Efectul Mandela: ce este și cum ne afectează acesta

Efectul Mandela: ce este și de ce numește astfel

Efectul Mandela se referă la situația intervenită când o persoană sau un grup de persoane își amintesc de un eveniment diferit față de cum s-a întâmplat de fapt acesta. În acest context, se va forma o amintire falsă a unui eveniment sau se va crede că evenimentul respectiv s-a petrecut, dar de fapt nu s-a întâmplat așa. 

Despre efectul Mandela s-a vorbit pentru prima dată în anul 2010, după ce Fiona Broome (cercetătoare, scriitoare și consultantă în paranormal) a participat la o conferință (Convenția Dragon Con) și le-a vorbit participanților despre amintirile ei în legătură cu moartea lui Nelson Mandela într-o închisoarea africană în perioada anilor ’80. Ea a povestit că își amintea de difuzarea de știri pe tema morții lui Mandela, dar și despre un discurs ținut de soția acestuia. După ce a dezvăluit aceste lucruri, a aflat că și alte persoane își aminteau de ele. 

În realitate, nimic din ceea ce relatase Fiona Broome nu se întâmplase, aceasta fiind surprinsă de cât de multe persoane își aminteau detalii despre un eveniment ce nu se petrecuse. Încurajată de editorul ei, a lansat și un site în care să se discute despre „efectul Mandela” și în care să fie prezentate și alte cazuri similare. 

Denumirea „efectul Mandela” provine de la numele fostului președinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, care petrecuse 27 de ani în închisoare pentru activitățile sale politice. După ce a fost eliberat, în anii ’90, a devenit primul președinte de culoare al Africii de Sud (între 1994 și 1999). El s-a retras treptat din viața publică, ultima sa apariție în public fiind cea de la Campionatul Mondial de Fotbal din anul 2010. Trei ani mai târziu, în decembrie 2013, a murit la reședința sa din Johannesburg. Nelson Mandela fusese internat în spital timp de trei luni din cauza unei infecții pulmonare. 

Oamenii de știință au încercat să-și explice fenomenul amintirilor false, precum este și cel care ține de modul în care a decedat fostul președinte sud-african. Cea mai mare parte a concluziilor la care au ajuns sunt legate de modul în care funcționează memoria umană. 

De ce apare efectul Mandela

Printre cauzele ce stau la baza producerii acestui efect se regăsesc:

Amintirile false din memoria colectivă

Se referă la încercări false și distorsionate de a reconstrui un eveniment. Unele dintre încercări conțin elemente care sunt asemănătoare celor ce au avut loc, dar altele sunt complet false. Chiar dacă sunt create într-un mod eronat, sunt resimțite ca fiind reale, adevărate, de un grup de persoane, ce refuză să le abandoneze chiar și când li se dovedește contrariul. Fenomenul acesta este văzut ca o sursă de disconfort în numeroase situații, dar dovedește faptul că erorile produse de memorie sunt des întâlnite. În plus, amintirile sunt influențate adesea și de emoții și de credințele personale.

Există și alte teorii ce explică apariția amintirilor false care stau la baza efectului Mandela. Spre exemplu, este susținută ideea potrivit căreia este vorba despre o problemă de consolidare a unor amintiri ce sunt incomplete, similar efectelor jocului „telefonul fără fir” (în cadrul acestui joc acele cuvinte care sunt șoptite se vor transforma în ceva cu totul diferit). 

De asemenea, responsabilă penru formarea amintirilor false din memora colectivă este propagarea rapidă a știrilor false („fake news”) în mediul online. După ce diverse „povești” care sunt înșelătoare ajung pe rețele sociale și pe alte canale de comunicare, oamenii încep să creeze comunități în jurul acestor „povești”. În aceste condiții, ceea ce inițial a fost la nivelul imaginației începe să fie împărtășit tot mai mult și se va transforma într-un fapt considerat real. În cazul în care intervine și o denaturare cu intenție a adevărului, memoria colectivă va fi și mai mult alterată, iar amintirile se vor construi sprijinindu-se pe „poveștile” false. Lucrurile se vor agrava pe măsură ce vor fi tot mai multe persoane care vor împărtăși aceleași puncte de vedere sau impresii.

Sursă poză: istockphoto.com

Faptul că fenomenul știrilor, al poveștilor false, responsabile și de efectul Mandela, a devenit tot mai des întâlnit în ultimul deceniu este dovedit de diferite studii. Spre exemplu, un studiu amplu, derulat între 2016 și 2017, a vizat peste 100.000 de „povești”, atât informații verificate și dovedite ca fiind adevărate, cât și „povești ”noi, dar false. Toate au fost vehiculate pe o rețea de socializare (Twitter). Concluzia a fost că acele „povești” false s-au răspândit mai profund și pe o scară mai largă decât cele adevărate în toate categoriile de informații, de la știri politice false, până la știri false despre terorism, despre dezastre naturale, despre legende urbane etc. În același timp, s-a constatat că acestea se răspândeau mai rapid decât informațiile/poveștile adevărate, întrucât există tendința ca oamenii să împărtășească mai ales noutățile. 

Confabulația

Anumiți medici susțin că efectul Mandela este generat de confabulație, când o persoană creează o falsă amintire fără să realizeze acest demers din dorința de a-i înșela pe ceilalți. Scopul acesteia este de a încerca să-și umple „golurile” din propria memorie. Uneori, grupuri mai largi de persoane recurg la confabulație pentru a-și întări ideea că ceea ce cred este o anumită secvență petrecută în cadrul unui eveniment. 

Confabulația include fapte false ori recompunerea unor evenimente lipsite de dovezi relevante sau care să fie susținute de fapte. Deși „produsele” confabulației sunt false, cei care le susțin le consideră ca fiind adevărate. 

Amorsarea (priming)

Este un concept din psihologie ce este și el asociat cu efectul Mandela și care se referă la următorul fenomen: expunerea la un stimul influențează în mod direct răspunsurile viitoare la alți stimuli. De pildă, dacă o persoană ar auzi cuvântul „iarbă”, îi va fi mai ușor să recunoască și alte cuvinte înrudite, precum „gazon” sau „copac”. 

Primingul influențează memoria și reacțiile unei persoane. Spre exemplu, să se utilizeze întrebarea „Ai luat mingea roșie de pe raft?” va fi mai sugestiv decât dacă s-ar spune „Ai luat ceva de pe raft?”. Prima întrebare, ce descrie o acțiune specifică, va influența mai puternic memoria decât cea de-a doua. 

„Realitățile alternative” și teoria universurilor paralele

Fiona Broome a explicat efectul Mandela ca o amintire clară a unui eveniment care nu a avut loc niciodată. Explicațiile ei sunt legate de teorii care sugerează că acest efect se produce dacă realitatea noastră interacționează cu o realitate alternativă sau cu universurile paralele. 

Conceptul „realităților alternative” își are originea în fizica cuantică și în teoria corzilor („string theory”). Aceasta din urmă explică universul și realitatea în termenii existenței de corzi cu dimensiuni mici (particule elementare ce sunt mai mici decât atomii și decât electronii), ce vibrează în 10 dimensiuni. În baza teoriei corzilor, s-a formulat și o altă teorie: că universul nostru este doar unul dintre numeroasele universuri, potențial infinite. Ele formează „multiversul”, existând și posibilitatea de universuri „în oglindă”. 

Sursă poză: istockphoto.com

Teoriile „multiversului” și a „universurilor în oglindă” au fost vehiculate de Fiona Broome, dar și de alți oameni de știință în privința efectului Mandela. Conform acestui punct de vedere, amintirile nu reprezintă doar reinterpretarea colectivă a realității, ci reprezintă intruziuni, la nivelul realității, a unor evenimente din „realități alternative”. 

Ambele teorii sunt considerate controversate. Tim Hollins (profesor de psihologie experimentală în cadrul „Universității Plymouth”, Marea Britanie), referindu-se la ce este efectul Mandela, a explicat, pentru „Live Science”, următoarele: persoanele care aleg să creadă că erorile de memorie sunt dovezi ale existenței „universurilor paralele” nu își doresc să recunoască faptul că se înșeală, inclusiv în situațiile în care li se aduce dovada că este așa. 

Cum se poate manifesta efectul Mandela

Manifestările care pot face parte din efectul Mandela se referă la:

• Amintirea clară a unor evenimente care de fapt nu s-au petrecut 
• Prezența unor amintiri distorsionate, marcate de aspecte parțial sau complet false
• Un grup de persoane împărtășește amintiri distorsionate similare sau amintiri total greșite

Efectul Mandela nu are legătură cu scopul de a înșela, de a minți. Persoanele afectate de el se raportează la o anumită amintire, dar trecerea timpului și faptul că nu s-a făcut referire la acea amintire în mod constant le va determina să o recompună într-un mod diferit de ceea ce s-a petrecut în realitate. 

Efectul Mandela: exemple care explică acest fenomen

Pentru a înțelege cum se manifestă de fapt efectul Mandela în viața de zi cu zi, trebuie să te raportezi și la câteva exemple care explică acest fenomen. Printre asemenea exemple, care au devenit deja populare când se discută despre efectul Mandela, se numără:

• Coada „Curiosului George”- Despre acest personaj (o maimuță) s-a discutat adesea din următoarea perspectivă: dacă avea sau nu coadă. Sunt persoane care își amintesc maimuțica din cartea cu același nume (scrisă de Margaret& H.A. Rey) ca având coadă, dar de fapt aceasta nu a avut vreodată

• „The Berenstain Bears”- La fel cum s-a întâmplat și în cazul maimuței George, efectul Mandela poate fi remarcat și referitor la modul în care se scrie corect numele acestei familii de urși. Astfel, de cele mai multe ori s-a crezut că numele se scrie cu „e” în loc de „a”, adică „Berenstein”. De fapt, numele se scrie corect „Berenstain”
• „The Flintstones”- Denumirea celebrului film de desene animate a creat și el numeroase controverse. Sunt persoane care adesea cred că lipsește unul dintre „t-urile” din denumire și că denumirea este „Flinstones”. Corect este însă „Flintstones” 
• Sanctificarea Maicii Tereza- Se crede că Maica Tereza a fost sanctificată în perioada anilor ’90. În realitate, ea a fost beatificată în anul 2003 (la șase ani de la moarte) de Papa Ioan Paul al II-lea și a fost sanctificată în septembrie 2016 de către Papa Francisc
• Numărul de state din SUA- Face parte dintre cele mai menționate exemple ale efectului Mandela. Mai exact, de multe ori se afirmă că în componența SUA sunt 51 sau 52 de state, dar în realitate este vorba despre 50
• Serialul „Sex and the City”- Numeroși fani ai acestui serial susțin că titlul său este „Sex in the City”. Titlul original este „Sex and the City”
• Denumirea brand-ului „Skechers”- Îndrăgitul brand de încălțăminte este denumit de multe persoane „Sketchers”. Este incorect însă, denumirea fiind fără litera „t”, adică „Skechers”
• Versurile „I'm so 2008”- Adesea s-a susținut faptul că formația „the Black Eyes Peas” a lansat hit-ul „Boom Boom Pow” în anul 2008. În realitate, acesta a fost lansat în anul următor, iar versurile corecte din piesă sunt „I'm so 3008/You're so 2000 and late” și nu „I'm so 2008/You're so 2000 and late”
• Primul premiu Oscar al lui Leonardo di Caprio- Întrucât a fost nominalizat de mai multe ori la acest premiu, s-a susținut faptul că actorul l-a obținut acum foarte mult timp. De fapt, primul Oscar al lui Leonardo di Caprio a fost în anul 2016 (pentru rolul din „The Revenant”)
• Starea de sănătate a actorului Patrick Swayze- Deși actorul a decedat în anul 2009 din cauza cancerului de pancreas, sunt persoane care cred că au auzit sau că au citit că acesta a învins până la urmă boala
• Localizarea insulei Noua Zeelandă- Numeroase persoane consideră că insula este localizată în nord-estul Australiei, dar aceasta este localizată în sud-est
• Moartea astronautului Neil Armstrong- Este un alt exemplu al efectului Mandela. Astfel, despre primul om care a pășit pe lună (în anul 1969) se crede în mod frecvent că a murit cu câteva decenii în urmă. Dar în realitate Neil Armostrong a murit în anul 2012 în Cincinatti (Ohio)

Sursă poză: pexels.com

Efectul Mandela a stârnit interesul și în România, subiectul fiind abordat în diverse publicații și fiind menționat pe diferite blog-uri de la noi. De asemenea, se discută despre acest fenomen și în filmulețe difuzate pe YouTube, precum este și cel de mai jos. Alături de semnificațiile și de posibilele cauze ale efectului Mandela, moderatorul aduce în prim-plan și câteva exemple care îl ilustrează.

Efectul Mandela: test 

Să recunoști o amintire falsă este dificil, de obicei singura modalitate de a verifica dacă ai o amintire falsă ori nu va fi să încerci să o coroborezi cu ceea ce spun ceilalți sau să te documentezi. Problema este, din acest punct de vedere, că oamenii au tendința de a confirma ceea ce altcineva consideră ca fiind adevărat.

Poți să vezi dacă și tu ai această tendință, dacă poți cădea ușor în „capcana” efectului Mandela, rezolvând un test care să-ți testeze memoria în legătură cu câteva aspecte responsabile adesea de acest efect. Iată câteva exemple de întrebări ce ar putea fi incluse într-un astfel de test:

1. Care este denumirea corectă a brand-ului: CocaCola sau Coca-Cola?
2. Cum se spune corect: Fruit Loops sau Froot Loops?
3. Care este denumirea corectă: KitKat sau Kit-Kat?
4. Cum este corect să spui: Looney Tunes sau Looney Toons?
5. Care este denumirea corectă a unui cunoscut fast-food: Chic-Fil-A sau Chick-Fil-A?
6. Ce cuvânt lipsește din aceste versuri ale cunoscutului cântec al lui Mister Roger's, „It's a beautiful day in the...neighborhood”: „this”, „that”, „the”, „my”?
7. Ce cuvânt lipsește pentru a obține titlul corect al filmului „Interview With...Vampire”: „a”, „her”, „the”, „their”
8. Perioada anilor '90 a adus în atenție și un cunoscut cântec al formație Aqua, „Barbie Girl”. Știi care vers este corect dintre următoarele: "I'm the Barbie girl, in a Barbie world"; "I'm the Barbie girl, in the Barbie World"; "I'm a Barbie girl, in a Barbie world"; "I'm a Barbie girl, in the Barbie World"
9. Care dintre următoarele elemente nu face parte din logo-ul cornul abundenței: mărul; strugurii; frunzele; cornucopia (cornul abundenței)
10. Care este numele personajului negativ din „Gremlins”- Skip, Spike, Stripe sau Sludge?

Sursă poză: istockphoto.com

Ținându-se cont de modul în care se poate manifesta efectul Mandela și de exemplele menționate, se poate afirma că memoria umană este fascinantă, stranie și că nu funcționează întotdeauna perfect. Din acest motiv, oricând se pot realiza asocieri neobișnuite, ajungând să credem că anumite fapte sau evenimente s-au petrecut într-un anume fel, dar în realitate lucrurile au stat cu totul altfel. 

Surse: alephnews.ro, bbc.com, biography.com, blocksurvey.io, digi24.ro, goodhousekeeping.com, healthline.com, livescience.com, medicalnewstoday.com, parade.com, play.howstuffworks.com, proprofs.com, readersdigest.com.au, science.org, space.com, stiintaonline.ro

Sursă poză principală: istockphoto.com