Anhedonie: incapacitatea de a simți plăcere: ce este și cum îți afectează viața

Ce este anhedonia

Anhedonia reprezintă lipsa de interes, de plăcere sau de bucurie în legătură cu experiențele vieții. De altfel, conform Manualului de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale al Asociației Americane de Psihiatrie, definiția anhedoniei este: „o scădere semnificativă a interesului sau a plăcerii în legătură cu aproape toate activitățile”. 

Anhedonia are două componente:

• Motivațională: când nu mai ești dornică să te antrenezi în activități care îți pot aduce plăcere cum ar fi, de exemplu, să vizitezi o persoană dragă, să vizionezi un film la cinema etc;
• Consumeristă: implică o diminuare a capacității de a experimenta emoții pozitive ca răspuns la activități care, de obicei, îți făceau plăcere. Printre asemenea activități se numără, de pildă, petrecerea timpului alături de prieteni, să te relaxezi practicând un sport etc.

De asemenea, se poate vorbi despre două tipuri de anhedonie:

• Fizică: se referă la situațiile în care atingerile, mirosurile sau sunetele nu îți mai aduc bucurie. De pildă, nu îți mai dorești să ai parte de mângâieri, să consumi anumite alimente, să asculți muzică etc;
• Socială: acest tip de anhedonie se manifestă când nu îți mai face plăcere să fii în preajma celorlalți. 

Cauzele anhedoniei

Există mai multe cauze responsabile de apariția anhedoniei. De cele mai multe ori, nu este generată de un singur factor, ci de o combinație de factori precum:

Biologici

Oamenii de știință consideră că anhedonia este legată de structura și de funcționarea creierului. Mai exact, la persoanele cu anhedonie se înregistrează:

• O activitate intensă în regiunea cortexului prefrontal: această parte a creierului este situată în spatele frunții și este responsabilă, de exemplu, de luarea deciziilor, de planificare, de controlul impulsurilor și comportamentelor, de reglarea emoțiilor, de concentrarea atenției, de rezolvarea problemelor etc;
• O activitate redusă în striatumul ventral, situat deasupra și în spatele urechilor: striatumul ventral include „centrul plăcerii”, producând și primind dopamină. Aceasta este un hormon și un neurotransmițător (o substanță care ajută celulele nervoase să-și transmită mesajele) care joacă un rol esențial în modul în care simți plăcerea și percepi recompensele.

Psihologici

De multe ori, anhedonia reprezintă un simptom ce acompaniază diferite afecțiuni mintale, printre care:

• Depresia;
• Tulburarea bipolară: o afecțiune psihică pe care o poți recunoaște după schimbările extreme ale dispoziției. Cu alte cuvinte, o persoană cu tulburare bipolară are momente în care este binedispusă și plină de energie, iar ulterior este dominată de anxietate, depresie și/sau de stări de nervozitate;
• Schizofrenia: conduce la interpretarea anormală a realității, caracterizându-se prin halucinații, delir, gândire și comportament dezorganizate.

Abuzul de substanțe

Poate fi atât o cauză, cât și un efect al anhedoniei. Anumite persoane își găsesc alinarea în consumul de alcool și/sau de droguri tocmai pentru că suferă de anhedonie. În plus, abuzul de diverse substanțe oferă plăcerea ce lipsește pe fondul anhedoniei. Totodată, acest tip de abuz contribuie la anhedonie întrucât are efecte asupra sistemului de recompense de la nivelul creierului. Cu alte cuvinte, când recurgi în mod repetat la consumul de substanțe, ajungi să resimți din ce în ce mai puțină plăcere dacă te implici în activități de zi cu zi, care nu au legătură cu substanțele respective. 

Pe lângă factorii de risc amintiți, o persoană are mai multe șanse să se confrunte cu anhedonie dacă:

• Este afectată de sindromul de stres post-traumatic;
• Suferă de o boală gravă, care afectează semnificativ calitatea vieții: un exemplu în acest sens este boala Alzheimer;
• Are o tulburare de alimentație;
• Are/a avut o leziune traumatică a creierului. 

Simptome care arată că suferi de anhedonie

Poți începe să iei în calcul faptul că ești afectată de anhedonie dacă te confrunți cu manifestări cum ar fi:

• Ai senzația de gol interior: de exemplu, te simți deconectată de tine însăți și/sau te simți deconectată de cei din jur, nu mai resimți nicio emoție etc;
• Ești tot timpul tristă și deznădăjduită;
• Nu ești mulțumită nici măcar în momentele în care te implici în activități care, în general, aduc bucurie: de exemplu, nu te mai preocupă hobby-urile, nu îți mai place să fii în compania persoanelor dragi etc;
• Nu te mai simți motivată: de pildă, nu mai ești motivată să ai grijă de tine, de ceilalți și nu mai ești dornică să te implici în activitățile de zi cu zi;
• Preferi să eviți situațiile în care trebuie să ai interacțiuni sociale;
• Ai impresia că nu ești o persoană valoroasă, că nu ai nimic de oferit, te îndoiești tot timpul de tine și îți este greu să-ți identifici „punctele tari”;
• Te simți permanent lipsită de energie; 
• Ai insomnii sau nu te simți odihnită nici dacă reușești să dormi mai mult de 10 ore pe noapte.

Cum îți afectează viața anhedonia

În primul rând, anhedonia afectează sănătatea psihică și fizică, putând avea consecințe serioase, de exemplu:

• Instalarea depresiei severe;
• Stările de anxietate persistente;
• Fluctuațiile semnificative ale dispoziției;
• Gândurile suicidare;
• Malnutriția etc.

În al doilea rând, când ai anhedonie ești expusă și următoarelor riscuri:

• Tendința de a rămâne izolată;
• Dificultăți în a iniția și a menține relații.

Nu în ultimul rând, din cauza anhedoniei ajungi să crezi că totul este plictisitor, că nimic nu are rost și nu te poate face fericită. Totodată, începi să te întrebi de ce ești diferită de ceilalți sau dacă nu cumva ceva nu este în regulă cu tine. 

Ce poți face dacă suferi de anhedonie

Primul pas pe care este indicat să îl faci este să te adresezi unui medic pentru a ți se recomanda analize. Acestea pot arăta dacă nu cumva suferi de afecțiuni ce îți influențează negativ sănătatea mintală, de exemplu hipotiroidismul sau un deficit sever de vitamina D. 

Când nu se identifică prezența unei boli care afectează starea psihică, urmează să fii îndrumată către un psiholog și/sau către un psihiatru. Ulterior, ți se recomandă un tratament care să ducă la ameliorarea manifestărilor specifice anhedoniei. Acest tratament poate consta în:

Terapia cognitiv-comportamentală

Face parte dintre cele mai utilizate forme de terapii pentru anhedonie deoarece ajută la identificarea și la modificarea gândurilor care favorizează emoțiile negative. În același timp, terapia cognitiv-comportamentală te învață atât tehnici pentru a face față emoțiilor, cât și tehnici prin care să te relaxezi. 

Uneori, medicii recomandă ca terapia cognitiv-comportamentală să fie completată de implicarea frecventă în activități care te recompensează și care îți îmbunătățesc dispoziția.

Administrarea unor medicamente 

Se recurge la medicamente în special în cazurile în care anhedonia se regăsește printre simptomele unor afecțiuni psihice. Printre medicamentele utilizate se numără:

Anumite antidepresive

De pildă, pentru tratarea anhedoniei se mizează pe inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Aceste medicamente antidepresive cresc nivelul serotoninei active în creier. Serotonina este un neurotransmițător ce reglează dispoziția, somnul, apetitul, memoria, somnul, comportamentele și dorința sexuală.

Injecțiile cu ketamină

Ketamina este un anestezic cu efecte antidepresive, folosindu-se pentru depresia rezistentă la tratament. De fapt, injecțiile cu ketamină pot fi prescrise atât pentru atenuarea simptomelor ce însoțesc depresia unipolară, cât și pentru cele care sunt legate de cea bipolară. Depresia unipolară înseamnă un episod intens de tristețe, de iritabilitate și de apatie, iar depresia bipolară se caracterizează prin schimbările bruște ale dispoziției, ale comportamentului și ale nivelului de energie.

Stimularea nervului vag

Nervul vag face legătura dintre creier, inimă și sistemul digestiv. Pentru stimularea acestui nerv, medicul montează în piept un dispozitiv ce declanșează impulsuri electrice regulate, care stimulează creierul. De obicei, stimularea nervului vag este o metodă de tratare a depresiei când alte tratamente nu dau rezultate.

Stimularea electrică transcraniană

Este o procedură care utilizează un câmp magnetic pentru a se stimula celulele nervoase. Stimularea electrică transcraniană este utilă când medicamentele antidepresive nu dau rezultatele așteptate.

Terapia electroconvulsivă

Se recurge la ea când psihoterapia și medicamentele nu conduc la ameliorarea depresiei. Terapia electroconvulsivă se realizează sub anestezie generală, implicând așezarea unor electrozi pe cap și utilizarea curentului electric pentru a provoca o criză epilectică scurtă.

În funcție de severitatea manifestărilor anhedoniei, medicii pot recomanda și un tratament bazat pe îmbinarea dintre medicamente și terapia cognitiv-comportamentală. Mai mult, pentru a-ți îmbunătăți starea generală este indicat să ții seama și de următoarele sfaturi:

• Străduiește-te să te reconectezi cu activitățile îndrăgite: în acest scop, orientează-te mai ales spre un hobby. Chiar dacă inițial nu ești motivată, beneficiile pe care le sesizezi te pot stimula să mergi mai departe;
• Înlocuiește gândurile negative cu cele pozitive: spre exemplu, înlocuiește un gând precum „Vecina mea stă de vorbă cu mine numai din interes” cu „Îmi face plăcere să stau de vorbă cu vecina mea și sper că și ei îi face plăcere. Nu știu ce crede ea, ce intenții are pe viitor, însă tonul vocii sale și limbajul corpului îmi arată că se bucură de fiecare dată când discutăm”;
• Încearcă să te concentrezi cât mai mult asupra prezentului și să savurezi fiecare clipă creându-ți experiențe agreabile: spre exemplu, răsfață-te cu un preparat pe care îl adori, admiră un peisaj, inspiră aroma unei lumânări parfumate în timp ce faci baie, învelește-te cu o pătură moale și bucură-te de senzația resimțită etc;
• Fii mai recunoscătoare pentru ceea ce ai: ca să îți exprimi recunoștința, notează-ți lucrurile pentru care ești recunoscătoare. Ca să ajungi să gândești din ce în ce mai pozitiv, include pe „listă” și aspecte la care de obicei nu te gândești, cum ar fi, de pildă, faptul că ai o locuință, că ai acces la hrană de calitate, la apă curentă etc.

Cum previi anhedonia

Din păcate, anhedonia nu poate fi prevenită. Cu toate acestea, anumite schimbări în stilul de viață îi diminuează severitatea și îți îmbunătățesc starea psihică. Iată despre ce fel de schimbări este vorba:

• Adoptă o dietă variată și echilibrată;
• Ai grijă să faci zilnic mișcare;
• Asigură-ți un somn de calitate, cât mai odihnitor;
• Reconectează-te cu cei din jur;
• Adoptă tehnici binevenite pentru managementul stresului: de exemplu, practică meditația, înscrie-te la cursuri de yoga și/sau învață tehnici de respirație care te ajută să te calmezi.

Chiar dacă starea ta începe să se îmbunătățească punând în aplicare sfaturile de mai sus, nu neglija următorul fapt: anhedonia nu trece de la sine. De aceea, nu mai sta pe gânduri și ia legătura cât mai repede cu un medic dacă:

• Au trecut 2 săptămâni sau mai mult de când te confrunți cu tristețe intensă, de când ești apatică, de când ai tulburări de somn și îți este greu să te concentrezi;
• Anhedonia are impact negativ asupra sănătății tale;
• Anhedonia interferează cu rutinele de zi cu zi, atât cu cele care țin de viața personală, cât și cu cele care țin de cea profesională.

Tulburarea de depersonalizare: cauze, simptome și tratament