Durerile de cap și stările de greață: de ce apar și cum le tratezi

Cauzele durerilor de cap cu stări de greață

Durerile de cap și stările de greață se pot asocia în numeroase situații. De cele mai multe ori, aceste manifestări sunt legate de diferite probleme de sănătate, însă, câteodată, pot fi generate și de anumite greșeli ce țin de stilul de viață. Astfel, printre cele mai cunoscute cauze responsabile de dureri de cap și greață se regăsesc:

Migrenele

Fac parte dintre durerile de cap care pot fi adesea însoțite de stări de greață. Migrenele reprezintă o afecțiune neurologică frecventă și se manifestă mai ales prin durerea pulsatilă, prezentă pe o parte a capului. De asemenea, durerea poate să fie resimțită la nivelul frunții, al cefei, al feței, al tâmplelor, al maxilarului sau al unuia dintre ochi.

Pe lângă dureri de cap și stări de greață, alte simptome caracteristice migrenelor sunt:

• Sensibilitate la lumină, la zgomot și/sau la mirosuri;
• Amețeli și vedere încețoșată;
• Stări de oboseală;
• Paloare;
• Diminuarea apetitului;
• Sensibilitate la nivelul scalpului.

Migrenele sunt mai frecvente la femei, în special în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 55 ani. Medicii spun că se întâmplă așa întrucât migrenele au legătură și cu fluctuațiile hormonale, fiind mai des întâlnite în perioada cuprinsă între pubertate și menopauză.

Sindromul vărsăturilor ciclice

Acest sindrom se referă la un episod sever de vărsături, care poate fi declanșat de:

• Stresul fizic sau emoțional;
• Menstruație;
• Alergii;
• Consumul unei cantități prea mari de alimente;
• Mâncatul excesiv înainte de culcare;
• Vremea prea caldă sau prea rece;
• Răul de mișcare;
• Consumul unor alimente și/sau a unor băuturi: cum ar fi brânza, ciocolata, alcoolul, alimente care conțin monoglutamat de sodiu etc.

Principalele simptome întâlnite în sindromul vărsăturilor ciclice sunt greața și vărsăturile, care încep de obicei dimineața și pot dura câteva ore sau câteva zile. În afară de aceste simptome, te poți confrunta cu:

• Dureri de cap;
• Sensibilitate la lumină;
• Amețeli;
• Dureri abdominale;
• Diaree;
• Eructații (râgâit).

Diverse infecții

Fie că este vorba despre cele localizate la nivelul aparatului digestiv, fie că este vorba despre cele prezente la nivelul tractului respirator, anumite infecții pot declanșa dureri de cap și stări de greață. Printre astfel de infecții se numără:

• Gripa;
• Răceala;
• Amigdalita;
• Gastroenterita: infecția intestinală generată de virusuri sau de bacterii;
• Infecțiile digestive cu bacterii precum Salmonella, Stafilococul auriu sau Clostridium difficile. 

Reacțiile alergice

Atât alergiile alimentare, cât și cele la anumite băuturi sau medicamente, pot provoca, în anumite cazuri, dureri de cap, stări de greață și:

• Vărsături;
• Diaree;
• Congestie nazală;
• Mâncărimi și erupții pe piele;
• Stări de oboseală;
• Dificultăți în respirație.

Hipertensiunea arterială

În general, hipertensiunea arterială nu generează dureri de cap și stări de greață însă, dacă asemenea manifestări apar, iar nivelul tensiunii arteriale este 180/120 mm Hg, înseamnă că este vorba despre hipertensiune malignă. Aceasta constituie o urgență medicală și poate fi recunoscută și după următoarele simptome:

• Sângerări nazale;
• Stări de anxietate;
• Dificultăți de respirație;
• Dureri în piept;
• Slăbiciune;
• Amorțeală;
• Vedere încețoșată.

Nivelul scăzut al glicemiei

Hipoglicemia poate declanșa ori agrava durerile de cap. În plus, un nivel redus al glicemiei, sub 70 mg/dl, favorizează manifestări precum:

• Amețeli;
• Greață și senzație de foame intensă;
• Vedere încețoșată;
• Transpirație abundentă;
• Stări de nervozitate;
• Tremurături;
• Intensificarea ritmului cardiac;
• Confuzie;
• Furnicături ori amorțeli la nivelul buzelor și limbii;
• Dificultăți de concentrare.

Glaucomul

Implică distrugerea progresivă a nervului optic. Din pricina glaucomului se ajunge la pierderea treptată a vederii și chiar la orbire. De obicei, glaucomul afectează ambii ochi, dar este mai sever la unul dintre ei.

Durerile de cap și stările de greață survin, în cazuri rare, când glaucomul intervine brusc. Într-o asemenea situație, pot fi sesizate și aceste manifestări:

• Durerile intense la nivelul ochilor;
• Sensibilitatea crescută a ochilor;
• Înroșirea unuia dintre ochi;
• Vederea încetoșată;
• Halourile prezente în jurul luminilor.

Menstruația

Uneori, durerile de cap cu stări de greață preced menstruația sau sunt prezente pe durata acesteia. De fapt, este vorba despre migrenele menstruale, care apar pe fondul fluctuațiilor estrogenului. Acest tip de migrene se declanșează când nivelul estrogenului scade înainte de instalarea menstruației. 

Sevrajul după întreruperea administrării unor medicamente

Când întrerupi total sau parțial administrarea unor medicamente de care corpul este dependent, poți ajunge să ai dureri de cap și stări de greață din pricina sevrajului. Acesta din urmă survine, de exemplu, mai ales când întrerupi anumite antidepresive.

Sevrajul reprezintă o îmbinare între diverse manifestări fizice, mentale și emoționale, cum ar fi:

• Dureri musculare;
• Transpirații abundente;
• Stări de oboseală;
• Anxietate;
• Iritabilitate sau depresie;
• Tremurături;
• Insomnii;
• Stări de confuzie;
• Diminuarea sau creșterea apetitului;
• Pupile dilatate etc.

Anumite obiceiuri ce țin de stilul de viață

Stilul tău de viață poate crește, în anumite situații, riscul de a avea dureri de cap și stări de greață. De pildă, aceste manifestări sunt mai frecvente dacă:

• Faci excese în privința consumului de alcool: în aceste condiții, poți avea de suferit nu numai din cauza durerilor de cap și a vărsăturilor, ci și a amețelilor, a durerilor de stomac, a sensibilității crescute la lumină și la zgomote;
• Ești dependentă de cofeină: de exemplu, dacă renunți brusc la cafeaua de dimineață sau te hotărăști să excluzi complet cafeaua din dietă, se instalează sevrajul. Pe lângă dureri de cap și stări de greață, poți avea dificultăți de concentrare și stări de epuizare;
• Faci exces de nicotină: unul dintre efectele nedorite ale excesului de nicotină este și durerea de cap, însoțită sau nu de stări de greață. În afară de dureri de cap, poți avea greutate în respirație, stări de oboseală și ritm cardiac accelerat.

Răul de altitudine

Când ajungi într-un loc situat la o altitudine mult mai mare decât cea cu care ești obișnuită, corpul încearcă să se adapteze presiunii atmosferice mai scăzute și a cantității mai reduse de oxigen. Printre consecințele acestui efort de adaptare se regăsesc și durerea de cap și stările de greață. Asemenea manifestări încep, de obicei, la 12-24 de ore de la sosirea în locul aflat la altitudine ridicată și, în plus, pot fi vizibile și:

• Amețelile;
• Scurtarea respirației;
• Diminuarea apetitului;
• Stările de oboseală;
• Tulburările de somn;
• Senzațiile de sufocare.

În cazuri rare, durerile de cap și stările de greață sunt provocate de:

• Leziuni la nivelul capului;
• Tumori cerebrale;
• Hemoragii cerebrale;
• Neurinomul de acustic: o tumoră benignă, dezvoltată din celulele care formează teaca de mielină a nervului vestibulocohlear. Acest nerv are rolul de a transmite informații de la urechea internă la creier, fiind important pentru echilibru și pentru auz;
• O infecție în urechea internă;
• O infecție cu virusul West-Nile: intervine în urma înțepăturilor de țântari infectați cu virusul menționat;
• Febra Dengue: este o  boală tropicală, care se stransmite prin înțepătura țânțarilor infectați cu virusul dengue;
• Malarie: parazitul ce transmite această boală se transmite la om prin mușcătura femelei țânțarului anofel;
• Hepatită A;
• Sindromul de șoc toxic: o infecție severă, pe care o poți contacta, în cazuri rare, din cauza tampoanelor interne, a cupei menstruale, a unei tăieturi sau arsuri care se infectează etc;
• Boli renale;
• Boala a cincea: se numește și eritem infecțios ori „boala obrajilor pălmuiți”, fiind provocată de parvovirus B19 și transmițându-se prin tuse și/sau strănut.

Greața și durerile de cap în sarcină

În primul trimestru, durerile de cap și greața au legătură cu fluctuațiile hormonale și cu creșterea volumului de sânge. Pe parcursul sarcinii, poți avea dureri de cap și senzație de vomă din numeroase motive, printre care:

• Scăderea nivelului glicemiei;
• Faptul că renunți la consumul de cofeină;
• Deshidratarea.

Printre cele mai frecvente cauze ale durerilor de cap însoțite de stări de greață în sarcină sunt:

Migrenele

Ca să le previi și să le gestionezi cât mai bine, ține seama și de următoarele sfaturi:

• Evită întotdeauna contactul cu fumul de țigară;
• Străduiește-te să eviți cât mai mult stresul;
• Stai departe de factorii care pot declanșa o migrenă: spre exemplu, de alimentele cu monoglutamat de sodiu și de cele afumate;
• Încearcă să ai mese regulate;
• Hidratează-te cât mai bine;
• Când ai o migrenă, este cel mai bine să te retragi într-o încăpere răcoroasă, întunecată și în care să fie liniște.

Preeclampsia

Este o afecțiune care poate surveni în jurul săptămânii 20 de sarcină și care implică un nivel ridicat al tensiunii arteriale (peste 140/90 mm Hg), acumulare de proteine în urină și inflamarea membrelor. În unele cazuri, preeclampsia se manifestă în săptămâna 34 de sarcină sau după aprox. 48 de ore de la naștere.

Printre simptomele specifice preeclampsiei se numără și durerile severe de cap, acompaniate de stări de greață. În plus, pot fi prezente oricare dintre următoarele manifestări:

• Amețeli;
• Dificultăți în respirație;
• Creștere bruscă în greutate: peste 0,9 kg în decurs de o săptămână;
• Dureri de umăr;
• Durere abdominală: în special în partea superioară, dreaptă, a abdomenului;
• Reducerea debitului urinar;
• Tulburări de vedere: de pildă, vederea încetoșată;
• Sensibilitate la lumină.

Pe de o parte, preeclampsia poate duce la complicații pentru mame, ca de exemplu:

• Creșterea riscului de accident vascular sau de infarct;
• Sindromul HELLP: implică disfuncție hepatică, descompunerea globulelor roșii, scăderea numărului de trombocite. În anumite situații, sindromul HELLP duce la sângerări nazale și la convulsii;
• Risc de orbire reversibilă;
• Risc de sângerări abundente la naștere.

Pe de altă parte, pe fondul preeclampsiei, pot interveni complicații și pentru copil, acestea legându-se mai ales de:

• Restricția de creștere intrauterină: pentru că preeclampsia afectează aportul de sânge care ajunge la placentă, fătul nu primește suficienți nutrienți și oxigenul adecvat. De aceea, există riscul de a nu atinge potențialul maxim de dezvoltare determinat genetic;
• Nașterea prematură.

Greața și durerile de cap la copii

Medicii pediatri atrag atenția asupra următorului fapt: în majoritatea cazurilor, durerile de cap la copii nu reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Cu toate acestea, când durerile de cap sunt însoțite și de stări de greață, ele interferează semnificativ cu activitățile de zi cu zi ale copilului. Într-o asemenea situație, durerile de cap pot fi generate de:

Sindromul vărsăturilor ciclice

Este mai des întâlnit la copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani, mai ales în următoarele cazuri:

• Când un copil se confruntă de obicei și cu migrene;
• Când este vorba despre un copil foarte sensibil la lumină și la zgomote.

Un copil este diagnosticat cu sindromul vărsăturilor ciclice dacă:

• Are 3 sau mai multe episoade de greață și vomă intensă, ce durează de la câteva ore la 10 zile, într-un interval de 6 luni;
• Episoadele de greață și vărsături sunt la distanță de cel puțin o săptămână unele de altele;
• Investigațiile la care este supus nu dovedesc prezența altei afecțiuni responsabile de episoade marcate de greață și vomă.

Migrene

Aproximativ jumătate dintre copiii care au migrene riscă să se confrunte cu acestea și la maturitate. Uneori, copiii au dureri de cap și stări de vomă din pricina migrenelor provocate de anumite alimente, ca de exemplu:

• Cele care conțin aminoacidul tiramină: spre exemplu, smochinele, brânza maturată, peștele afumat etc;
• Nuci sau unt de arahide;
• Produse din carne ce conțin nitrați, cum ar fi mezelurile de pildă;
• Cele care conțin monoglutamat de sodiu;
• Cele care sunt procesate, fermentate, marinate.

Adresează-te medicului pediatru în oricare dintre aceste situații:

• Durerile de cap ale copilului durează mai mult de două zile;
• Durerile de cap intervin mai mult de o dată pe săptămână;
• Este vorba despre un copil mai mic de 3 ani;
• Durerile de cap îl trezesc din somn pe copil sau se agravează dimineața;
• Durerile de cap ale copilului se agravează.

Deshidratarea

Îți poți da seama că micuțul tău este deshidratat și dacă are dureri de cap și stări de greață. În același timp, alte manifestări ce însoțesc deshidratarea pot fi:

• Uscarea limbii, buzelor și a gâtului;
• Setea intensă;
• Copilul urinează mai puțin;
• Urina este tulbure și închisă la culoare;
• Plânsul fără lacrimi;
• Pielea uscată;
• Pulsul mai rapid;
• Iritabilitatea sau letargia. 

Primul ajutor pe care trebuie să i-l dai unui copil deshidratat este să îi oferi lichide, mai ales apă, dar și săruri de rehidratare. Este recomandat să-i administrezi 1-2 linguri de săruri la fiecare aprox. 15-20 de minute.

Alte cauze care pot duce, în cazuri rare, la declanșarea durerilor de cap și a stărilor de greață la copii, sunt:

• Meningita: reprezintă inflamarea membranelor ce acoperă creierul și măduva spinării. Meningita poate fi virală sau bacteriană și, pe lângă dureri de cap și senzație de greață, poate provoca febră, sensibilitate la lumină, amețeli, confuzie, dureri în gât, rigiditatea gâtului, somnolență, lipsa poftei de mâncare, erupții cutanate;
• Tumorile cerebrale, abcesul cerebral sau hemoragiile cerebrale: oricare dintre acestea creează presiune la nivelul creierului, favorizând dureri severe de cap. Totodată, în asemenea cazuri, intervin și simptome precum amețeli puternice, probleme de echilibru, tulburări de vedere și de coordonare a mișcărilor.

Mi s-a spus să nu-mi fac griji pentru durerile de cap ale fiicei mele. Câteva luni mai târziu nu mai putea să vorbească

Tratamentul durerilor de cap cu stări de greață

Un tratament care să te ajute în caz de dureri de cap și stări de greață este stabilit de medic în funcție de cauza responsabilă pentru acestea. Astfel, dacă ești diagnosticată cu o anumită afecțiune, ți se prescriu medicamente pentru tratarea afecțiunii respective pentru ca, treptat, să fie ținute sub control și ameliorate inclusiv durerile de cap cu stări de greață. De asemenea, ți se pot prescrie medicamente care să elimine durerea, ca de exemplu:

• Analgezice: de pildă, medicamente pe bază de paracetamol sau antiinflamatoare nesteroidiene;
• Triptanii: se utilizează pentru migrene, în faza acută a acestora. Triptanii trebuie administrați încă de la debutul durerii și, dacă durerea revine, poți lua următoarea doză la 24 de ore de la prima. Tratamentul cu aceste medicamente trebuie monitorizat permanent de medic, în condițiile în care poate genera reacții adverse, cum ar fi stări de oboseală, senzație de amorțeală în zona feței, ritm cardiac rapid, senzație de apăsare în piept etc.

În plus, medicul îți poate prescrie, pentru greață și vărsături, medicamente antiemetice, pe care să le iei inclusiv în intervalele în care ai dureri de cap. Spre exemplu, ți se pot recomanda antiemetice speciale pentru crizele migrenoase sau, dacă este necesar, o combinație între paracetamol sau aspirină, codeină, cafeină și un antiemetic. 

Medicamentele antiemetice pot fi în forme diverse, precum:

• Pastile;
• Siropuri;
• Supozitoare;
• Picături;
• Tablete solubile în apă;
• Injecții.

Când să mergi la medic

De cele mai multe ori, durerile de cap și greața de intensitate ușoară sau moderată dispar treptat, fără să fie necesar să apelezi la sprijin medical. Este însă nevoie să te adresezi unui medic dacă te regăsești în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Te confrunți frecvent cu dureri de cap și stări de greață, chiar dacă acestea nu sunt severe;
• Durerea de cap și senzația de greață survin brusc, fără să ai un istoric familial de migrene; 
• Durerea de cap nu se ameliorează semnificativ după ce iei analgezice fără prescripție medicală: cum ar fi cele care conțin paracetamol sau ibuprofen;
• Sesizezi că pierzi în greutate după un episod de dureri de cap însoțite de stări de greață și de vărsături;
• Durerea de cap și stările de greață interferează cu somnul și/sau cu activitățile zilnice.

Caută imediat ajutor medical în aceste cazuri:

• Greața și vărsăturile sunt însoțite de dureri de cap cu totul diferite de cele cu care te confrunți de obicei;
• Ai semne ale deshidratării;
• Vărsăturile durează de mai bine de 24 de ore;
• Ai nevoie de analgezice zilnic sau aproape zilnic;
• Durerea de cap și greața intervin după o lovitură la cap.

Solicită servicii medicale de urgență când durerile de cap și stările de greață devin tot mai intense sau când intervin și manifestări precum:

• Febra;
• Vederea dublă sau încețoșată;
• Lipsa urinării pentru mai mult de 8 ore;
• Rigidizarea gâtului;
• Scalpul dureros;
• Durerile la nivelul maxilarului când mănânci;
• Senzația de amorțeală și/sau de slăbiciune la nivelul membrelor;
• Tulburările de vorbire;
• Stările de confuzie;
• Amețelile;
• Pierderea cunoștinței.

Ca să reduci riscul de a avea de suferit de pe urma durerilor de cap și stărilor de greață, străduiește-te să pui în practică și sfaturile de mai jos:

• Încearcă să diminuezi expunerea la stres;
• Odihnește-te suficient: este indicat să dormi cel puțin 7 ore pe noapte;
• Stabilește-ți un program care să-ți permită să faci mai multe pauze de la privitul la ecrane;
• Ține un jurnal alimentar pentru a vedea dacă sunt alimente care îți provoacă dureri de cap și stări de greață;
• Dacă fumezi, renunță la acest obicei;
• Mizează pe o dietă cât mai echilibrată;
• Ia măsuri prin care să previi deshidratarea: spre exemplu, nu aștepta să ți se facă sete, consumă fructe și legume bogate în apă, bea cel puțin 6-8 căni de lichide pe parcursul unei zile, limitează consumul de alcool etc;
• Nu renunța să faci zilnic mișcare.