Fiecare familie are câte o „oaie neagră”. Există acea persoană care de mic/ă a creat numai probleme, este total diferit/ă de cei din neam și pur și simplu nu rezonează cu ideile și regulile familiei. Copilul problemă sau „oaia neagră” crește și devine acel adolescent rebel cu fața și corpul acoperite de o mulțime de cercei și tatuaje, cu părul vopsit într-o culoare care cu siguranță iese în evidență și cu haine care îl diferențiază de cei din jur.
Atunci când un copil crește având stigmatul de a fi problema întregii familii, fie din cauza comportamentului său sau a modului în care se diferențiază de cei din familie, acest lucru îi marchează întreaga viață.
Un cunoscut terapeut pe nume Imi Lo declară că „oile negre ale familiei de regulă cresc cu sentimentul rușinii de a fi persoane diferite sau de a nu se putea ridica la așteptările și standardele familiei. Această rușine poate deveni toxică și poate conduce la o atitudine autocritică mult prea aspră. Persoana în cauză ajunge să se autosaboteze”.
Oaia neagră este creată de familie, nu se naște așa
Oaia neagră a oricărei familii nu se naște fiind diferită de ceilalți, ci membrii familiei îi acordă această „reputație” încă din primii ani de viață, când acțiunile lor nu se ridică la așteptările părinților, bunicilor, fraților sau surorilor. Aceste persoane pot avea o atitudine diferită, un comportament puțin mai rebel, alt sistem de valori și de credințe, dar se poate diferenția și prin identitatea și aparența sa.
De cele mai multe ori, oile negre sunt criticate, izolate și inferiorizate de către celelalte persoane din familie. Părinții de obicei vorbesc negativ despre unul singur copil care este mai năzdrăvan sau mai neascultător, iar frații îl exclud din activitățile și joaca lor din aceeași cauză.
„A fi oaia neagră a familiei înseamnă a avea o identitate rebelă. Atunci când sunt porecliți astfel, copiii se simt complet inconfortabil și abia mai târziu în viață își dau seama de implicațiile acestui stigmat”, declară un celebru pshiholog și creator de conținut pe YouTube, Ramani Durvasula.
A nu se face analogie între copiii problemă și oile negre ale familiei. Termenul de oaie neagră este adesea asociat cu un comportament problematic și cu faptul că persoana în cauză nu se încadrează în cerințele familiei, dar sunt și situații în care acest comportament rebel este acceptat de către familii.
Să luăm ca exemplu o familie de atleți, în care unul din copii devine oaia neagră pentru că nu vrea să urmeze modelul celorlalți și ajunge un muzician de succes. Acesta ar fi scenariul ideal. În cele mai multe cazuri, persoanele care sunt privite ca fiind „oaia neagră”, nu reușesc prea multe în viață.
Treapeuta Imi Lo mărturisește că din experiența ei, „oile negre” din familii se simt oarecum deconectate de la întreaga viață a familiei, fiind condamnate la izolare și solitudine. Din această cauză, la maturitate, „oile negre” se tem de respingere în relații și nu se apropie prea mult de o persoană, căpătând mult mai greu încredere în cei dragi.
Din păcate, mulți dintre acești indivizi se vor autosabota, eliminand anumite persoane din viața lor de teama abandonului. Nu de puține ori, cei văzuți ca fiind oaia neagră a familiei suferă de abuz de substanțe interzise sau își provoacă rău singuri pentru a face față stresului și poverii emoționale pe care o cară pe umeri.
Oaia neagră a familiei: ce înseamnă, de fapt, acest termen și cum îți dai seama dacă te încadrezi?
„Oaia neagră” este doar un rol din familiile disfuncționale
Numai în familiile disfuncționale există acest rol al oii negre. Pe lângă acest rol pe care inevitabil îl interpretează o anumită persoană, mai există și „copilul de aur” sau „eroul”, care este idolatrizat, ridicat în slăvi și care primește un tratament special.
Putem vorbi și de jokerul familiei, mascota, măscăriciul care nu este bun de altceva decât să facă glume, folosind umorul pentru a detensiona unele situații. Mai există și rolul copilului invizibil care, din dorința de a nu supăra pe cei din jur, se pierde undeva în fundal, nefiind de mare importanță prezența lui pentru ceilalți membri.
Un alt rol foarte delicat în familiile disfuncționale este acela al copilului devenit părinte sau îngrijitor al fraților mai mici, care își ia pe umeri o povară mult prea mare pentru o vârstă mult prea mică. Acest rol se manifestă de obicei în familiile cu un singur părinte sau în care există probleme cu abuzul de alcool sau de substanțe.
Debarasează-te de acest sindrom al „oii negre” și vindecă-te de toate emoțiile negative care pe care ți le-a provocat această etichetă!
În cazul în care vă recunoașteți în rolul oii negre a familiei, iată ce spun specialiștii că ar trebui să faceți pentru a vă vindeca complet de stigmatul pus în anii copilăriei.
Acordați atenție copilului interior
Este foarte important să vă întoarceți la momentele copilăriei și să fiți voi înșivă blânzi cu voi, dacă ceilalți nu au făcut acest lucru. Terapeutul Durvasula susține că acest lucru îl putem face dacă ne imaginăm că vorbim cu noi înșine folosind o poză.
Putem lua o poză de când eram copii în mână și putem vorbi cu cea mai mare blândețe cu acel micuț sau micuță pe care să ne-o imaginăm că o avem în față, un copil atât de afectat în anii prunciei de opiniile și de părerile negative ale celor din jur. Apoi trebuie să îi mulțumim copilului nostru interior pentru că, deși a fost îndelung criticat și izolat, a fost suficient de puternic încât să devină adultul de succes de acum.
Cum să înveți să îți recâștigi liniștea sufletească
Vedeți trăsăturile pozitive ale oii negre
Oaia neagră a familiei nu este neapărat acea persoană rebelă care face numai probleme, ci mai degrabă o persoană care nu se integrează într-o familie disfuncțională. Amintiți-vă așadar trăsăturile pozitive pe care le aveți și felul în care v-ați diferențiat de ceilalți membri ai familiei, astfel încât i-ați determinat să vă perceapă astfel.
Încercați să vă dați seama care au fost calitățile și punctele forte care v-au diferențiat de ceilalți, astfel încât au decis să vă izoleze pentru a vă știrbi din putere.
Nu vă temeți dacă din când în când vă veți simți din nou oaia neagră în diferite contexte
Dacă ați fost oaia neagră a familiei și v-ați obișnuit cu această literă stacojie, să nu vă speriați dacă uneori vă veți simți la fel la locul de muncă sau deveniți cel/cea care a stricat petrecerea. Aceste sentimente sunt absolut normale, de aceea este important să ne găsim noi înșine trăsăturile pozitive și să le valorificăm.
Vindecarea traumelor din copilărie necesită foarte mult timp
Este foarte important să aveți în vedere faptul că, dacă ați fost oaia neagră în copilărie, cu siguranță veți avea nevoie de multe ședințe de terapie la maturitate sau de o perioadă destul de îndelungată încât să realizați că nu ați fost de vină pentru modul în care familia v-a marginalizat.
Afirmațiile pozitive, găsirea propriei identități și terapia vă va ajuta să vă vindecați de această traumă. De preferat oile negre să stea cât pot de departe de familia care le-a pricinuit atât de multă suferință și ori de câte ori participă la o reuniune de familie să își susțină punctul de vedere și să nu se lase doborâte de amintiri.
Așadar, dacă te-ai regăsit în descrierea oii negre a familiei, nu dispera. Mulți dintre noi am fost priviți astfel în copilărie și am devenit adulți de succes. Desigur că traumele rămân, dar cu multă putere și determinare și cu sprijinul unor persoane pozitive, veți reuși să depășiți acel stigmat și să vă iertați rudele.
Surse foto: istockphoto.com
Surse articol: huffpost.com