Ce este sindromul hemolitic-uremic?
Sindromul hemoliti-uremic (SHU) este o afecțiune în care sistemul imunitar, de obicei drept urmare a unei infecții gastrointestinale, determină scăderea nivelului de globule roșii, trombocite și favorizează apariția leziunilor renale. Ce se întâmplă de fapt? Sistemul imunitar reacționează la toxinele eliberate în timpul unei infecții bacteriene intestinale, ceea ce conduce la afectarea și distrugerea celulelor sanguine care circulă prin vasele de sânge (hematii și trombocite), determinându-le să moară prematur. Rinichii sunt afectați în două modalități de acest proces: fie sunt deteriorate celulele renale, fie o acumulare de hematii/trombocite ajunge să blocheze sistemul de filtrare al acestor organe (rezultă leziuni renale - pierderea bruscă și temporară a funcției renale - sau acumulare de produse reziduale în organism). În lipsa tratamentului prompt, leziunile renale pot deveni grave și pot apărea complicații precum insuficiență renală, hipertensiune, probleme cardiace și chiar infarct. În ceea ce privește copiii, sindromul hemolitic-uremic reprezintă cea mai frecvent întâlnită cauză pentru insuficiență renală (mai ales la cei sub vârsta de 5 ani); incidența statistică este de 2 cazuri la 100 000 copii.
Simptome ale sindromului hemolitic-uremic
Simptomele variază, însă pot include: diaree cu sânge (cu o durată de 2- 14 zle), durere abdominală, paloare a pielii, irascibilitate, oboseală, febră ușoară/frisoane, durere de cap. Când sindromul cauzează leziuni renale acute pot apărea: vânătăi sau sângerări inexplicabile din nas și gură, urinare redusă, inflamația abdomenului, sânge în urină, confuzie, vărsături, umflarea feței sau a membrelor, convulsii (rar întâlnite).Cauze ale sindromului hemolitic-uremic
După cum am menționat, sindromul hemolitic-uremic apare când o reacție a sistemului imunitar cauzează distrugerea celulelor sanguine. În cazul copiilor cauza subiacentă cea mai des întâlnită este reprezentată de infecția cu E.Coli; există tulpini ale acestei bacterii care ajunse pe anumite alimente sau chiar în apă (contaminată cu fecale) determină îmbolnăvirea. Alte tipuri de bacterii cauzatoare: Shigella dysenteriae și Salmonella typhi sunt responsabile. La adulți sindromul hemolitic-uremic poate avea și cauze non-bacteriene precum infecția cu HIV/SIDA, chinina (remediu folosit pentru tratarea crampelor musculare), medicația din chimioterapie și imunosupresoare, afecțiuni virale sau bacteriene, pilule contraceptive, medicație antiplachetară, cancer, lupus sistemic și glomerulonefrită. În cazuri rare (atipice) sindromul se poate transmite pe cale ereditară.Diagnostic
Există teste de rutină care pot determina leziuni ale celulelor sanguine sau compromiterea funcției renale precum: hemoleucograma completă (evaluează cantitatea și calitatea globulelor roșii și a trombocitelor dintr-o mostră de sânge), test BUN (caută produse secundare de uree ridicată) și test de creatinină (produse secundare activității musculare crescute). De asemenea, se recomandă și teste ale urinei pentru a identifica existența de sânge sau de proteine (se urmărește albumina și raportul albumină-creatinină), iar testarea materiilor fecale poate ajuta în identificarea cauzei subiacente. Rareori este necesară biopsia renală (prelevarea și analizarea la microscop a unei mostre din țesutul rinichilor).Tratamentul sindromului hemolitic-uremic
În primul rând este necesară înlocuirea lichidelor pierdute din organism, respectiv a electroliților de care corpul are nevoie pentru a funcționa (minerale precum calciu, potasiu și magneziu). Înlocuirea lichidelor are de asemenea rolul de a crește fluxul sanguin existent în rinichi. Medicul poate recomanda în acest sens fie administrarea de lichide intravenos, fie consumul de apă sau de soluții cu electroliți. Dacă nivelul hematiilor este redus, poate fi necesară și o transfuzie sanguină care va ameliora simptomele asociate (respectiv scurtarea respirației și oboseala extremă) sau de plasmă (o parte lichidă din sânge care susține circulația celulelor sanguine și a trombocitelor) prin plasmafareză (un dispozitiv curăță sângele de plasmă și o înlocuiește cu una nouă). Simptomele sunt în concordanță cu anemia, o afecțiune în care corpul nu poate produse suficiente globule roșii pentru a furniza oxigen organelor.În cazuri extreme, dacă apare insuficiență renală, se poate apela la dializă renală pentru a filtra reziduurile din organism, tratament temporar până când rinichii pot funcționa normal. Dacă nu-și redobândesc funcția, poate fi necesar un transplant de rinichi.
Sindromul hemolitic-uremic poate cauza pe termen lung: hipertensiune, pancreatită, dispoziție mentală modificată, convulsii, cardiomiopatii, probleme cu coagularea sângelui, infarct și comă. Din fericire majoritatea persoanelor își revin în urma tratamentului adecvat.
Prevenirea sindromului hemolitic-uremic
Deoarece principala cauză a îmbolnăvirii este reprezentată de infecția cu E.coli, se poate reduce riscul contactării acesteia prin: spălarea regulată a mâinilor (mai ales înainte de masă, după folosirea toaletei sau schimbarea unui scutec), spălarea riguroasă a tacâmurilor, menținerea igienei pe suprafețele de gătit, separarea alimentelor crude de cele gătite, decongelarea cărnii în frigider, evitarea dezghețării cărnii la temperatura camerei, gătirea acesteia la temperatură de minim 70 grade Celsius pentru a distruge bacteriile, spălarea riguroasă a fructelor și a legumelor, evitarea înotului în apă contaminată, evitarea consumului de fructe sau de lapte nepasteurizat. Toate acestea reprezintă surse potențiale ale proliferării bacteriei E.coli O157:H7, cea mai cunoscută cauză de îmbolnăvire.
Surse:
www.healthline.com; www.niddk.nih.gov; www.mayoclinic.org
Urmareste-ne pe Google News
