Pectus excavatum: cauze, simptome și tratament

Pectus excavatum: cauze, simptome și tratament

Andreea Bitar

Pectus excavatum, cunoscut și sub denumirea de „piept înfundat” sau „torace în pâlnie”, este o deformare congenitală a peretelui toracic.

De ce apare pectus excavatum?

Pectus excavatum, cunoscut și sub denumirea de "piept scufundat", „piept înfundat” sau „torace în pâlnie”, este o malformație toracică congenitală caracterizată prin adâncirea sternului, ceea ce poate da pieptului un aspect înglobat. Această anomalie afectează mai frecvent băieții decât fetele și poate varia de la forme ușoare, care nu cauzează probleme de sănătate, până la forme severe, care influențează funcționarea inimii și a plămânilor.

  • Cauze posibile ale pectus excavatum

Deși cauzele exacte ale pectus excavatum nu sunt pe deplin înțelese, specialiștii consideră că afecțiunea rezultă dintr-o creștere anormală a cartilajului costal, care trage sternul spre interior. Mai multe teorii încearcă să explice această anomalie:

1. Factori genetici

Pectus excavatum este frecvent întâlnit în familii, ceea ce sugerează o predispoziție genetică. Studiile arată că aproximativ 25% dintre pacienți au rude cu aceeași afecțiune, ceea ce indică existența unei componente ereditare.

2. Sindroame genetice asociate

Această deformare toracică este adesea prezentă la persoanele cu tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi:

  • Sindromul Marfan – o afecțiune care impactează structura țesutului conjunctiv și poate duce la anomalii scheletice
  • Sindromul Ehlers-Danlos – caracterizat prin hipermobilitate articulară și probleme ale colagenului
  • Sindromul Poland – o condiție rară asociată cu subdezvoltarea mușchilor toracici

3. Creșterea anormală a cartilajului costal

O dezvoltare inegală a coastelor și a sternului poate determina sternul să fie tras spre interior, ceea ce duce la aspectul caracteristic al toracelui în pâlnie.

4. Dezechilibre musculare

Slăbiciunea mușchilor toracici sau o tensiune excesivă a mușchilor spatelui pot accentua curbura toracelui, contribuind la agravarea pectus excavatum.

5. Factori hormonali

S-a observat că deformarea poate deveni mai accentuată în perioada adolescenței, când rata de creștere este accelerată, ceea ce sugerează o posibilă influență a hormonilor asupra dezvoltării osoase și cartilaginoase.

Pectus excavatum este o afecțiune multifactorială, influențată de factori genetici, dezechilibre de creștere și afecțiuni ale țesutului conjunctiv. Deși în multe cazuri nu provoacă probleme de sănătate semnificative, în formele severe poate afecta funcțiile respiratorii și cardiace, necesitând intervenție medicală sau chirurgicală.

Diagnosticarea pectus excavatum

 Deși această afecțiune nu este, de obicei, periculoasă, ea poate cauza disconfort fizic și poate afecta stima de sine a persoanelor care o prezintă. În plus, în cazuri mai severe, pectus excavatum poate influența funcționarea organelor interne, cum ar fi plămânii și inima. Diagnosticarea timpurie este esențială pentru a interveni corect, astfel încât pacienții să beneficieze de cele mai bune opțiuni de tratament.

De obicei, pectus excavatum este vizibil încă din copilărie și poate deveni mai evident în perioada pubertății, când toracele copilului se dezvoltă rapid. Printre semnele comune ale acestei afecțiuni se numără o adâncire vizibilă a pieptului, asociată cu o scădere a capacității de respirație în activitățile fizice intense. În cazuri mai severe, poate apărea și durerea toracică, precum și dificultăți de respirație sau oboseală excesivă.

Pentru a diagnostica pectus excavatum, medicii se bazează pe o serie de evaluări clinice și investigații imagistice. Primul pas este examinarea fizică a pacientului, unde medicul observă forma pieptului și își notează eventualele semne de adâncire toracică. Acesta va efectua, de asemenea, un examen fizic complet pentru a evalua posibilele efecte asupra respirației și circulației sângelui.

Unul dintre cele mai utilizate teste pentru diagnosticarea pectus excavatum este tomografia computerizată (CT), care permite o evaluare detaliată a structurii toracice și a severității afecțiunii. De asemenea, radiografiile toracice pot fi folosite pentru a observa modificările în forma pieptului și pentru a exclude alte afecțiuni. În anumite cazuri, ecocardiografia poate fi necesară pentru a verifica dacă pectus excavatum influențează funcționarea inimii.

În concluzie, diagnosticarea pectus excavatum presupune o evaluare atentă și detaliată, iar intervenția timpurie poate preveni complicațiile grave. Dacă observați semne ale acestei afecțiuni, este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic corect și pentru a alege cel mai bun plan de tratament.

Tratamentul recomandat în caz de pectus excavatum

Deși mulți pacienți nu experimentează simptome grave, în anumite cazuri, pectus excavatum poate duce la dificultăți de respirație, dureri toracice și, în cazuri severe, la afectarea funcționării inimii și a plămânilor. Tratamentul pentru această afecțiune depinde de severitatea cazului și de impactul asupra sănătății pacientului, iar opțiunile disponibile variază de la metode non-chirurgicale până la intervenții chirurgicale.

1. Tratament non-chirurgical

În cazurile ușoare de pectus excavatum, tratamentele non-chirurgicale pot fi eficiente în ameliorarea simptomelor și în prevenirea agravării afecțiunii. Una dintre cele mai frecvente abordări este terapia fizică, care include exerciții pentru întărirea mușchilor toracici și îmbunătățirea posturii. Aceste exerciții pot ajuta la reducerea disconfortului și la îmbunătățirea capacității respiratorii. De asemenea, anumite tehnici de respirație pot ajuta pacienții să îmbunătățească fluxul de aer și să prevină complicațiile respiratorii.

În plus, în ultimele decenii, a fost introdus un tratament inovator numit tratarea cu dispozitive de compresie toracică. Acest tratament presupune utilizarea unui dispozitiv extern, care aplică presiune asupra pieptului, având scopul de a remodela treptat toracele. Deși eficient în cazurile mai puțin severe, acest tratament necesită un angajament constant și nu este întotdeauna eficient în cazul pectus excavatum sever.

2. Intervenția chirurgicală

În cazul în care afecțiunea este severă sau afectează semnificativ funcționarea organelor interne, intervenția chirurgicală poate fi necesară. Există două proceduri principale utilizate pentru corectarea pectus excavatum:

  • Procedura Nuss

Aceasta este o intervenție minim invazivă care presupune introducerea unei tije metalice sub stern, pentru a ridica și a corecta forma pieptului. De obicei, aceasta este recomandată pacienților tineri, deoarece oasele lor sunt mai flexibile și pot suporta mai ușor procedura. Tija metalică este lăsată în loc timp de câțiva ani, iar ulterior este îndepărtată.

  • Procedura Ravitch

Este o procedură chirurgicală mai extinsă, care implică îndepărtarea cartilajului costal deformat și corectarea poziției sternului. Această intervenție este mai invazivă și necesită o perioadă de recuperare mai lungă. De obicei, este recomandată pacienților mai în vârstă sau celor cu o formă severă de pectus excavatum.

3. Recuperarea post-operatorie

După intervenția chirurgicală, recuperarea este un proces important. Majoritatea pacienților vor trebui să urmeze o perioadă de reabilitare, care poate include fizioterapie, pentru a îmbunătăți mobilitatea toracică și pentru a preveni complicațiile. Durerea post-operatorie poate fi controlată cu ajutorul medicamentelor, iar pacienții trebuie să evite activitățile fizice intense pentru o perioadă determinată.

Tratamentul pentru pectus excavatum depinde de severitatea afecțiunii și de impactul asupra calității vieții pacientului. În timp ce metodele non-chirurgicale pot fi eficiente în cazurile ușoare, intervențiile chirurgicale sunt recomandate atunci când afecțiunea devine debilitantă sau pune în pericol sănătatea pacientului. Este esențial ca tratamentul să fie personalizat și discutat cu un specialist în chirurgie toracică, pentru a asigura cele mai bune rezultate.

Articolul urmator
Salpingita: cauze, simptome și tratament
Salpingita: cauze, simptome și tratament

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Bubițe pe limbă la copil: cauze, simptome și tratament
    Bubițe pe limbă la copil: cauze, simptome și tratament

    Dacă copilul tău are bubițe pe limbă, trebuie să știi că acest lucru poate avea mai multe cauze. În același timp, poate fi o problemă comună, cu care se confruntă oricine,...

    Wheezing-ul la copii: cauze, simptome și tratament
    Wheezing-ul la copii: cauze, simptome și tratament

    Îţi faci griji că cel mic suferă de wheezing ? Wheezing-ul este descris printr-un șuierat relativ înalt, care se aude în momentul respirației. El este produs de...

    Menopauza precoce: cauze, simptome și tratament
    Menopauza precoce: cauze, simptome și tratament

    Menopauza reprezintă o perioadă firească în viața unei femei, marcând încetarea menstrelor. Uneori, însă, menopauza poate surveni mai devreme decât te...

    Pneumonia ambulantă la copii: cauze, simptome și tratament
    Pneumonia ambulantă la copii: cauze, simptome și tratament

    Pneumonia este o infecție produsă de bacterii, de virusuri sau de fungi, afectând unul sau ambii plămâni. Manifestările care însoțesc pneumonia sunt fie severe, cum ar...

    Hidrocefalia sugarului: cauze, simptome și tratament
    Hidrocefalia sugarului: cauze, simptome și tratament

    Hidrocefalia sugarului este o afecțiune medicală caracterizată prin acumularea de lichid cefalorahidian în ventriculii cerebrali, ceea ce duce la mărirea capului și la potențiale...

    Rahitismul carențial: cauze, simptome și tratament
    Rahitismul carențial: cauze, simptome și tratament

    Rahitismul carențial este o afectiune ce se referă la mineralizarea deficitară a plăcii cartilajului de creștere și care afectează oasele mai lungi, cauzând deformații ale...

    Tulburarea de depersonalizare: cauze, simptome și tratament
    Tulburarea de depersonalizare: cauze, simptome și tratament

    Tulburarea de depersonalizare survine când, pentru un anumit interval, te simți deconectată sau detașată de propriul corp, dar și de gândurile și emoțiile tale. Cu toate...

    Sindromul Ehlers-Danlos: cauze, simptome și tratament
    Sindromul Ehlers-Danlos: cauze, simptome și tratament

    Bolile genetice (ereditare) intervin când se produc mutații ale genelor, adică modificări anormale la nivelul ADN-ului acestora. Genele conțin atât instrucțiuni legate de...

    © 2025 Qbebe