mai îngăduitoare cu tine însăți;
• Păstrează legătura doar cu persoanele care te inspiră, pe care le consideri valoroase pentru tine și care îți îmbogățesc viața;
• Străduiește-te să ajuți pe cineva: spre exemplu, activitățile de voluntariat îți pot dărui multă satisfacție și o stare de bine.

Rezolvă-ți problemele

Dacă ești o persoană cu tendință spre comportamente nevrotice, inclusiv micile probleme îți creează impresia că sunt copleșitoare sau imposibil de rezolvat. În aceste condiții, anxietatea și panica devin incontrolabile și te pot bloca. Pentru a evita o astfel de situație, începe prin a-ți recunoaște și accepta emoțiile, urmând apoi să îți canalizezi eforturile spre ceea ce ai de făcut. Procedând așa, poți dobândi claritatea mentală de care ai nevoie pentru:

• A-ți stabili prioritățile;
• A-ți analiza opțiunile;
• A identifica soluții;
• A lua cele mai bune decizii pentru punerea în practică a soluțiilor.

Mizează pe acceptarea radicală

Situațiile dificile sau schimbările neașteptate, majore, te pot apropia, uneori, de ceea ce înseamnă nevroza. Pentru a reduce riscul de a ajunge într-o astfel de situație, apelează și la acceptarea radicală, o tehnică legată de terapia dialectic-comportamentală, ce constă în abilitatea de a accepta situațiile care sunt în afara controlului tău sau pentru care nu se poate găsi imediat o soluție. Acceptarea radicală nu înseamnă că te resemnezi, ci te străduiești să îți acorzi un răgaz pentru a gândi limpede, pentru a nu nega realitatea și pentru a avea mai multă toleranță față de sentimente și emoții negative.

Ține un jurnal

Scrisul este benefic pentru a te confrunta cu cele mai diverse emoții, pentru a le gestiona cu mai multă ușurință și pentru a te elibera de cele negative. În același timp, datorită unui jurnal, ai șansa de a conștientiza mai bine ce îți provoacă sau ce îți amplifică anumite comportamente care, treptat, pot deveni nevrotice.

Nu în ultimul rând, când îți notezi gândurile într-un jurnal, poți învăța să-ți înlocuiești gândurile negative cu cele pozitive. De pildă, chiar dacă nu îți este mereu la îndemână, după ce îți notezi ceva, întreabă-te: „Oare lucrurile care mă îngrijorează sunt atât de grave pe cât cred?” Procedând așa, nu este exclus să constați că, de fapt, nu ai motive întemeiate să te lași dominată de griji, de temeri.

Ca să stai cât mai departe de tot ceea ce înseamnă comportamente nevrotice, de stres și de anxietate accentuată, nu uita să fii recunoscătoare pentru ceea ce ai. În funcție de preferințe, poți, de exemplu, să ții un jurnal al recunoștinței sau să îți amintești mereu că ai motive să fii fericită. De pildă, când te trezești dimineața sau înainte să te duci seara la culcare, gândește-te la trei lucruri din viața ta pentru care ești recunoscătoare.