Nervul sciatic: ce este și cum îți dai seama că suferă

Ce este nervul sciatic

Acest nerv este format prin unirea fibrelor a cinci rădăcini nervoase, localizate atât la nivelul segmentului lombar al coloanei vertebrale, cât și la nivelul segmentului sacral. Osul sacru unește coloana vertebrală cu bazinul. Nervul sciatic traversează partea inferioară a coloanei vertebrale, coboară în zona șoldurilor, a pelvisului, a feselor, în spatele coapselor și apoi până în călcâie. Dacă în zona din care începe are un diametru de aprox. 1 cm, treptat se lățește și ajunge până la aprox. 2 cm.

În corpul uman sunt 2 nervi sciatici, câte unul pe fiecare parte a corpului, îndeplinind următoarele funcții:

• Senzorială: te ajută să ai senzații la nivelul picioarelor;
• Motorie: contribuie la mișcarea picioarelor. Nervul sciatic controlează articulația genunchiului, a șoldurilor, a gleznelor, dar și numeroși mușchi de la nivelul gambei și coapsei.

Cauzele durerilor de nerv sciatic

Nervul sciatic poate fi iritat, comprimat sau inflamat, ceea ce duce la apariția durerii, cunoscută și sub numele de sciatică. Există numeroase cauze responsabile pentru criza sciatică, precum:

Hernia de disc

Coloana vertebrală este alcătuită din vertebre, conectate prin discuri intervertebrale. Acestea sunt formate dintr-o parte fibroasă, numită inel fibros, și dintr-o parte elastică, gelatinoasă, numită nucleu pulpos. Dacă acesta din urmă se deplasează în afara inelului fibros, în urma deteriorării sau lezării unui disc intervertebral, se produce hernia de disc. 

În cazul în care hernia afectează un disc de la nivelul părții inferioare a coloanei, se ajunge la iritarea și/sau compresia rădăcinii nervului sciatic.

Sindromul piriform

Este legat de mușchiul piriform, care începe din zona inferioară a coloanei vertebrale și se conectează de partea superioară a fiecărui femur. Principalele funcții ale acestui mușchi sunt asigurarea rotației șoldului, mersul și trecerea greutății de pe un picior pe altul.

În anumite cazuri, mușchiul piriform este afectat de spasme și irită nervul sciatic, producând dureri resimțite în spatele coapsei și gambei. De asemenea, mușchiul piriform este responsabil și de alte manifestări neplăcute, cum ar fi amorțeala și înțepăturile din spatele picioarelor.

Spondilolisteza

Implică deplasarea unei vertebre, iar discul intervertebral alunecă din poziția normală către vertebra aflată dedesubtul lui. Spondilolisteza intervine, de obicei, în urma unei fracturi, provocată, spre exemplu, de căzături, de ridicarea unor greutăți prea mari, de accidente, de traumatisme legate de activități sportive etc.

Nu numai că spondilolisteza poate conduce la distrugerea discului intervertebral, dar comprimă și nervul sciatic. În anumite situații, intervin dureri cronice din partea inferioară a spatelui, slăbiciune în picioare, senzație de amorțeală și înțepături în fese și în coapse sau chiar pierderea controlului vezicii urinare.

Stenoza foraminală

Reprezintă o afecțiune degenerativă, care implică îngustarea spațiului canalului spinal, adică a tunelului osos care adăpostește nervii spinali și măduva spinării. Stenoza foraminală pune presiune asupra nervilor afectați, provocând iritarea sau compresia nervului sciatic și, în unele cazuri, leziuni permanente ale nervilor.

Osteoartrita 

Se referă la o afecțiune ce implică degradarea cartilajului care învelește și protejează suprafețele articulațiilor. Manifestată prin inflamație și durere, osteoartita poate să se localizeze și la nivelul coloanei vertebrale. Într-o astfel de situație, discurile intervertebrale și cartilajul dintre oasele coloanei se deteriorează. Pe măsură ce procesul de deteriorare avansează, nervul sciatic se poate irita sau inflama, ceea ce declanșează dureri. 

În cazuri rare, tumori, chisturi sau abcese din zona părții inferioare a coloanei vertebrale sau a pelvisului comprimă nervul sciatic și provoacă dureri. 

De asemenea, riscul de sciatică este mai mare când:

• Este vorba despre vârsta înaintată: pe măsură ce îmbătrânești, crește și predispoziția spre hernia de disc sau spre dezvoltarea excrescențelor osoase care pun presiune asupra nervului sciatic;
• Este vorba despre excesul ponderal: kilogramele în plus înseamnă mai multă presiune asupra coloanei vertebrale;
• O persoană desfășoară activități ce pun presiune asupra nervului sciatic: spre exemplu, șoferii de camion sau de tir, tâmplarii, atleții ce ridică greutăți mari sunt mai expuși riscului de a suferi din pricina nervului sciatic;
• O persoană stă mult jos: pe lângă statul jos, alți factori de risc pentru sciatică sunt și postura incorectă, aplecarea frecventă înainte și/sau rdicarea frecventă a brațelor mai sus de nivelul umerilor;
• Este prezent diabetul: în acest caz, crește riscul de deteriorare, de lezare a nervilor pe fondul apariției neuropatiei diabetice;
• Intervine deficitul de vitamina B12: acest deficit are impact negativ asupra bunei funcționări și a sănătății nervilor. 

Semne că nervul sciatic suferă

Principalul semn care indică suferința nervului sciatic este durerea, prezentă pe traiectul acestui nerv și/sau pe ramificațiile sale. Zonele corpului ce pot fi afectate de sciatică sunt:

• Partea exterioară a coapsei și/sau a gambei;
• Partea superioară și cea exterioară a labei piciorului;
• Partea inferioară a spatelui;
• Talpa piciorului: uneori, dacă este vorba despre sciatica bilaterală, pot fi afectate tălpile ambelor picioare;
• Degetele de la picioare.

În funcție de durata ei, sciatica poate fi:

• Acută: durerea durează cel mult 8 săptămâni;
• Cronică: durerea durează peste 8 săptămâni.

Durerile generate de nervul sciatic se agravează, de obicei, la anumite mișcări și posturi sau când strănuți ori tușești. Adesea, durerile sunt resimțite mai puternic la nivelul unui singur picior, luând forme precum:

• Dureri ascuțite, înțepătoare, similare unui șoc eletric;
• Dureri pulsatile;
• Dureri „surde”, permanente;
• Dureri ușoare, care vin și cedează după un timp.

În afară de durere, alte semne care arată că nervul sciatic suferă sunt și manifestările de mai jos:

• Slăbiciunea de la nivelul mușchilor coapsei;
• Slăbiciunea de la nivelul mușchilor gambei și labei piciorului;
• Parestezia: o senzație anormală resimțită la nivelul pielii când sunt afectate fibrele nervoase. Parestezia se manifestă mai ales prin amorțeală și furnicături, iar în caz de sciatică aceste senzații se resimt în spatele gambei și/sau labei piciorului.

Ce înseamnă dacă ai dureri de mijloc

Tratamentul pentru nervul sciatic

Ia legătura cât mai repede cu un medic în cazul în care durerile nu se ameliorează deloc în decurs de o săptămână ci, dimpotrivă, se agravează. Reține faptul că este neapărat necesar să soliciți imediat ajutor medical în oricare dintre următoarele situații:

• Dureri bruște, severe, însoțite de parestezie, care intervin după un traumatism;
• Dureri bruște, violente, în partea inferioară a spatelui sau la nivelul unui picior, însoțite și de slăbiciune musculară și amorțeală;
• Dureri severe, care interferează cu activitățile tale zilnice și care durează de câteva ore;
• Pierderea sensibilității la nivelul unuia dintre picioare;
• Pierderea controlului vezicii urinare și intestinului: când survine incontinența urinară și fecală.

Dacă durerile sunt ușoare, poți lua măsuri precum:

• Odihnește-te: odihna este binevenită mai ales în primele două zile ale crizei de sciatică. După aceea, nu insista să stai toată ziua în pat. Chiar dacă ai dureri, mișcarea te ajută să te recuperezi mai repede;
• Găsește-ți o poziție cât mai confortabilă când dormi: spre exemplu, pune-ți o pernă mică, tare, între genunchi, când dormi pe o parte. De asemenea, așează-ți mai multe perne mici sub genunchi când stai pe spate;
• Apelează la antiinflamatoare nesteroidiene;
• Consultă-te cu un specialist în terapie fizică ca să te învețe anumite exerciții pe care le poți face acasă: acestea trebuie efectuate progresiv și nu trebuie să-ți provoace deloc disconfort.

În situația în care măsurile menționate nu dau rezultate și te prezinți la un medic neurolog, acesta îți face, pentru început, un examen fizic. Scopul este să îți testeze forța musculară, mobilitatea și reflexele. De exemplu, medicul te roagă să faci câțiva pași, în condițiile în care sciatica produce modificări semnificative ale mersului. Totodată, poți fi supusă și următorului test: te întinzi pe o masă/pe un pat, iar medicul îți ridică ușor unul dintre picioare spre tavan. În acest timp, te întreabă când începi să ai dureri sau alte senzații neplăcute.

Ulterior, îți poate fi recomandată oricare dintre aceste investigații:

• O radiografie;
• Un examen RMN;
• O tomografie;
• O electromiografie: măsoară impulsurile electrice produse de nervi și răspunsul mușchilor la acestea. Electromiografia arată cât de severă este leziunea unui nerv.

În funcție de rezultatele investigațiilor, medicul poate opta pentru următoarele variante de tratament:

Terapia fizică

Îți oferă numeroase beneficii, precum:

• Reducerea durerii și a inflamației;
• Îmbunătățirea mobilității;
• Prevenirea recurenței durerilor;
• Familiarizarea cu un program de exerciții fizice pe care le poți efectua oricând și acasă. 

În cadrul terapiei fizice, poți avea parte de:

• Masaj: terapeutul încearcă să elibereze tensiunea de la nivelul mușchilor spinali și de la nivelul șoldurilor, coapselor și  feselor. Scopul este să intervină asupra zonei care comprimă nervul sciatic și/sau ramificațiile acestuia;
• Stimulare electrică transcutanată nervoasă: se realizează cu ajutorul unui dispozitiv care îți stimulează mușchii prin eliberarea unor impulsuri electrice de intensități diferite. Prin stimularea electrică transcutanată nervoasă terapeutul urmărește reducerea spasmelor musculare pentru ameliorarea durerii;
• Hidroterapie: este utilă pentru îmbunătățirea tonusului muscular. De exemplu, înotul și diverse exerciții pe care le faci în apă pot face parte din ședințele de hidroterapie.

Tratamentul medicamentos

Printre medicamentele cu prescripție medicală recomandate pentru nervul sciatic se regăsesc:

• Medicamentele pentru relaxarea musculaturii;
• Antidepresivele triciclice: utile pentru durerile cronice;
• Anumite anticonvulsivante: recomandate de obicei tot pentru durerile cronice.
• Injecțiile epidurale cu corticosteroizi: pentru diminuarea disconfortului, înainte de aceste injecții se face anestezie locală.

Intervenția chirurgicală

Se ajunge la operație când tratamentele enumerate nu dau rezultatele așteptate într-un interval de 3 luni sau când intervine o complicație gravă: sindromul cozii de cal sau „cauda equina”. Acest sindrom include, pe lângă sciatică, manifestări neurolomusculare și urogenitale care conduc la disfuncții intestinale, genitale și la pierderea sensibilității motorii și senzoriale la nivelul membrelor inferioare.

Există două tipuri de intervenții chirurgicală la care se apelează pentru nervul sciatic:

• Cea care implică îndepărtarea a ceea ce creează presiune asupra nervului sciatic: procedura implică anestezie generală. Spre exemplu, neurochirurgul elimină un disc intervertebral herniat, o excrescență osoasă etc. În anumite situații, este necesar să se îndepărteze tot discul herniat;
• Laminectonia: implică îndepărtarea laminei, adică a porțiunii din arcul vertebral care generează presiune asupra rădăcinii nervului sciatic. Și pentru laminectomie este necesară anestezia generală.

În cât timp se vindecă nervul sciatic

Recuperarea după sciatică depinde de cauzele care au generat-o, de severitatea simptomelor, dar și de tratamentul efectuat. În general, numeroase persoane ce se confruntă cu sciatică scapă de dureri și de disconfort în decurs de 4-6 săptămâni, fără a recurge la un tratament medicamentos.

În cazurile severe de sciatică, manifestările neplăcute se ameliorează semnificativ după câteva luni. Pentru a evita să ajungi într-o asemenea situație, este esențial să te adresezi unui medic neurolog când sesizezi că inclusiv durerile ușoare nu se diminuează după 3 luni de repaus și de exerciții de stretching. 

Ca să reduci riscul de a avea de suferit din pricina nervului sciatic, ține seama și de următoarele sfaturi:

• Străduiește-te să îți asiguri postura corectă: nu numai când stai jos, ci și când mergi, când ridici greutăți etc;
• Străduiește-te să îți păstrezi o greutate normală, astfel încât să nu ajungi supraponderală;
• Evită căzăturile;
• Nu te apuca de fumat sau, dacă ai acest obicei, renunță la el: nicotina diminuează aportul de sânge către oase, ceea ce, în timp, slăbește coloana vertebrală și discurile intervertebrale;
• Nu te forța să te implici în activități fizice solicitante când ai dureri de spate;
• Fii cât mai activă.