Tulburarea de conversie: cauze, simptome și tratament

Tulburarea de conversie: cauze, simptome și tratament

Alina Nedelcu - Redactor Senior

Afecțiunile mintale sunt considerate complexe nu numai din pricina varietății simptomelor și a dificultății de a pune un diagnostic, ci și pentru că necesită, în numeroase cazuri, implicarea unei echipe multidisciplinare. Lucrurile devin mai complicate în cazurile în care, deși creierul nu transmite mesaje corecte corpului, medicii nu reușesc să identifice o cauză exactă care stă la baza acestui fenomen. Printre asemenea boli se găsește și tulburarea de conversie. Din articolul de mai jos poți afla detalii despre această boală mintală, astfel încât să ajungi să înțelegi cât de greu se gestionează și cât de mult afectează calitatea vieții.

Ce este tulburarea de conversie

Cunoscută și sub denumirile de tulburare neurologică funcțională sau tulburare neurologică de simptome funcționale, tulburarea de conversie este o afecțiune psihiatrică bazată pe simptome fizice și neurologice. Aceste simptome nu pot fi explicate prin prezența unei anumite boli neurologice sau de alt tip. 

Potrivit „Manualului de Diagnostic și Statistică al Afecțiunilor Mintale” ediția a V-a revizuită, pentru a se putea vorbi despre o tulburare de conversie trebuie să se îndeplinească următoarele criterii:

  • Să fie identificat cel puțin un simptom care afectează mișcările corpului sau simțurile;
  • Simptomele sesizate să nu poată fi puse pe seama unei boli neurologice, mintale sau unui alt tip de afecțiune;  
  • Simptomele sesizate provoacă mult stres și dificultăți în viața de zi cu zi, de exemplu în ceea ce privește interacțiunile sociale, locul de muncă etc;
  • Simptomele sunt suficient de severe pentru a fi nevoie de o evaluare medicală.

Tulburarea de conversie este rară, aprox. 4-12 din 100.000 de persoane fiind diagnosticate cu o astfel de afecțiune. Deși poate surveni la orice vârstă, tulburarea de conversie debutează, de cele mai multe ori, în ultimii ani de adolescență sau în primii ani ai vieții de adult. De asemenea, perioada de vârf a manifestărilor bolii este în jurul vârstei de 30 de ani. În cazuri rare, tulburarea de conversie este identificată la copii mai mici de 10 ani și la persoane vârstnice. 

femeie tanara plangand si medic care incearca sa o linisteasca

Cauzele tulburării de conversie

Nu se poate vorbi despre o cauză anume responsabilă de tulburarea de conversie. Cu toate acestea, medicii aduc în prim-plan câteva aspecte care sunt asociate cu apariția unei asemenea tulburări: 

  • Se produc modificări care țin de modul în care creierul funcționează la nivel celular, metabolic sau structural; 
  • Anumite simptome fizice ale tulburării de conversie reprezintă o modalitate de a rezolva un conflict interior: spre exemplu, dacă te lupți cu dorința de a-i face rău cuiva, pe fondul tulburării de conversie poți ajunge să paralizezi astfel încât să nu poți acționa conform unei asemenea dorințe; 
  • Anumite cazuri de tulburare de conversie sunt legate de tulburarea cu simptome somatice: pentru a se primi diagnosticul de tulburare cu simptome somatice, trebuie să existe o îngrijorare excesivă în legătură cu diferite modificări ce țin de starea de sănătate. Odată ce se întâmplă așa, se creează mult stres, care generează anxietate. Fie că modificările legate de sănătate sunt asociate cu o anumită afecțiune, fie că nu sunt, persoana respectivă se confruntă cu diverse simptome și crede că este bolnavă. Această situație persistă chiar și după ce medicul o asigură că este sănătoasă.

În același timp, medicii spun că riscul de a avea de suferit din pricina tulburării de conversie este mai mare în cazul femeilor. Totodată, sunt aduși în discuție și următorii factori de risc:

  • Prezența unei afecțiuni mintale: spre exemplu, o tulburare de anxietate, o tulburare de personalitate, o tulburare disociativă etc. Aceasta din urmă implică pierderea conexiunii între gânduri, sentimente, amintiri, percepții, comportamente și identitate;
  • Expunerea recentă la stres major;
  • Prezența unei afecțiuni neurologice: de pildă, epilepsia, migrenele sau o tulburare de mișcare;
  • Istoricul familial de afecțiuni neurologice;
  • Trecerea printr-o traumă fizică și/sau emoțională.

femeie in pulover incercand sa ofere confort emotional altei femei imbracata in negru

Simptomele tulburării de conversie 

În general, simptomele acestei tulburări debutează brusc, de obicei după un eveniment stresant și durează în jur de 4 săptămâni. Mai exact, o persoană cu tulburare de conversie se poate confrunta cu:

Simptome care afectează mișcarea și funcționarea corpului

Asemenea simptome includ, de exemplu:

  • Pierderi de echilibru;
  • Slăbiciune musculară sau paralizie;
  • Tremor;
  • Dificultăți de mers;
  • Dificultăți de înghițire sau senzația de „nod în gât”;
  • Convulsii non-epileptice;
  • Deconectarea de propriul corp: ai senzația că propriul corp nu îți aparține.

Simptome care afectează simțurile

Printre astfel de simptome se numără:

  • Dificultăți de vorbire: de exemplu, incapacitatea de a vorbi sau vorbirea neclară;
  • Probleme de vedere: spre exemplu, pot interveni vederea dublă sau chiar pierderea vederii;
  • Probleme de auz: în anumite cazuri, o persoană cu tulburare de conversie își pierde auzul;
  • Amorțeală;
  • Alterarea simțului tactil.

Pe lângă simptomele amintite, tulburarea de conversie are impact negativ asupra memoriei, atenției, concentrării și capacității de a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor. Mai mult, această afecțiune mintală este asociată cu:

  • Anxietatea;
  • Depresia;
  • Oboseala persistentă;
  • Insomnia.

femeie tanara disperata, plangand si punandu-si mainile in cap in timp ce sta pe pat in tinuta de casa

Diagnosticul tulburării de conversie 

De cele mai multe ori, în vederea diagnosticării tulburării de conversie este necesară implicarea unui medic neurolog și unui neuropsihiatru. De altfel, pentru a se pune un diagnostic, inițial se recomandă:

  • Un examen fizic;
  • Un consult psihiatric: medicul psihiatru pune întrebări legate de gânduri, de sentimente și de comportamente. De asemenea, medicul poate apela și la membrii familiei și/sau la prietenii pacientului pentru a afla mai multe detalii despre starea acestuia în viața de zi cu zi;
  • Evaluarea simptomelor pacientului și compararea acestora cu criteriile de diagnostic incluse în „Manualului de Diagnostic și Statistică al Afecțiunilor Mintale” ediția a V-a revizuită.

În plus, pentru stabilirea unui diagnostic corect sunt efectuate și investigații precum:

  • O tomografie computerizată (CT);
  • Un examen RMN;
  • Diverse analize de sânge: pentru a se putea detecta, de exemplu, probleme care țin de funcționarea sistemului imunitar, o intoxicare cu metale grele etc;
  • O electromiografie: această investigație analizează sănătatea și funcționarea mușchilor și nervilor care îi controlează;
  • Potențiale evocate: teste care măsoară activitatea electrică de la nivelul unor zone ale creierului și ale măduvei spinării ca răspuns la anumiți stimuli. Asemenea teste implică așezarea unor electrozi la nivelul scalpului și/sau altor părți ale corpului și utilizarea unor stimuli cum ar fi imagini, sunete sau impulsuri electrice. Electrozii înregistrează activitatea electrică, fiind conectați la un dispozitiv ce o trascrie sub forma unor curbe. Ulterior, curbele respective se analizează pentru a se detecta eventualele anomalii;
  • O electroencefalogramă: măsoară activitatea creierului și se bazează pe așezarea unor electrozi pe scalp. Aceștia sunt conectați la un dispozitiv care monitorizează semnalele electrice create de neuroni pentru a comunica între ei.

doctorita care sta in preajma pacientei sale in timpul efectuarii unei electroencefalograme

Tratamentul tulburării de conversie

Ca să se stabilească tratamentul adecvat pentru această afecțiune poate fi nevoie atât de o echipă multidisciplinară de specialiști, cât și de o îmbinare dintre terapii și tratamente. Practic, în funcție de starea și de simptomele pacientului, se optează pentru: 

Tratamente care vizează îmbunătățirea stării psihice

Ținând cont de faptul că emoțiile și modul în care privești lucrurile au impact semnificativ asupra manifestărilor din cadrul tulburării de conversie, medicii pot recomanda:

Terapie cognitiv-comportamentală

Pe de o parte, scopul acestei terapii este să te ajute să îți conștientizezi gândurile negative pentru a analiza mai clar lucrurile și pentru a găsi soluții de rezolvare a problemelor. Pe de altă parte, terapia cognitiv-comportamentală te învață să gestionezi situațiile stresante și să faci față mai ușor manifestărilor nedorite. 

Spre exemplu, terapia cognitiv-comportamentală este utilă când tulburarea de conversie apare după o traumă sau când intervin convulsiile non-epileptice. 

Terapie de grup sau de familie

În ceea ce privește terapia de grup, aceasta este benefică pentru tulburarea de conversie întrucât le permite pacienților să se conecteze cu persoane care trec prin experiențe similare. Referitor la terapia de familie, se poate spune că este binevenită deoarece oferă sprijin celor care au un membru al familiei diagnosticat cu tulburare de conversie.

Terapie prin hipnoză

Hipnoterapia, adică hipnoza valorificată în scopuri terapeutice, este folositoare dacă manifestările tulburării de conversie afectează unul dintre simțuri.

Tratamente medicamentoase pentru alte afecțiuni 

În situația în care medicii ajung la concluzia că o persoană cu tulburare de conversie are și alte afecțiuni care sunt responsabile de anumite simptome, prescriu un tratament medicamentos. De pildă, în caz de anxietate, depresie sau de afecțiuni neurologice se pot prescrie antidepresive.

Diferite terapii

În funcție de nevoile pacientului, se poate recurge la:

  • Terapie fizică sau ocupațională: oricare dintre aceste terapii reduc riscul de complicații și contribuie la ameliorarea simptomelor care afectează mișcarea și funcționarea corpului. Spre exemplu, terapia fizică sau ocupațională este indicată pentru simptome cum ar fi slăbiciunea musculară, pierderea mobilității etc;

femeie tanara care îi arata unui terapeut tanar ca resimte disconfort sau durere in zona unuia dintre umeri

  • Terapie pentru tulburările de vorbire: dacă un pacient are probleme din cauza dificultăților de vorbire, poate solicita sprijinul unui logoped;
  • Tehnici de distragere: acestea se bazează pe implicarea în activități care să capteze atenția și să distragă pacientul cu tulburare de conversie de la anumite gânduri negative. De exemplu, se poate recurge la discuțiile cu altă persoană, la efectuarea unor exerciții de respirație etc;
  • Biofeedback: oferă pacienților informații despre procesele fiziologice și astfel îi ajută să-și gestioneze mai ușor anumite simptome. Biofeedback-ul se bazează pe echipamente de monitorizare și pe instrumente care măsoară funcțiile corpului. Raportându-se la informațiile furnizate de aceste echipamente și instrumente, specialistul în biofeedback te învață cum să procedezi pentru a reuși să ai parte de schimbări pozitive în corpul tău.

În afară de tratamentele și de terapiile prezentate, în vederea îmbunătățirii stării persoanelor cu tulburare de conversie, contează inclusiv susținerea venită din partea specialiștilor care le tratează. Cu alte cuvinte, medicii și terapeuții trebuie să le amintească adesea pacienților că își dau seama prin ce trec și să îi asigure că le înțeleg suferința.

Cum previi tulburarea de conversie

În condițiile în care nu se știe exact ce provoacă tulburarea de conversie, nu se poate vorbi despre metode prin care să o previi. Cu toate acestea, medicii spun că identificarea precoce a factorilor de stres, intervenția promptă pentru gestionarea acestora și susținerea psihologică sunt esențiale pentru diminuarea impactului tulburării de conversie.

Dacă ai o persoană apropiată diagnosticată cu tulburare de conversie, îi poți oferi sprijinul de care are nevoie punând în aplicare și sfaturile de mai jos:

  • Nu îi spune niciodată că manifestările pe care le are nu sunt reale;
  • Validează-i trăirile și emoțiile;
  • Informează-te cât mai mult în legătură cu tulburarea de conversie;
  • Arată-ți permanent disponibilitatea de a veni în ajutor și întreabă cum poți să ajuți.

Tulburarea de depersonalizare: cauze, simptome și tratament

Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, Image by freepik

Surse articol: cureus.com, jhrlmc.com, mayoclinic.org, my.clevelandclinic.org, pmc.ncbi.nlm.nih.gov, psychiatry.org, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, sciencedirect.com, sfatulmedicului.ro, webmd.com

Articolul urmator
Menopauza precoce: cauze, simptome și tratament
Menopauza precoce: cauze, simptome și tratament

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Tricotilomanie: cauze, simptome și tratament
    Tricotilomanie: cauze, simptome și tratament

    Toată lumea se confruntă cu stres și anxietate, iar fiecare dintre noi le ține piept în felul nostru. Pentru persoanele care suferă de tricotilomanie, în schimb, stresul și...

    Hemoragie subconjunctivală la copii: cauze, simptome și tratament
    Hemoragie subconjunctivală la copii: cauze, simptome și tratament

    Hemoragia subconjunctivală este o afecțiune oftalmologică frecventă, caracterizată prin sângerarea în spațiul subconjunctival, adică între conjunctivă (stratul...

    Hipertricoza: cauze, simptome și tratament
    Hipertricoza: cauze, simptome și tratament

    Hipertricoza este definită ca fiind creșterea excesivă a părului, oriunde pe corp, fie la bărbați, fie la femei. Este important să distingem hipertricoza de hirsutism. Spre deosebire...

    Osteoscleroza: cauze, simptome și tratament
    Osteoscleroza: cauze, simptome și tratament

    Osteoscleroza, o afecțiune marcată de creșterea densității osoase, poate afecta viața de zi cu zi în diverse moduri. În timp ce unele persoane pot să nu prezinte simptome,...

    Acalazie: cauze, simptome și tratament
    Acalazie: cauze, simptome și tratament

    Acalazia este o afecțiune rară, dar gravă, care afectează esofagul, tubul responsabil pentru transportul alimentelor de la gură la stomac. Această afecțiune apare atunci când...

    Bubițe pe limbă la copil: cauze, simptome și tratament
    Bubițe pe limbă la copil: cauze, simptome și tratament

    Dacă copilul tău are bubițe pe limbă, trebuie să știi că acest lucru poate avea mai multe cauze. În același timp, poate fi o problemă comună, cu care se confruntă oricine,...

    Sindromul Behçet: cauze, simptome și tratament
    Sindromul Behçet: cauze, simptome și tratament

    Boala Behçet este o afecțiune rară, autoimună, care provoacă inflamații cronice ale vaselor de sânge și poate afecta diverse organe ale corpului.

    Wheezing-ul la copii: cauze, simptome și tratament
    Wheezing-ul la copii: cauze, simptome și tratament

    Îţi faci griji că cel mic suferă de wheezing ? Wheezing-ul este descris printr-un șuierat relativ înalt, care se aude în momentul respirației. El este produs de...

    © 2025 Qbebe