Dieta GAPS: cum poate proteja creierul copilului

Ce este dieta GAPS ?

Sindromul GAPS include afecțiuni fizice cronice care provin din cauza unui intestin nesănătos, ca de exemplu: afecțiunile autoimune (boala celiacă, artrita reumatoidă, diabetul de tip unu, scleroza multiplă, boala Crohn, colita ulceroasă, problemele autoimune ale pielii, boala Hashimoto și alte probleme hormonale etc.), astm, eczeme, diverse alergii, intoleranță alimentară, sindromul de oboseală cronică, fibromialgie, tulburări endocrine (tiroidă, suprarenale și altele), infecții cronice, multe boli neurologice și toate tulburările digestive cronice (cum ar fi sindromul colonului iritabil, gastrita, colita, etc.).

Teoria GAPS susține că un intestin permeabil permite substanțelor chimice și bacteriilor din alimente și mediu să ajungă mult mai ușor în sânge, declanșând anumite procese infecțioase sau inflamatorii. Specialiștii mai spun că, odată ce aceste substanțe străine intră în fluxul sanguin, ele pot afecta funcția și dezvoltarea creierului, provocând ceea ce numim „ceața creierului", dar și afecțiuni precum autismul.

Astel, dieta GAPS a fost concepută pentru a vindeca intestinul, împiedicând toxinele să intre în sânge și scăzând „toxicitatea” în organism.

Cum se ține dieta GAPS ?

Există trei faze ale dietei GAPS: introducerea, dieta GAPS completă și reintroducerea.

Dieta de introducere are șase etape, scopul fiind acela de a vindeca un intestin permeabil înainte de a trece la dieta completă GAPS. Un intestin permeabil se referă la găurile sau crăpăturile din mucoasa intestinelor. Dacă există crăpături în bariera intestinală, alimentele sau bacteriile nedigerate se pot scurge, provocând inflamații și probleme digestive.

Alimentele de bază în faza de introducere sunt supele și alimentele fermentate.

Durata unei etape variază de la trei - cinci zile și până la patru - șase săptămâni sau mai mult. Odată ce scaunul moale sau alte simptome digestive severe s-au rezolvat, poți trece la următoarea etapă. Specialista Campbell-McBride menționează că este important să introduci cantități mici de alimente, încet, pe măsură ce treci prin toate etapele, pentru a vedea ce poți tolera.

Conform dietei GAPS, alimentele permise în cele șase etape sunt următoarele:

• Etapa 1: supa de carne sau pește; alimente probiotice pe bază de lactate sau legume; ceai de ghimbir.
• Etapa 2: Continuă alimentele în Etapa 1 și adaugă gălbenușuri de ouă crude, organice; tocănițe de carne și legume; iaurt sau chefir de casă; suc din varză murată sau legume; pește fermentat; ghee de casă (unt clarifiat).
• Etapa 3: Adaugă avocado copt; clătite GAPS (rețeta se poate găsi în cartea specialistei Campbell-McBride), ouă amestecate cu ghee, grăsime de gâscă sau grăsime de rață; varză murată; legume fermentate.
• Etapa 4: Adaugă treptat carnea friptă și carnea la grătar; ulei de măsline presat la rece; sucuri proaspăt presate; pâine coaptă cu nuci măcinate sau semințe.
• Etapa 5: Adaugă piureul de mere fiert și legumele crude (începând cu salata verde și castraveții decojiți). Evitați citricele.
• Etapa 6: Adăugă măr crud, decojit și alte fructe crude și miere, în funcție de toleranță.

Dieta completă GAPS introduce mai multe alimente care vizează vindecarea și refacerea intestinului, potrivit specialistei Campbell-McBride. Ea le recomandă oamenilor să urmeze dieta completă GAPS între 18 luni și doi ani.

De reținut este faptul că aproximativ 85% din alimentele pe care le consumi zilnic ar trebui să provină din: carne, peşte, supă, alimente fermentate, legume. Fructele sunt, de asemenea, în regulă, alături de produsele de copt din făină de nuci sau semințe. 

După șase luni de digestie normală și mișcări intestinale, se poate începe faza de reintroducere. În acest timp, poți începe să adaugi alimente înapoi dieta, într-un riitm lent și cantități mici, pentru a testa toleranța. Dacă nu sunt prezente simptome de intoleranță, poți crește porțiile.

Nu există o ordine exactă a alimentelor de reintrodus. Cu toate acestea, Campbell-McBride recomandă să începi cu cartofi și cereale fermentate, fără gluten. De asemenea, ea le recomandă celor care sunt la dietă să evite alimentele foarte procesate și alimentele bogate în zahăr adăugat.

Beneficiile dietei GAPS pentru copii

1. Dieta GAPS combate dependența de zahăr

Sindromul intestinal și psihologic, GAPS, încorporează o dietă de eliminare a zahărului pentru a trata diferite boli. Aceste boli includ sindromul inflamator al intestinului, sindromul intestinului permeabil, bolile autoimune și autismul.

Unul dintre obiectivele principale ale dietei GAPS este reducerea treptată a consumului de zahăr, până la eliminare.  Scoate acest ingredient, dar și conservanții dulci, din dieta copilului, chiar dacă, inițial, un asemenea plan poate părea imposibil. Cu ajutorul dietei GAPS va fi simplu să faci asta.

O dietă fără zahăr include toate tipurile de suc, snacks-uri, ciocolată, dulciuri și deserturi. Obiectivul dietei GAPS este înlocuirea alimentelor pe bază de zahăr cu legume și fructe care conțin cantități mari de proteine.

Studiile sugerează că dependența de zahăr sau consumul acestui ingredient în exces în timpul zilei poate duce la tulburări comportamentale, cognitive, fiziologice și metabolice. După ce a fost descoperit acest lucru, pe baza imagisticii creierului și a analizelor clinice, s-a dovedit că eliminarea zahărului poate reduce simptomele de anxietate și depresie.

2. Dieta GAPS încurajează creșterea sănătoasă a bacteriilor intestinale

Dieta GAPS elimină consumul de alimente conservate, procesate, dulciuri și fast-food în cantități mari. În schimb, aceasta încurajează o dietă bogată în alimente organice, legume, pește, carne proaspătă fără hormoni și hrănită cu iarbă, uleiuri presate la rece și sucuri de fructe. Obiectivul principal al unei diete GAPS este de a introduce ecosistemul interior cu bacterii bune pentru a curăța toxinele din organism.

De exemplu, unul dintre alimentele cheie de consumat în timpul dietei GAPS este varza murată. Varza murată influențează sănătatea intestinului prin reducerea inflamației și a stresului oxidativ. Nutrienții prezenți în varza murată promovează o floră digestivă sănătoasă, deoarece oferă probiotice.

Un alt motiv pentru care varza murată este bună pentru sănătatea intestinului este faptul că conține compuși izotiocianați care ajută digestia și combate constipația și diareea.

Consumul de legume crude, cum ar fi spanacul, stimulează bacteriile intestinale. Asta deoarece spanacul conține zahăr sulfochinovoză, care este o enzimă digestivă ce promovează creșterea sănătoasă a bacteriilor intestinale. De altfel, toate legumele cu frunze verzi conțin această substanță. Acestea au proprietăți antimicrobiene care tratează afecțiuni severe, inclusiv boli autoimune sau sindromul de intestin permeabil.

3. O dietă consecventă GAPS ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor spectrului autist

Autismul este o tulburare de dezvoltare care debutează în copilăria timpurie și are ca rezultat probleme de comunicare și interacțiune cu ceilalți. Deși unii specialiști susțin că dieta GAPS ajută la ameliorarea simptomelor autismului, există încă o lipsă de cercetare care să analizeze legătura dintre acest regim și autism.

Cu toate acestea, mai multe studii au descoperit că anumite modificări ale dietei care sunt incluse în dieta GAPS ar putea ajuta la reducerea simptomelor de autism. Eliminarea glutenului, în special, s-a dovedit a avea un efect favorabil asupra autismului.

Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări cu privire la dieta GAPS, în special pentru a măsura eficiența ei potențială.

Exemplu de meniu în dieta GAPS

Printre alimentele care sunt acceptate în dieta GAPS, se numără: ouăle, carnea, supele, peştele, crustaceele, legumele proaspete, fructele, nucile, semințele, usturoiul, uleiul de măsline.

Iar alimentele pe care nu le puteți mânca în dieta GAPS sunt: cerealele, zahărul, cartofii, păstârnacul, soia, iaurtul din comerț, brânza de vacă, orezul, ovăzul, cafeaua, porumbul, îndulcitorii artificiali, toate alimentele procesate în pachete sau cutii, laptele provenit de la orice animal, laptele de soia, de orez sau laptele de cocos conservat.

Conform dietei GAPS, înainte de micul dejun, ziua va începe cu un pahar cu apă filtrată cu lămâie și chefir sau cu un pahar de suc de fructe și legume, proaspăt presat.

Micul dejun va consta în: clătite GAPS acoperite cu unt sau miere și o ceașcă de ceai de lămâie și ghimbir.

Pentru prânz se va pregăti carne sau pește cu legume, o cană de supă de carne, făcut în casă, o porție de probiotice  (cum ar fi kimchi - vara murată coreană, varză murată, iaurt sau chefir).

Ultima parte a zilei, cina, va consta în: supă de legume de casă făcută din bulion și carne și o porție de probiotice (kimchi, varză murată, iaurt sau chefir).

În concluzie, asigurați-vă că dieta GAPS este combinată cu alte componente cheie ale unui stil de viață sănătos, cum ar fi activitatea fizică regulată, un program de somn de 8 - 9 ore și niveluri minime de stres pentru ca rezultatele să fie cât mai bune.