Există mai multe semne care îți arată că cel mic are nevoie de logopedie. Notăm mai jos cele mai comune tulburări care pot fi corectate cu ajutorul logopedului.
- Tulburarea sunetelor vorbirii - copilul are dificultăți în producerea sunetelor;
- Tulburarea de ritm și de fluență - copilul nu are fluență în vorbire (notăm aici bâlbâiala);
- Tulburarea de pronunție (notăm dislalia);
- Tulburarea de comunicare socială - copilul resimte dificultăți în a folosi limbajul pentru a comunica în contexte sociale (notăm inabilitatea de a menține șl de a forma conversații cu ceilalți);
- Tulburarea cognitivă de comunicare - dificultăți de memorare, de menținere a atenției și de rezolvare a problemelor;
- Tulburarea limbajului scris și citit - notăm aici alexia, dislexia, agrafia, disgrafia;
- Tulburarea de voce - notăm afonia (pierderea vocii), disfonia (senzația de oboseală a vocii, durere sau tensiune la nivelul gâtului);
- Disfagia - probleme la nivelul deglutiției (include și probleme de mestecat, tușit, înecat, regurgitat).
În continuare, notăm cele mai comune semne care pot îți pot arăta că cel mic are nevoie de logopedie.
- Nu gângurește până la 6-7 luni;
- Are dificultăți de masticație sau deglutiție;
- Nu scoate niciun cuvânt până la vârsta de 1 an;
- Nu formează propoziții sau fraze până la 2 ani;
- Discursul său nu este inteligibil;
- Omite silabe sau anumite sunete, sau pronunță incorect cuvintele;
- Are dificultăți în a înțelege limbajul vorbit;
- Se bâlbâie;
- Tonul vocii s-a schimbat, e fie prea gros, fie prea subțire;
- Are dificultăți în a comunica cu ceilalți;
- Nu aude bine sau folosește aparat auditiv.
Reține că specialiștii recomandă ca cel mic să înceapă terapia de limbaj cât mai repede, adică imediat ce părintele observă că cel mic nu comunică așa cum ar trebui. Cu cât se intervine și se corectează mai devreme tulburarea de limbaj, cu atât recuperarea va fi mai rapidă.
Cum se desfășoară ședințele în cadrul terapiei de limbaj?
Logopedul se folosește de numeroase tehnici pentru a-l ajuta pe cel mic să-și corecteze limbajul. Totul se desfășoară sub formă de joacă. De pildă, copilul își alege jucării pe rând și trebuie să le numească; sau învață să pronunțe litera „L” prin imitarea unei pisici care bea lapte.
Dacă intervenția se începe mai târziu și copilul e deja mărișor (e deja la școală), ședințele de logopedie sunt ceva mai structurate. De pildă, poate fi pus să recite o poezie, să citească sau să povestească ceva. Specialistul se folosește de lucrurile care îl motivează pentru a-l face să fie cât mai antrenat în proces.
În ceea ce privește durata procesului, acesta se poate întinde pe câteva săptămâni, câteva luni sau chiar ani. Depinde de gradul de afectare, de vârstă, dar și de ritmul de învățare al copilului.
Nu în ultimul rând, eficiența logopediei s-a demonstrat în numeroase rânduri, atât în diferite studii, cât și în mărturiile copiilor.
Un studiu realizat pe un eșantion de 700 de copii până în vârsta de 16 ani, arată că 6 ore de terapie logopedică pe săptămână, timp de 6 luni,a îmbunătățit semnificativ comunicarea, dar și stima de sine a acestor copii (sursa parents.com).
Dacă ai observat că micuțul tău se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește limbajul și comunicarea și te gândești să-l duci la logopedie, sperăm că ți-am răspuns la eventualele nelămuriri.
Surse foto: istockphoto
Surse articol: parents.com