Ptialismul sau producerea excesivă de salivă

Ce este ptialismul, de câte tipuri este și pe cine afectează

Cunoscut și sub denumirea de sialoree, este o afecțiune caracterizată de hipersalivație. Constituie adeseori consecința gurii care rămâne deschisă ca urmare a bolilor sistemului nervos central. În momentele de repaus, saliva se acumulează în spatele gâtului, declanșând reflexul normal de înghițire. Poate fi mai comună când te odihnești sau imediat după mese.
Sialoreea afectează frecvent: copiii sănătoși (de 1-2 ani) în principal în perioada de erupție dentară, în cazul gravidelor (până la a patra lună de sarcină). Vârstnicii se pot confrunta cu ea deoarece au șanse mai mari să sufere de boli neurologice, dacă primesc medicamente care să o cauzeze ca efect advers, dacă folosesc proteze dentare sau aparate ortodontice care fac dificil procesul de înghițire.

Tipuri de sialoree - primară (este consecința hipersecreției de glande salivare), secundară (datorată controlului neuromuscular alterat - o disfuncție a activității motorii voluntare a cavității bucale care conduce la un flux excesiv de salivă în gură), stres emoțional (cauzată de anxietate sau stres - înainte de un test).

Cauze pentru care apare ptialismul sau producerea excesivă de salivă

- Postură precară datorată controlului precar al capului și forță redusă la nivelul gâtului

- Limbă umflată sau control motric precar pot contribui la apariția sa
- Carii dentare sau infecții la nivelul gurii sau gâtului pot cauza creșterea salivației
- Un debut brusc poate indica otrăvire (în special cu pesticide), o reacție la venin de șarpe sau insectă
- Uneori este vorba despre un anestezic care ridică gura când mergem la dentist
- Un exces de capsaicină - un ardei extrem de iute o poate cauza
- Scăderea controlului muscular la nivelul gurii
- Dificultate în înghițit (disfagie)
- Reducerea frecvenței înghițitului
- Retard mental
- Malocluzie sau problemă structurală a gurii
- Obstrucție a căilor respiratorii superioare (prezența polipilor)
- Probleme posturale
- Medicamente (pentru hipertensiune, analgezice, anticonvulsivante, anticolinesterazice)

Afecțiuni care cauzează sialoreea: grețurile și vărsăturile (probleme comune în sarcină), boala de reflux gastroesofagian (acidul din stomac irită esofagul și gâtul - apare după mese și poate fi însoțită de tuse, gust amar în gură, durere în piept la nivelul sternului), hyperemesis gravidarum (o formă gravă de grețuri matinale care poate cauza o producție excesivă a salivei), boli neurologice (boala Parkinson, sindroame atipice de Parkinson, scleroză laterală amniotrofică, paralizie cerebrală, paralizie pseudobulbară, accident vascular), boli genetice (sindromul Down). Alte afecțiuni: epiglotita, prezența unei tumori sau neoplasm, abces în gură (durere, inflamație și respirație urât mirositoare), hipertiroidism, sindrom serotoninergic (de la antidepresieve, litiu etc.), rabie sau tetanos.

Cauze pentru ptialism la copii: sunt neormale și rareori idică o boală sau o complicație (doar când sunt asociate alte simptome) - o infecție în gât sau gură (amigdalită, faringită, oreion sau epiglotită), alergie. Atunci când apare febră sau dificultate în înghițire poate fi un semn al unei probleme mai grave: abces retrofaringian, abces periamigdalian, amigdalită.

Salivație excesivă în sarcină - gravidele experimentează salivație excesivă care fac de cele mai multe ori grețurile matinale și mai neplăcute. În primele luni de sarcină se poate să observi o agravare dimineața sau noaptea. În general se remediază de la sine (de obicei la 12-14 săptămâni de sarcină). La gravide cauzele sunt: creștere în nivelul de hormoni gonadotropina corionică umană (mai mare în primele 3 luni de sarcină) care stimulează glandele salivare, greața care cauzează dificultate în înghițirea salivei, relaxarea mușchilor sfincterieni dintre esofag și stomac.

Trebuie menționată și situația când te confrunți cu o viroză respiratorie ce determină înfundarea nasului. În această situație trebuie să menții gura deschisă; hipersalivația nu apare în poziție șezândă deoarece se evaporă, însă în poziție orizontală cu capul sprijinit pe o parte tinde să se acumuleze pe o parte, iar dacă gura rămâne deschisă poate curge pe pernă. Este o problemă comună la copiii cu sindrom Down, retard mental sau paralizie cerebrală.
Există câteva simptome la nivel psihic care pot afecta stilul de viață: disconfort fizic, buze crăpate, deshidratare, respingere și izolare pe plan social, un respect de sine scăzut.

Tratament pentru ptialism

Există remedii homeopate care trebuie prescrise în funcție de simptome și de fiecare persoană în parte; scopul homeopatiei nu este de a trata ci de a rezolva cauza și susceptibilitatea la îmbolnăvire. În ceea ce privește medicamentele alopate, există o gamă largă, selectate în funcție de cauza bolii; pot fi prescrise anticolinergice (scopolamină și glicopirolat) dar au efecte adverse precum pierderea echilibrului, vedere încețoșată, confuzie mentală, ritm cardiac rapid, injecții cu toxina botulinică (durează efectul aproximativ 5 luni), dar pot avea ca efect advers inflamație și durere la locul unde a fost administrată injecția, gură uscată, lezarea nervului facial, infecție, dificultate în mestecare.

În ceea ce privește gravidele, nu constituie o problemă gravă cu consecințe perinatale, dar nu există niciun tratament satisfăcător.

Câteva remedii pentru salivația excesivă: spală dinții cu o apă de gură naturală sau cu mentă de câteva ori pe zi, consumă mici gustări echilibrate evitând cantitățile excesive de alimente cu amidon și multă apă pentru a păstra hidratarea și a preveni starea de greață, folosește bomboane sau gumă de mestecat fără zahăr sau/și cu mentă (cele cu zahăr pot stimula producția excesivă de salivă), picură câteva picături de lămâie sau ulei esențial de lămâie pe care să îl miroși, suge un cub de gheață.

Surse: https://hickeysolution.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.academia.edu