Ce este tanatofobia și cum îți poate afecta viața

Ce este tanatofobia

Pentru a înțelege mai bine la ce se referă tanatofobia, trebuie să cunoști originea acestui termen. Astfel, în limba greacă, „thanatos” înseamnă „moarte”, iar „phobos” înseamnă „teamă”. Tanatofobia reprezintă o teamă intensă de moarte sau de suferința cu care te poți confrunta înainte să mori. 

Potrivit „Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale” (DSM-5), medicii nu consideră tanatofobia o afecțiune, ci o includ în rândul fobiilor specifice. Fobia constituie o teamă exagerată față de anumite situații, obiecte sau activități. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu o fobie, trebuie îndeplinite următoarele criterii:

• O situație, o activitate sau un obiect provoacă aproape întotdeauna o teamă puternică sau stări de anxietate;
• Frica sau anxietatea sunt disproporționate în raport cu pericolul pe care îl generează o situație, un obiect sau o activitate;
• Obiectul sau situația care generează fobia sunt evitate sau sunt tolerate cu dificultate, cu frică;
• Evitarea, frica sau anxietatea duc la stres semnificativ sau interferează cu viața socială sau profesională;
• Anxietatea, frica, evitarea sunt persistente și durează de mai bine de 6 luni;
• Frica, evitarea sau anxietatea nu sunt justificate prin prezența unei tulburări mintale.

Teama de moarte este identificată cu o fobie dacă:

• Survine aproape de fiecare de dată când o persoană se gândește la moarte;
• Durează de cel puțin 6 luni;
• Interferează cu viața de zi cu zi.

Tanatofobia afectează atât copiii, cât și persoanele adulte și se întâlnește mai ales la cei care:

• Au probleme de sănătate;
• Au în preajmă părinți sau alte persoane dragi care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate;
• Nu se bucură de prezența familiei sau a prietenilor;
• S-au confruntat cu boli sau cu diverse traume în viața profesională;
• Suferă și din pricina altor fobii, a depresiei sau a anxietății;
• Au o stimă de sine scăzută;
• Nu sunt mulțumiți de viața pe care o au;
• Nu au convingeri religioase.

În același timp, tanatofobia poate să fie legată de:

• Alte fobii: anxietatea de moarte este declanșată de lucruri sau de ființe care te pot răni sau care îți pot pune viața în pericol. Spre exemplu, poți avea fobie de șerpi, de păianjeni, de înălțimi, de avioane etc;
• Tulburarea de panică: se poate vorbi de această tulburare de anxietate dacă ai avut cel puțin 2 atacuri de panică, dacă îți faci permanent griji în legătură cu acestea și ajungi să-ți schimbi rutinele pentru a le evita;
• Tulburarea de anxietate care ține de boală: acest tip de tulburare se numește ipohondrie și se referă la o teamă persistentă, la o preocupare exagerată față de boală;
• Sindromul de stres post-traumatic: apare din pricina expunerii la evenimente traumatizante legate, de exemplu, de rănirea gravă, de amenințările cu moartea, de abuzurile dintr-o relație etc.

Semne că suferi de tanatofobie

Tanatofobia se poate manifesta atât în legătură cu propria moarte, cât și în legătură cu moartea altcuiva. Manifestările pe care le poți avea sunt similare celor regăsite în cazul anxietății sau atacurilor de panică. 

Manifestări fiziologice

Tanatofobia poate fi însoțită de simptome care afectează tot organismul, precum:

• Palpitații;
• Amețeli;
• Intensificarea ritmului cardiac;
• Scurtarea respirației;
• Creșterea nivelului tensiunii arteriale;
• Transpirație excesivă;
• Greață, vărsături sau diaree;
• Dureri de cap;
• Frisoane sau valuri de căldură;
• Tremurături;
• Tensiune musculară;
• Gură uscată;
• Dureri în piept;
• Furnicături la extremitățile membrelor;
• Confuzie, dezorientare;
• Dificultăți de înghițire ori senzație de „nod” în gât;
• Lipsa apetitului;
• Paloarea feței.

Manifestări psihologice

Printre stările prin care poți trece din cauza tanatofobiei se întâlnesc și cele prezente în diverse tulburări mintale. Iată la ce te poți aștepta: 

• Stări de panică extrem de intense;
• Preferi să eviți locuri, obiecte sau situații pe care le consideri ca fiind responsabile pentru declanșarea fricii, a anxietății de moarte;
• Ai adesea coșmaruri legate de moarte sau de chinurile de dinainte de trecerea în neființă;
• Ești mereu agitată și îngrijorată;
• Simți că nu mai deții controlul asupra vieții tale;
• Cauți mereu să-ți identifici anumite semne de boală: spre exemplu, îți controlezi mereu pulsul și tensiunea arterială, îți verifici alunițele, îți iei temperatura etc;
• Vrei să te detașezi de realitate;
• Te simți foarte vulnerabilă sau ca și cum ești prizonieră undeva și nu poți scăpa;
• Preferi să-i eviți pe cei dragi, să te izolezi;
• Ai senzația că ești pe moarte;
• Nu poți să ții sub control manifestările menționate, chiar dacă știi că acestea sunt disproporționate în raport cu un anumit pericol.  

Tipuri de tanatofobie

Există mai multe tipuri ale acestei fobii, ce se manifestă diferit în funcție de fricile care stau la baza ei:

Tanatofobia generată de situații sau locuri care pot provoca moartea

De pildă, nu dorești să fii într-un spital pentru a nu fi expusă la diverse boli, refuzi să înoți în ocean întrucât crezi că oricând poți să întâlnești rechini etc.

Tantofobia generată de persoane care pot pune viața în pericol sau care te pot aduce mai aproape de ideea de moarte

Spre exemplu, îți este teamă:

• Să te apropii de locuri aglomerate ca să nu ajungi să contactezi boli contagioase;
• Să nu întâlnești un criminal în serie;
• Să fii în preajma cuiva care este pe moarte etc.

Tanatofobia generată de anumite animale sau obiecte

Îți poate fi foarte frică să fii în prezența unor animale întrucât crezi că nu ești deloc în siguranță și că ai putea să-ți pierzi viața. Printre temerile pe care le poți avea se pot regăsi următoarele:

• Că un animal îți poate transmite o boală;
• Că poți fi atacată de un animal;
• Că poți muri într-un accident legat de un animal: spre exemplu, te gândești că poți să mori căzând de pe cal.

Dacă ai tanatofobie, nu suporți să întâlnești obiecte pe care le consideri foarte periculoase, precum arme, cuțite, utilaje, stâlpi etc.

Tanatofobia care ține de durere, de suferință

Pentru anumite persoane, teama de chinurile care pot precede moartea este foarte mare. Practic, ideea de a trece prin dureri puternice, prin boli îndelungate sau care le răpesc demnitatea sporesc semnificativ anxietatea de moarte.

Tanatofobia provocată de ideea de a-i abandona pe cei dragi

Nu este exclus ca, dacă te confrunți cu tanatofobie, să fii foarte speriată, întrucât nu le mai poți fi alături celor dragi sau pur și simplu îți faci griji legate de cum se vor descurca aceștia după moartea ta.

Tanatofobia amplificată de diferite superstiții

În unele cazuri, o persoană care suferă de tanatofobie se lasă dominată de anumite superstiții și se teme de cele care îi alimentează anxietatea de moarte. De pildă, consideră că anumite păsări prevestesc moartea și face tot ce poate ca să le evite, se sperie dacă aude pocnind obiecte din casă, dacă visează că îi cade un dinte etc.

Cauzele tanatofobiei

Ca să ajungi să suferi de tanatofobie depinde atât de modul în care percepi pericolul, de starea ta psihică, cât și de expunerea la situații precum sunt cele de mai jos: 

• Ai fost crescută de părinți foarte anxioși sau hiperprotectori;
• Mergi într-un loc pe care îl asociezi cu moartea, cum ar fi un cimitir sau un spital;
• Ești în preajma unor persoane sau a unor animale pe care le consideri periculoase;
• Rememorezi un eveniment traumatic pe care îl asociezi cu moartea;
• Te gândești des la propria moarte;
• Îmbrățișezi anumite convingeri religioase: de pildă, crezi că după moarte urmează să fii pedepsită pentru modul în care ți-ai trăit viața;
• Ești nevoită să-ți părăsești casa ori un alt loc în care te simți într-adevăr în siguranță;
• Auzi știri legate de moartea unor persoane;
• Identifici pe corpul tău o schimbare care te îngrijorează: de pildă, o inflamație, o erupție pe piele etc;
• Ai pierdut recent o persoană dragă;
• Cineva îți povestește detalii despre moartea cuiva;
• Ești la curent cu informații legate de o criză sanitară majoră: de pildă, pandemia din ultimii trei ani poate amplifica anxietatea de moarte;
• Ești diagnosticată cu o boală gravă sau afli că o persoană apropiată se regăsește într-o asemenea situație.

Cum tratezi tanatofobia

Nu se poate vorbi despre efectuarea unui test anume pentru diagnosticarea tanatofobiei. Medicul căruia te adresezi îți poate pune întrebări diverse legate de teama de moarte. În urma discuțiilor purtate, sunt excluse alte boli care pot declanșa manifestări similare tanatofobiei, cum ar fi tulburările de anxietate sau cele obsesiv-compulsive. Pentru a primi diagnosticul adecvat, este indicat să te adresezi atât unui psiholog, cât și unui medic psihiatru. Aceștia îți recomandă cel mai potrivit tratament, care poate consta în:

Terapia cognitiv-comportamentală

Te ajută să îți schimbi modul de gândire și să nu mai consideri că moartea este atât de înspăimântătoare. În acest scop, terapeutul îți indică soluții menite să îți diminueze stările de anxietate, astfel încât să înveți să fii mai calmă și să nu îți mai fie frică în momentele în care auzi discuții despre moarte sau în cele în care te gândești la ea. 

De asemenea, odată ce terapeutul îți identifică acele comportamente care însoțesc tanatofobia, te îndeamnă să ții un jurnal. „Misiunea” ta este atât să notezi în el situațiile și gândurile ce îți intensifică temerile, cât și să descrii nivelul de anxietate pe care îl resimți, comportamentele pe care le adopți în anumite situații. Ulterior, specialistul căruia te adresezi te sprijină ca să poți înlătura comportamentele nocive.

Terapia prin expunere

Este folosită adesea în tratarea fobiilor, implicând expunerea graduală la obiecte sau situații de care cineva se teme astfel încât, treptat, anxietatea să se poată diminua. Expunerea trebuie să se realizeze de mai multe ori, într-un ritm care să îți fie confortabil. Printre metodele adoptate în cadrul terapiei prin expunere în caz de tanatofobie se numără:

• Să scrii un text în care să vorbești despre cum îți imaginezi propria moarte sau moartea cuiva drag;
• Să descrii un episod din viața ta care să fie legat de moarte;
• Să citești cărți legate de moarte;
• Să urmărești documentare despre moarte;
• Să redactezi un testament;
• Să vizitezi un spital;
• Să discuți cu cineva diagnosticat cu o boală mortală etc.

Terapia prin hipnoză

Este o terapie ce se bazează pe îmbinarea dintre tehnicile de relaxare ghidată și orientarea atenției. Datorită hipnozei poți identifica motivele pentru care îți este atât de teamă de moarte, astfel încât, cu timpul, să reușești să îți schimbi comportamentele și sentimentele negative față de sfârșitul vieții. 

Totodată, prin hipnoză deprinzi diverse tehnici de relaxare cum ar fi, de exemplu, respirația profundă. În aceste condiții, ajungi să-ți modifici percepția față de situațiile care îți declanșează anxietatea de moarte și le poți răspunde adecvat. 

Terapia medicamentoasă

Se recurge la ea în special în cazurile în care tanatofobia se asociază cu alte tulburări mintale, cum ar fi tulburarea generalizată de anxietate sau sindromul de stres post-traumatic. Cu toate acestea, medicii spun că terapia medicamentoasă este binevenită doar pe termen scurt, iar pentru cele mai bune rezultate se recomandă îmbinarea dintre medicamente și ședințe de terapie.

Medicamentele cele mai utilizate în caz de tanatofobie sunt:

• Benzodiapinele: au efect sedativ și sunt recomandate mai ales în situațiile ce declanșează anxietatea de moarte. Întrucât benzodiapinele sunt puternice și pot avea efecte adverse, nu trebuie să se administreze pentru o perioadă îndelungată;
• Antidepresivele: pot fi folosite pe termen lung pentru ameliorarea simptomelor care țin de anxietate;
• Beta-blocantele: au rolul de a bloca efectele adrenalinei, cum ar fi intensificarea ritmului cardiac, creșterea nivelului tensiunii arteriale, tremuratul vocii și al membrelor etc. În acest context, beta-blocantele previn stările de anxietate.  

În afară de metodele de tratament menționate, tanatofobia poate fi gestionată mai ușor dacă te străduiești să pui în aplicare și următoarele măsuri:

• Apelează la exerciții de respirație profundă: acestea induc o stare de bine, de calm, stimulându-te să te relaxezi și alungând anxietatea;
• Încearcă să adopți un stil de viață sănătos: de exemplu, practicarea regulată a activităților fizice în aer liber, o dietă echilibrată și odihna suficientă sunt utile pentru a preveni stările de anxietate sau depresia;
• Nu îți neglija hobby-urile: acestea te distrag de la gândurile rele și te motivează să te bucuri mai mult de viață;
• Nu te izola: pentru a nu ajunge să fii copleșită de temerile ce generează manifestările specifice tanatofobiei, nu ezita să-ți împărtășește gândurile cu familia, cu prietenii apropiați sau cu diverse comunități din mediul online;
• Mizează pe meditație și pe concentrarea asupra prezentului: procedând așa, schimbi direcția gândurilor și te poți îndepărta treptat de cele care generează sau amplifică tanatofobia.