Mami, trezește-te! Mi-e foame! De ce bebelușii au nevoie să fie alăptați în timpul nopții

Simt nevoia să mănânce des

Bebelușii au nevoie să fie alăptați pe timpul nopții în primele luni de viață din mai multe motive. Pe de o parte, alăptatul și pe parcursul nopții este vital pentru a se asigura un aport suficient al laptelui, astfel încât bebelușul să poată beneficia de o cantitate adecvată pentru a lua în greutate.

Pe de altă parte, producerea laptelui matern funcționează după acest principiu: cu cât va fi eliberat mai mult lapte, cu atât corpul va putea să producă mai mult. În majoritatea cazurilor, în primele săptămâni de viață ale unui bebeluș, o mamă îl va hrăni pe acesta la un interval de 2-3 ore. Deși unii bebeluși au perioade puțin mai lungi de somn pe timpul nopții și au nevoie să fie hrăniți cam la 3-4 ore, când este vorba despre nou-născuți intervalurile între sesiunile de alăptare sunt mai scurte. 

Nu în ultimul rând, bebelușii aflați în primele luni de viață trebuie să fie alăptați pe timpul nopții nu doar pentru că organismul le transmite semnalul că le este foame, ci și pentru că au nevoi care trebuie îndeplinite, precum: sunt speriați, nu se simt confortabil (le este prea cald sau prea frig), tânjesc după alinare și conectare etc. Dacă noi, adulții, suntem capabili să ne implicăm în diverse acțiuni pentru a ne satisface nevoile, bebelușii nu sunt capabili de așa ceva și de aceea se bazează pe sprijinul nostru pentru ca acestea să le fie satisfăcute.

Oamenii de știință consideră că alăptarea este mai mult decât să-i oferi bebelușului o masă, reprezentând de fapt „un dialog dinamic, bidirecțional, biologic. Este un proces în care vor avea loc schimburi de natură fizică, biochimică, hormonală și psihosocială.” Cu alte cuvinte, odată ce îți vei pune bebelușul la piept pentru a-l hrăni, îl vei învăța ce înseamnă să se conecteze cu o altă ființă, laptele tău îi va oferi nutrienții necesari pentru a-i asigura creșterea, dezvoltarea fizică și cognitivă, faptul că vine în contact cu pielea ta îl va ajuta să se calmeze etc.

Pe măsură ce vei începe să-ți hrănești bebelușul și cu biberonul sau dacă o altă persoană îl va hrăni pe timpul nopții cu biberonul, corpul tău va începe să producă lapte matern în cantități mai mici. Odată ce se va întâmpla așa, bebelușul nu va mai fi la fel de dornic să sugă și se va diminua și necesitatea de a-l hrăni de multe ori noaptea. 

Au nevoie să fie alintați

Întrucât simțul tactil este unul dintre primele simțuri care se dezvoltă la bebeluși, contactul piele pe piele, realizat cât mai devreme, va fi esențial pentru a le stimula creierul. Când copilul ajunge în brațele mamei sale, va putea auzi direct bătăile inimii acesteia, ceea ce îl va liniști și va contribui și la reglarea ritmului său cardiac. 

În momentul în care bebelușii sunt ținuți la piept și alăptați pe timpul nopții, are loc producerea hormonului numit oxitocină (care se eliberează în timpul nașterii și pe parcursul alăptării), ce joacă un rol fundamental în formarea legăturii mamă-copil. Studiile efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că oxitocina este un hormon cu acțiune complexă, aducând beneficii remarcabile precum: are efect antistres întrucât contribuie la scăderea nivelului tensiunii arteriale și la scăderea nivelului de cortizol; mărește rezistența la durere; promovează creșterea și vindecarea; încurajează dezvoltarea unor interacțiuni sociale pozitive etc.

De asemenea, ai în vedere și următorul fapt: mângâierile, îmbrățișările și toate atingerile pline de afecțiune îndreptate către bebeluș vor favoriza și o mai bună funcționare a creierului acestuia. De pildă, un mic studiu din anul 2017 a evidențiat acest fapt: datorită atingerilor blânde, creierul bebelușilor prematuri a fost stimulat și li s-a oferit un prim model legat de cum pot învăța să fie receptivi față de manifestările pline de afecțiune. 

Ținând cont de aceste efecte pozitive, medicii consideră că îmbrățișările, ținutul la piept al bebelușilor când sunt alăptați și nu numai, atenția și vorbele blânde, toate acestea vor contribui la reglarea activității sistemului nervos, dar și la dezvoltarea creierului. 

Au nevoie să vină în contact cu mama

Un alt motiv pentru care bebelușii au nevoie să fie alăptați și în timpul nopții este pentru că se simt în largul lor în momentul în care vin în contact direct cu mamele lor. De altfel, studiile au arătat că inclusiv bebelușii aflați în primele patru luni de viață simt când urmează să fie luați în brațe și își pregătesc corpul în acest scop. Spre exemplu, un studiu al „Universității Portsmouth” a adus în atenție acest fapt: majoritatea bebelușilor cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 luni realizează când mamele lor se pregătesc să îi ia în brațe, când vin spre ei cu brațele intinse și de aceea își ajustează postura. Pentru a se ajunge la o asemenea concluzie, le-a fost analizată postura în trei ipostaze: când se aflau întinși pe un covoraș și când mamele stăteau lângă ei și le vorbeau; când mamele și-au pregătit brațele pentru a-i ridica; în momentul în care au ajuns în brațele mamelor. 

După analizarea posturilor, s-a putut sesiza că, în clipa în care simțeau că vor fi luați în brațe, bebelușii își întindeau picioarele, acestea devenind și mai rigide, ceea ce creștea stabilitatea și rigiditatea corpului, încercând totodată să-și deschidă brațele sau să le întindă (pentru a crea spațiu pentru a fi puși la piept). 

În același timp, bebelușii se simt în largul lor când sunt alăptați și pe parcursul nopții întrucât au posibilitatea de a veni în contact cu mirosul mamei. Un studiu a demonstrat că tuberculii lui Montgomery (glande situate în zona areolei mamare) produc o substanță uleioasă, ce are un miros similar fluidului amniotic. Datorită acesteia, activitatea respiratorie și dorința bebelușilor de a suge sunt stimulate și, mai mult decât atât, compușii volatili ai substanței contribuie la intensificarea atașamentului, la întărirea legăturii mamă-copil. 

Se simt speriați

Medicii pediatri atrag atenția asupra următorului fapt: chiar dacă sistemul nervos și creierul se vor dezvolta într-un ritm alert în primii doi ani de viață ai unui copil, acesta se naște cu un sistem nervos imatur, așa că nu va putea interpreta sau gestiona, în primele luni de viață, stimuli precum zgomotele puternice. Totodată, până la vârsta de 2-4 luni, bebelușii au reflexul Moro, ce se manifestă în momentul în care sunt luați prin surprindere sau când se vor speria. În acele momente, îți vor întinde gâtul, își vor strânge genunchii și brațele ca și cum vor dori să îmbrățișeze și vor începe să plângă. Datorită acestui reflex, se străduiesc să-și păstreze echilibrul și să prindă în brațe un obiect sau o persoană.

Când bebelușii se simt speriați în somn, când survine reflexul Moro sau când îi tulbură diverse zgomote, vor fi dornici să se afle în brațele mamei și de aceea se așteaptă să fie alăptați. Atunci vor simți că au parte din plin de afecțiune, ceea ce îi va ajuta să se simtă mai liniștiți, să se simtă în siguranță.

În jurul vârstei de 5-7 luni, bebelușii încep să se teamă de anumite expresii faciale ce le inspiră probabil frică, iar între 8-10 luni pot fi speriați până când vor înțelege mai bine „conceptul de permanență a obiectelor”. Până când vor dobândi această capacitate, stările de anxietate pot apărea rapid, întrucât obiectele vor dispărea și din mintea bebelușilor.   

Vor pur și simplu să fie alinați când plâng

O altă cauză responsabilă pentru nevoia bebelușilor de a fi alăptați și pe timpul nopții este dorința de a fi alinați când vor plânge. În condițiile în care aceștia nu sunt încă familiarizați cu ciclurile de somn, nu este deloc de mirare că se vor trezi adesea noaptea. Cu atât mai mult cu cât se simt speriați, cu cât nu se simt bine sau dacă resimt orice fel de disconfort, pot ajunge să plângă intens. 

Printre cele mai cunoscute motive pentru care bebelușii plâng brusc pe parcursul nopții se numără:

• Foamea ce însoțește un puseu de creștere- Primele puseuri de creștere au loc astfel: la vârsta de 2-3 săptămâni, la vârsta de 6 săptămâni și apoi la aprox. 3 luni. În acele perioade apetitul este mai mare și va simți nevoia să fie hrănit mai des
• Prezența colicilor- Poți să-ți dai seama că micuțul tău se confruntă cu aceștia după următoarele semne: plânge mai mult de 3 ore într-o zi, frecvența episoadelor de plâns este de 3 ori pe săptămână sau este mai mare, episoadele de plâns persistă de cel puțin 3 săptămâni
• Micșorarea volumului de lapte matern- În situația în care volumul laptelui tău se va diminua, este posibil ca bebelușul să nu se simtă îndestulat și să plângă noaptea pentru că îi este foame
• Excesul de oboseală- În cazul în care bebelușul este prea obosit de pe timpul zilei, nu este exclus să adoarmă cu dificultate și să aibă un somn întrerupt, care nu va fi odihnitor și îl va determina să devină agitat
• Prezența acumulării de gaze intestinale- Acestea îi pot provoca mult disconfort bebelușului și îl vor stimula să plângă mult noaptea
• Bebelușul este suprastimulat- Luminile strălucitoare, zgomotele puternice sau necunoscute, dar și orice schimbări ale mediului cu care este familiarizat îl pot determina pe un bebeluș să devină iritat, anxios și să înceapă să plângă și noaptea 

Surse: cell.com, healthline.com, huffpost.com, laleche.org.uk, llli.org, medela.com.au, myclevelandclinic.org, modernmilk.com, parents.com,  pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, romedic.ro, psychologytoday.com, sciencedaily.com, zerotothree.org

Sursă poză principală: istockphoto.com