Transpirația excesivă la cap: cauze și remedii

De ce apare transpirația excesivă la cap?

Hiperhidroza presupune un proces de transpirație (hidroză) excesivă (hiper), care apare atunci când persoana afectată transpiră când nu are nevoie, mai precis, atunci când organismul nu ar trebui să o facă. Hiperhidroza este un fenomen destul de des întâlnit, fiind prezent la aproximativ 1-3 persoane din 100.

După cum menționam mai devreme, scopul transpirației este acela de a răci corpul. În cazul hiperhidrozei, transpirația apare chiar și atunci când corpul nu are nevoie să fie răcit.

Există două tipuri de hiperhidroză, și anume hiperhidroza focală primară și hiperhidroza secundară. Hiperhidroza focală primară este cforma cea mai frecventă. Aceasta apare atunci când transpirația excesivă sau extremă nu este corelată cu o altă afecțiune medicală sau cu consumul de medicamente. Hiperhidroza primară tinde să provoace transpirație excesivă în una sau două regiuni ale corpului, în mod egal, în timp ce restul corpului rămâne rece. Simptomele hiperhidrozei primare se pot ameliora odată cu vârsta.

Atunci când hiperhidroza este cauzată de utilizarea de anumite medicamente sau de o problemă de sănătate, poartă numele de hiperhidroză secundară. Persoanele cu hiperhidroză secundară tind să experimenteze simptome pe tot corpul, iar semnele pot debuta la orice vârstă. Simptomele tind, de asemenea, să se dezvolte brusc. Totodată, hiperhidroza secundară poate provoca transpirații nocturne excesive.

Atunci când hiperhidroza afectează capul, scalpul și fața, aceasta poartă numele de hiperhidroză cranio-facială. Pe lângă cap, scalp și față, hiperhidroza cranio-facială poate afecta și palmele, tălpile, zona pieptului, zona inghinală și zona axilei.

Persoanele care suferă de hiperhidroză cranio-facială tind să manifeste transpirație excesivă în zonele sus-menționate, care apare fără un motiv evident, cum ar fi căldura, exercițiile fizice, emoțiile sau starea de anxietate. De obicei, transpirația cauzată de hiperhidroza cranio-facială miroase diferit față de transpirația obișnuită din zona axilei.

Din păcate, hiperhidroza cranio-facială are impact și asupra calității vieții. De obicei, persoanele care transpiră excesiv prezintă o senzație de jenă permanentă, refuză contactul fizic apropiat cu cei din jur și, uneori, evită chiar să se afle în preajma oamenilor pe perioade mai îndelungate de timp.

Transpirația excesivă la cap poate interfera și cu activitățile de zi cu zi, cum ar fi munca, exercițiile fizice sau conducerea mașinii. Persoanele cu hiperhidroză sunt nevoite să își schimbe hainele de câteva ori pe zi sau să facă baie sau duș mai des. Nu în ultimul rând, transpirația excesivă la cap poate reduce stima de sine și poate duce la izolare și depresie.

Transpirația excesivă la cap apare cel puțin o dată pe săptămână și se poate manifesta mai abundent în prima parte a zilei, în special în primele ore ale dimineții. Hiperhidroza cranio-facială poate afecta pe oricine și poate apărea la orice vârstă, însă e important de reținut că persoanele cu hiperhidroză primară tind să manifeste simptome încă din copilărie sau odată ce ajung la pubertate.

Persoanele care suferă de transpirație excesivă la cap pot fi mai sensibile și mai jenate de simptomele lor în comparație cu alte tipuri de hiperhidroză, deoarece acest tip de transpirație excesivă este mai dificil de ascuns. De asemenea, fața joacă un rol important în modul în care majoritatea oamenilor se prezintă și se angajează în relații de comunicare.

Cauzele transpirației excesive la cap

În mod normal, transpirația este controlată de semnalele transmise de creier de la nivelul sistemului nervos simpatic către glandele sudoripare din piele. Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos autonom, care controlează mai multe funcții ale esențiale corpului, printre care se numără și transpirația.

Atunci când temperatura corpului crește, creierul trimite semnale pentru a iniția procesul de transpirație, pentru a ajuta la eliberarea căldurii interne și, implicit, la răcirea corpului. Transpirația poate apărea, de asemenea, ca răspuns la emoții intense, precum rușinea, nervozitatea sau anxietatea. Din păcate, cauzele hiperhidrozei primare rămân, în prezent, necunoscute.

Specialiștii sunt de părere că hiperhidroza cranio-facială pare să afecteze, în principal, glandele sudoripare ecrine, sau glandele sudoripare producătoare de apă, mai degrabă decât glandele apocrine, adică cele producătoare de ulei. Acest fenomen poate justifica acțiunea creierului de a trimite semnale pentru a răci corpul atunci când nu este necesar, însă motivul de bază nu este cunoscut.

Factorii genetici pot juca un rol în hiperhidroza primară. Aproximativ 33% dintre persoanele cu hiperhidroză au în familie un membru care suferă de aceeași afecțiune.

În ceea ce privește hiperhidroza secundară, deși cauzele nu sunt cunoscute în totalitate, o parte din ele au fost identificate de către cercetători. Printre acestea se numără: infecții ale corpului, diabetul, hipertiroidismul (hiperactivitatea glandei tiroide), instalarea menopauzei sau a postpartumului, hiperglicemia, obezitatea, guta, anumite tipuri de tumori, boala Parkinson, tulburări ale celulelor sangvine sau ale măduvei osoase, cum ar fi limfomul Hodgkin, anumite leziuni, cum ar fi traumatismele craniene, precum și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi fluoxetina și alte medicamente antidepresive asemănătoare, propranololul sau pilocarpina. Consumul de droguri sau consumul excesiv de alcool, alături de sevrajul de la aceste substanțe, pot fi, de asemenea, cauze ale hiperhidrozei secundare.

Totodată, o serie de factori de risc pot declanșa simptomele hiperhidrozei. Acești factori sunt, de obicei, principalii responsabili pentru creșterea temperaturii corpului și, implicit, pentru apariția riscului de transpirație excesivă. Cei mai des întâlniți factori declanșatori sunt:

•  vremea călduroasă
• consumul de alcool
• consumul de alimente picante
• starea de anxietate
• hainele strâmte sau groase
• exercițiile fizice intense
• consumul de băuturi pe bază de cofeină
• consumul de preparate ce conțin glutamat monosodic (MSG)

Remedii împotriva transpirației excesive la cap

Există câteva remedii ușoare și la îndemână care pot ajuta la reducerea simptomelor de transpirație excesivă la cap sau care, cel puțin, le pot face mai ușor de gestionat. Printre acestea se numără:

• hainele largi și subțiri, preferabil din materiale naturale, precum in și bumbac. Aici intră și accesoriile pentru cap, cum ar fi pălăriile, șepcile și bandanele;
• hainele în culori mai deschise, cum ar fi alb, bej, crem, mai degrabă decât haine mai închise la culoare;
• păstrarea la îndemână a unui prosop din fibre naturale care să absoarbă transpirația, atunci când apare;
• benzile de transpirație – acestea se poartă la încheietură și se pot folosi pentru a tampona ușor transpirația de pe față și de pe cap;
• purtarea unui ventilator portabil personal pentru a răcori fața și capul;
• tratarea anxietății folosind tehnici de reducere a stresului sau terapia cognitiv-comportamentală (CBT);
• utilizarea de pudră de față fără parfum;
• menținerea unui ritual de hidratare corespunzătoare;
• purtarea părului prins sau ridicat, departe de față și gât.

Dacă aceste remedii nu contribuie la reducerea simptomelor sau nu le fac să devină mai ușor de gestionat, pot fi folosite alte tratamente, inclusiv:

• terapia cu anticolinergice topice (oxibutină, glicopirolat);
• injecțiile locale cu toxină botulinică (efectele durează, de obicei, între 2 și 6 luni);
• utilizarea șervețelelor din pânză acoperite cu tosilat de glicopironiu (se eliberează cu rețetă de la medicul specialist);
• utilizarea produselor antiperspirante cu prescripție medicală, cum ar fi cele care conțin clorură de aluminiu. Rolul acestora este de a bloca activitatea glandelor sudoripare. Există produse special formulate pentru utilizarea pe față și pe scalp.
• utilizarea medicamentelor beta blocante (acestea previn stimularea receptorilor adrenergici) și a celor pe bază de benzodiazepină, care blochează simptomele fizice de anxietate și nervozitate în exces;
• utilizarea medicamentelor antimuscarinice care blochează acetilcolina, o substanță chimică din sistemul nervos care ajută la activarea glandelor sudoripare.

În cazuri rare sau extreme, atunci când simptomele nu răspund la niciun alt tratament, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Printre cele mai frecvent folosite proceduri chirurgicale pentru hiperhidroză se numără simpatectomia toracică endoscopică și îndepărtarea sau distrugerea glandelor sudoripare.

Simpatectomia toracică endoscopică este, probabil, cea mai frecvent utilizată formă de tratament chirurgical pentru hiperhidroză. Acesta presupune rezecția sau tăierea nervilor responsabili pentru declanșarea transpirației în zonele afectate, cu ajutorul unor incizii microscopice. Acest lucru împiedică nervii să mai poată semnala glandelor sudoripare să transpire.

Îndepărtarea sau distrugerea glandelor sudoripare presupune eliminarea fizică a glandelor sudoripare din jurul zonei afectate. Pentru a distruge glandele sudoripare se pot utiliza, de asemenea, radiații electromagnetice. Această procedură este recomandată, în special, pentru zona axilei.

Suplimente care te ajută să lupți împotriva transpirației

Din fericire, există și o serie de suplimente care pot contribui la combaterea simptomelor generate de hiperhidroză. Iată câteva dintre ele.

Ceaiul verde este o plantă cu multe cercetări în spate, pe care oamenii o consumă de milenii, sub formă de băutură cu rol energizant și detoxifiant. Ceaiul verde are, de asemenea, și proprietăți antiperspirante demonstrate. Atunci când este consumat zilnic, ceaiul verde ajută la  detoxifierea organismului, reducând, astfel, nevoia corpului de a transpira. În plus, ceaiul verde conține un profil bogat în micronutrienți, care echilibrează sistemul nervos, astfel încât glandele sudoripare sunt activate mai puțin.

Pasionații de aromaterapie sunt familiarizați cu salvia și o preferă ca remediu pentru proprietățile sale calmante. Salvia este, de asemenea, densă în nutrienți și un detoxifiant natural excelent, ceea ce înseamnă că organismul va transpira mai puțin pentru a elimina toxinele. De asemenea, salvia ajută la echilibrarea hormonilor care pot declanșa producția excesivă de transpirație.

La fel ca ceaiul verde și salvia, mușețelul este o plantă calmantă care acționează și ca astringent natural. Acesta ajută la constrângerea glandele sudoripare, astfel încât corpul să nu transpire în exces. Mușețelul este adesea utilizat ca ingredient activ în deodorantele naturale.

Rădăcina de valeriană este foarte apreciată pentru efectele sale anxiolitice. Este, de asemenea, un aliat de nădejde pentru un somn profund și odihnitor. În plus, rădăcina de valeriană poate atenua simptomele menopauzei, precum și cele legate de temperatura crescută a corpului, ceea ce o face o soluție excelentă pentru hiperhidroza secundară.

Astragalus și schisandra sunt două plante mai puțin cunoscute în medicina occidentală, însă ele sunt utilizate cu frecvență în medicina tradițională chineză (TCM), în special ca supliment pentru transpirația excesivă. Astragalus și schisandra au rol adjuvant în reglarea activității glandelor sudoripare și în menținerea senzației de calm și claritate în timpul situațiilor stresante.