Autism infantil: ce este și din ce cauze apare?

 Ce este autismul infantil: definiția științifică

Autismul infantil face parte din tulburările pervazive de dezvoltare, alături de sindromul Asperger și de autismul atipic. Termenul ”pervaziv” se referă la faptul că dezvoltarea copilului este afectată în întregime, în special aria limbajului și comunicării și aria socială. Autismul mai este numit și Tulburare din spectrul autist sau TSA pe scurt.

Caracteristicile copilului cu autism

Autismul poate fi văzut ca un spectru. Fiecare copil se situează diferit pe spectrul repectiv. Nu există doi copii cu exact aceleași simptome sau caracteristici.

Prima impresie pe care majoritatea oamenilor o au față de acești copii este că par ciudați, neobișnuiți. Binecunoscuta expresie ”traiește în lumea lui” este potrivită aici. Adesea un copil cu autism nu este înțeles de către ceilalți, fie că are un limbaj slab dezvoltat, fie că îi lipsesc abilitățile sociale necesare. De asemenea, nu există un filtru pentru anumite contexte sociale, cum există la majoritatea dintre noi. Spre exemplu, dacă un copil cu TSA intră într-un restaurant, se poate duce la o masă și poate mirosi farfuria sau chiar gusta din mâncarea altcuiva, fiind atrași de stimuli senzoriali specifici, cum ar fi diferite mirosuri.

O altă caracteristică întâlnită la toți copiii cu autism este mișcarea stereotipă, repetitivă, folosită de obicei pentru calmare și/sau izolarea de exterior. Putem spune că un copil cu autism este orientat către sine și resimte mediul înconjurător adesea ostil, obositor – nu pentru că nu i-ar plăcea oamenii, ci pentru că este hiper stimulat. Asta înseamnă că sunt prea mulți stimuli în jur care crează disconfort și adesea, anxietate (vocea unei persoane străine, atingeri, îmbrășări, diferite texturi sau sunete).

Autism infantil: semne și simptome

Primele semne ale autismului apar devreme, până la vârsta de 1 an. De obicei părinții încep să observe cum copilul nu reacționează la vocea celorlalți și când își aud numele, nu face contact vizual, nu zâmbește, plânge necontrolat, apar întârzieri pe plan motor și al limbajului.

Conform Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale – DSM 5, semnele și simptomele unui copil cu TSA sunt următoarele:

• Abilități de comunicare și interacțiune socială slab dezvoltate – carențe sau absența totală limbajului verbal și non verbal, contactului vizual, susținerii unei conversații, crearea și menținerea relațiilor de prietenie; ajustarea comportamentelor în funcție de contextul social; lipsa interesului față de alte persoane; lipsa reacției atunci când este strigat sau rugat să facă ceva; nu-și recunoaște emoțiile, nici pe ale celorlalți (poate recepționa o emoție, însă nu poate să distingă între supărat și fericit, de exemplu)
• Comportamente repetitive – mișcări, activități, jocuri și limbaj repetitiv (de ex. fluturatul mâinilor, preferința unui singur tip de joc, ecolalie etc)
• Rigiditate și rezistență la orice lucru nou, oricât de mic ar fi – preferința exagerată pentru anumite rutine (de ex. vrea mereu să meargă pe aceeași rută spre casă), activități, obiecte și chiar alimente (de ex. mănâncă doar pâine sau doar alimente de o singură culoare/textură)
• Hiper reactivitate la anumiți stimuli senzoriali (dacă un copil cu autism este fascinat de lumini, se va duce mereu la întrerupător) și hipo reactivitate la alți stimuli senzoriali (de ex. nu are nici o reacție la durere sau la frig)
• Întârzierea mentală – nu este obligatoriu să fie prezentă, dar apare frecvent împreună cu diagnosticul de autism

În funcție de gradul de severitate al simptomelor, autismul poate afecta copilul în moduri diferite, de la foarte ușor la foarte grav. În cazul din urmă, un astfel de copil are nevoie toată viața de asistența celorlalți și din păcate, nu va fi niciodată independent.

Autismul infantil: cauze

În prezent, nu este clar în totalitate ce anume cauzează autism. Însă, informațiile pe care le-am adunat din cercetarea care s-a făcut până acum pe subiect, reies mai multe posibile teorii/cauze:

• autismul infantil este înnăscut
• cauze biologice – afectarea sistemului nervos central
• cauze genetice – sunt cercetați anumiți cromozomi care se pare că ar putea cauza tulburarea, mai exact cromozomii 5, 15, X
• cauze neurologice – lobii frontali, temporali și cerebelul sunt mai afectați în cazul autismului
• lipsa de oxigen în timpul nașterii
• anumite medicamente luate în timpul sarcinii
• boli ale sistemului imunitar pe care le are mama, cum ar fi diabetul sau obezitatea
• expunerea prelungită la poluare și pesticide în timpul sarcinii

Există tratament pentru autism infantil?

Nu există un tratament standard care funcționează la toți copiii cu autism infantil. În primul rând atunci când părinții semnalează că ceva nu este în regulă cu copilul, este recomandat să îl ducă imediat la medicul psihiatru pediatru. Diagnosticul corect este pus cu ajutorul unei echipe multidisciplinare constituită din medic, psiholog, părinți, educatori și orice altă persoană relevantă din viața copilului care l-a observat. Se folosește deci metoda observației, precum și interviuri clinice și chestionare pentru părinți și baterii de teste pentru copii, axate pe evaluarea ariilor de dezvoltare.

După stabilirea diagnosticului, copilului cu autism infantil i se atribuie unul sau mai multe tratamente. Tratamentul poate fi:

• medicamentos – antidepresive, antipsihotice, anticonvulsionante și amfetamine
• intervenție educațională specifică (la școală)
• terapie comportamentală, care se pune în practică cel mai des
• logopedie
• terapie senzorială
• kinetoterapie
• terapie ocupațională

Metodele terapiei comportamentale pentru autism infantil sunt:

• Terapia ABA (Applied Behavioral Analysis) – se bazează pe principiul condiționării pozitive a comportamentului, prin recompensare și este cea mai întâlnită formă de intervenție pentru autism. Studiile arată că s-a constatat o îmbunătățire considerabilă a ariei cognitive și sociale, la aproximativ doi ani după ce s-a început terapia, în special dacă s-a început foarte devreme.
• TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Comunication - Handicapped Children) – înlocuiește comportamentele incorecte cu cele corecte
• PECS (Picture Exchange Communication System) – în cazul copiilor fără limbaj, se utilizează poze și cartonașe pentru ca copilul să se poată exprima și să ceară ce își dorește

Autismul infantil atipic

Autismul infantil atipic se mai numește și tulburare de dezvoltare pervazivă nespecifică. În acest caz, diagnosticul este pus copiilor care întrunesc doar unele dintre simptomele autismului sau sindromului Asperger (care face parte tot din tulburările pervazive de dezvoltare).

Această formă a autismului survine mai târziu în viața copilului, poate chiar în adolescență și nu prezintă simptome în toate cele trei arii ale dezvoltării: interacțiune socială, comunicare (limbaj) și interese restrânse.

Ce reprezintă un plan de intervenție personalizat autism infantil?

Un plan de intervenție personalizat autism infantil survine în urma unei evaluări riguroase și mai apoi a diagnosticării. Cum spuneam, fiecare copil este diferit afectat de această tulburare, așadar toate planurile de intervenție pentru autism trebuie să fie personalizate, în funcție de nevoile fiecărui copil. Planurile de intervenție sunt formulate de către medic și de către psiholog și puse în practică atât în cadrul terapiei, cât și acasă, de câtre părinți sau la școală, de către profesori.

Se stabilesc obiectivele pe care copilul trebuie să le atingă în mod normal la vârsta sa și în funcție de cât de repede le îndeplinește, se adaugă altele, până ce (teoretic) ajunge să aibă toate achizițiile specifice vârstei. Tot în planul de intervenție sunt specificate orele pe care copilul trebuie să le petreacă în terapie. În funcție de severitatea diagnosticului, un copil poate face până la 8 ore de terapie într-o zi. Acestea se pot reduce pe parcurs, dacă există rezultate.

Sigur că terapia nu se face doar cu terapeutul în cabinetul său, învățând să vorbească corect și uitându-se pe cartonașe. Este recomandat ca cel mic să socializeze și cu alți copii, să meargă la școală, să meargă în parc, să danseze, să înoate, să facă tot ce face un copil tipic pentru a se putea integra mai ușor în societate și ulterior să devină independent.

Surse:
https://www.cdt-babes.ro/articole/autism-infantil.php

https://www.healthline.com/health/autism/signs-of-autism-in-babies

https://helpautism.ro/autism/criteriile-de-diagnosticare-a-autismului

https://www.clinicaoananicolau.ro/autism/

https://www.medichub.ro