Totul despre sindromul de apnee in somn (SAS)

Sindromul de apnee in somn poarta si denumirea de apnee obstructiva de somn (mai exista inca doua tipuri: centrala ce implica sistemul nervos central deoarece creierul nu poate semnaliza muschii care controleaza respiratia si complexa ce reprezinta o combinatie intre celelalte doua tipuri; aceasta este cel mai des intalnita - in procent de 84%) si apare cand exista episoade repetate de blocaj partial sau complet al cailor respiratorii superioare in timpul somnului, caracterizate de pauze in respiratie (fiecare pauza este denumita apnee si poate dura de la 10 secunde pana la cateva minute) sau perioade de respiratie superficiala/putin frecventa (acestea sunt denumite hipopnee).

Pe durata unui episod de acest gen, diafragma si muschii pieptului sa straduiesc sa deschida caile respiratorii obstructionate si sa traga aer in plamani (deoarece muschii gatului se relaxeaza intermitent si blocheaza respiratia), respiratia fiind de obicei reluata prirint-un sunet puternic, sforait sau tresarire a corpului. Problema care poate aparea este ca fluxul de oxigen catre organele vitale este de asemenea redus (iar dioxidul de carbon se acumuleaza in sange) si poate cauza in consecinta aritmii (batai de inima neregulate). Creierul este insa atentionat pentru a trezi persoana care doarme si a respira normal din nou.

In mod obisnuit somnul este gestionat de catre creier, iar oamanii necesita o anumita cantitate de odihna (7-8 ore de somn in cazul adultilor, din care 15-25% trebuie sa reprezinta somn profund) pentru ca intregul corp si mintea sa fie revigorate. In cazul in care exista doar cateva episoade de somn profund, oragnismul este afectat. Din cauza modului in care se prezinta, cu toate ca persoanele afectate sunt in numar mare, multe nici nu sunt constiente de existenta sa, deoarece in perioada de trezire nu exista probleme cu respiratia. Este identificat prin impactul pe care il are asupra organismului, deoarece conduce la stare de somnolenta diurna si la oboseala alaturi de un grad ridicat de disconfort in somn. In situatii extreme poate conduce chiar la deces, din cauza privarii organismului de oxigen.

Doamna doctor Ali Cranta, medic pneumolog la Clinica Medicala Medas si in cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta":

"Apneea in somn este definita ca intreruperea fluxului de aer la nivelul nasului si gurii in timpul somnului. Sindromul de apnee in somn este de 3 tipuri:
- obstructiv - datorita obstructiei cailor respiratorii superioare
- central - datorita abolirii activitatii intregii musculaturi respiratorii
- mixt - prin efect combinat al celor doua prezentate anterior."
 

Simptome

Deseori sindromul nu este identificat de persoana afectata, ci de partenerul de pat care observa modul in care se manifesta in timpul somnului. Iata ce simptome include in mod frecvent apnea de somn: somnolenta diurna (episoade dese de somn in timpul zilei) sau oboseala, uscaciunea gurii sau durere de gat dupa trezire, dureri de cap dimineata, probleme in concentrare, uitare, depresie sau irascibilitate, transpiratii nocturne, insomnie, neliniste in timpul somnului, disfunctii sexuale, sforait zgomotos, durere in piept la trezire, hipertensiune, trezire brusca cu senzatia de gafaire sau inecare, dificultate in trezirea de dimineata, episoade observate de oprire a respiratiei in timpul somnului (de partener).

Retineti ca desi sforaitul este un simptom des intalnit la persoanele ce sufera de apnee in somn, nu toti cei care sforaie sunt neaparat afectati. De asemenea, statisticile au constatat faptul ca in cazul pesoanelor bolnave riscul de implicare intr-un accident rutier este de 7-12 ori mai mare, prin urmare nu este indicata operarea masinilor/utiliajelor cand va simititi somnolenti.

Simptomele la copii pot sa nu fie la fel de evidente si includ: enurezis (udarea patului), inecare sau salivatie abundenta, transpiratie excesiva nocturna, miscare activa a cutiei toracice la inspiratie, probleme de invatare si comportamentale, performante scolare reduse, incetineala sau somnolenta (interpretate gresit drept lene la scoala), sforait, scrasnirea dintilor, agitatie in pat, terori nocturne, pauze sau absenta respiratiei in timpul somnului, pozitii neobisnuite de dormit (dormit in maini sau genunchi sau cu gatul hiperextins). In cazul copiilor problema se remediaza de obicei prin indepartarea amigdalelor si/sau a polipilor.

Citeste si:

Sforaitul la copii - cauze si tratament 

Cauze si factori de risc

Sindromul de apnee in somn apare cand muschii din spatele gatului se relaxeaza prea mult pentru a permite o respiratie normala; acestia sustin structurile bucale inclusiv palatul moale, uvula (o bucata triunghiulara de tesut ce atarna de palatul moale), amigdalele si gatul. Exista in acest sens o serie de factori de risc ce predispun la aparitia afectiunii cum sunt:

- marimea amigdalelor (de obicei la copii) si a limbii excede deschiderea catre trahee
- supraponderabilitatea (este prezenta in mai mult de jumatate din cazuri). Tesutul moale suplimentar poate ingrosa peretii traheei, ceea ce ingusteaza interiorul ei (este mai dificil de mentinut deschisa)
- forma capului si a gatului (structura osoasa) poate cauza o marime redusa a cailor respiratorii de la nivelul gurii si al gatului (precum si deviatia de sept, barbia retrasa),
- procesul de imbatranire (varsta peste 65 ani) limiteaza abilitatea semnalelor transmise de creier pentru a pastra musculatura gatului rigida in timpul somnului (caile respiratorii se ingusteaza).

De asemenea, barbatii sunt mai predispusi acestei afectiuni, etnia afroamericana sau hispanica, dar si inrudirea cu o persoana cu aceasta problema. Se pare ca si daca sunteti fumatori sau consumati alcool excesiv prezentati riscuri mai mari, sau daca suferiti de alte afectiuni medicale (cum sunt alergii, congestie nazala cronica) care conduc la infundarea nasului si la blocaj respirator, dar si de hipertensiune, sindrom metabolic sau diabet.

Doamna doctor Ali Cranta, medic pneumolog la Clinica Medicala Medas si in cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta": 

"Cauzele sunt multiple. In cazul apneei de tip obstructiv, cauzele sunt reprezentate de o serie de afectiuni medicale care determina reducerea sau absenta fluxului de aer la nivelul nasului/gurii, precum: acromegalia, hipotiroidismul, obezitatea, insuficienta cardiaca, accidentul vascular cerebral, boli neuromusculare, insuficienta renala, sindroamele craniofaciale si unele boli congenitale. In cazul apneei de tip central, intervin o serie de afectiuni care intrerup controlul respirator asupra muschilor ventilatorii: sindromul de hipoventilatie alveolara centrala primara sau secundara, boli cardiovasculare, ale sistemului nervos central etc." 

Diagnostic

In primul rand medicul va va adresa intrebari referitoare la simptome (sforait si alte sunete asociate) si la cat timp dormiti sau la modul in care va simtiti cand sunteti trezi (starea de obsoseala) solicitandu-va sa realizati un jurnal in acest sens sau celor care va pot ajuta sa urmariti obiceiurile din timpul somnului. Apoi, medicul va solicita si un istoric medical, dar si familial si va examina gatul, gura si nasul (se poate apela in acest sens la o nazofaringoscopie - procedura prin care se introduce prin nas pana la gat si faringe un tub subtire cu o camera video mica pentru a urmari reactiile limbii si ale palatului) urmarind identificarea de tesut marit.

Pot fi necesare consultatii de specialitate cum sunt ORL, pneumologie si/sau somnologie. Cel mai util test este polisomnografia, ce reprezinta un test complex ce urmareste mai multi parametri: fluxul de aer, nivelele de oxigen (oximetrie; verifica scaderile de oxigen din timpul episoadelor de apnee si hipoapnee), tiparele respiratorii, activitatea electrica a creierului (electroencefalograma; identifica daca un eveniment perturba somnul), miscarile oculare (electrooculograma; pentru a masura durata somnului profund), ritmul cardiac, activitatea musculara (electromiograma; detecteaza sindromul picioarelor nelinistite) si, nu in ultimul rand, inregistrarea video a pacientului in timpul somnului (pentru a identifica somnambulismul -vorbit/mers in somn sau convulsii). Dupa ce acest test (efectuat de obicei in medii specifice) inregistreaza toti parametri, datele sunt colectate si interpretate de obicei de un specialist in somnologie. Exista insa si dispozitive portabile similare ce pot fi intrebuintate la domiciliu ce verifica nivelul de oxigen din sange, fluxul de aer, ritmul cardiac.

Exista si teste suplimentare ce pot fi efectuate cum sunt testul de latenta multipla a somnului ce este efectuat in timpul zilei si verifica cat de repede adormiti (pacientilor li se ofera oportunitatea de a dormi de mai multe ori in decursul unei zile cand ar fi de obicei trezi; sedinte de 40 de minute la interval de 2 ore). In urma rezultatelor testelor, apnea in somn poate prezenta urmatoarea incadrare: usoara cand exista 5-14 episoade de apnee intr-o ora, moderata care presupune intre 15-30 episoade pe ora si grava ce implica mai mult de 30 episoade pe ora.

Tratament

Tratamentul depinde in primul rand de factorii cauzatori, existand in acest sens mai multe variante, scopul tuturor fiind de a deschide caile respiratorii si a restabili respiratia normala in timpul somnului, dar si de a indeparta simptomele deranjante (oboseala din timpul zilei si sforaitul). Tratamentul poate ajuta si la scaderea tensiunii, dar si a riscului de accident vascular cerebral, diabet si boli de inima.

Tratamentul conservator presupune in primul rand modificari in stilul de viata, mai exact scaderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale (chiar si o pierdere in greutate de 10% poate fi de ajutor), evitarea alcoolului, a fumatului, a cofeinei sau a meselor consistente inainte de culcare, dar si a sedativelor in special inainte de a adormi (relaxeaza musculatura gatului). Este de asemenea indicat sa dormiti pe o parte cu capul usor ridicat si sa respectati un program de somn regulat (sa evitati privarea de somn).

Pentru persoanele ce sufera de obstructie nazala sau a sinusurilor, se pot recomanda sprayuri nazale pentru a imbunatati fluxul de aer. Cel mai adesea se apeleaza la terapie mecanica (presiune continua pozitiva a cailor respiratorii) ce presupune intrebuintarea unui dispozitiv de marimea unei cutii de servetele cu o masca asupra nasului si gurii, iar aerul este impins fortat pentru a preveni cedarea tesuturilor cailor respiratorii superioare in timpul somnului. Presiunea imprimata de acesta este constanta si continua. Dispozitivul este recomandat adultilor pentru apneea moderata sau grava si conduce la incetarea sforaitului, in schimb poate prezenta efecte adverse cum sunt: nas infundat, piele iritata pe fata, gura uscata si dureri de cap. Daca presiunea nu este ajustata corespunzator, puteti experimenta balonare stomacala si disconfort abdominal. Este important ca dispozitivul sa fie purtat un timp cat mai lung, desi este dificil de intrebuintat. Exista si alte dispozitive similare ce pot fi de ajutor, in functie de recomandarea medicului.

Medicul mai poate recomada dispozitive mandibulare de tip proteza din plastic care impiedica limba sa blocheze gatul si/sau pot avansa mandibula, dar mai ales mentin caile respiratorii deschise in timpul somnului. Acestea sunt realizate de somnolog alaturi de un ortodont pentru a fi individualizate in mod corespunzator (in caz contrar pot conduce la dureri de mandibula). Eficienta lor este de 75%.

Tratamentul medicamentos asociat se adreseaza de fapt: obstructiei nazale (spray-uri speciale cu steroizi sau decongestionante nazale topice), hipotiroidismului (cand aceasta este cauza apneei), dar si mentinerii starii de vigilenta in timpul zilei (medroxiprogesteron, acetazolamida-pentru apnea in somn centrala, antidepresive triciclice)

Medicii pot apela in unele cazuri si la interventii chirurgicale, cand este vorba de tesut excesiv sau malformat ce obstructioneaza caile repsiratorii, de exemplu in cazul persoanelor cu deviatie de sept, amigdale/polipi mariti (amigdalectomie/adenoidectomie) sau mandibula mica si limba mare. In cazul copiilor se apeleaza la indepartarea amigdalelor/polipii daca se observa ca polipii/amigdalele nu se micsoreaza de la sine (acest lucru se intampla de obicei odata cu cresterea).

Trebuie sa retineti ca urmatoarele interventii sunt intreprinse numai dupa ce alte modalitati de tratament au esuat si includ: somnoplastie (prin radiofrecvetnta sa intareste palatul moale din gat cu ajutorul unei mici bucati de plastic rigid), uvulopalatofaringoplastie (se indeparteaza tesutul moale din spatele gatului si palatului, marind grosimea cailor respiratorii la deschiderea traheei), chirurgie mandibulara/maxilara (mutarea osului mandibulei si a oaselor fetei pentru a face spatiu mai mult in spatele gatului; doar pentru pacientii cu apnee grava si anormalitati cranio-faciale), chirurgie nazala (corectarea obstructiei nazale cum este deviatia de sept). Majoritatea interventiilor chirurgicale presupun spitalizare si sedare generala, iar post operator puteti resimti durere timp de 1-2 saptamani.

Doamna doctor Ali Cranta, medic pneumolog la Clinica Medicala Medas si in cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta": 

"Tratamentul se adreseaza cauzei care determina intreruperea fluxului de aer la nivelul nasului/gurii si tine cont de severitatea sindromului de apnee. Tratamentul cauzal presupune corectarea deficientelor buco-maxilo-faciale, tratamentul afectiunilor endocrinologice. Tratamentul simptomatic presupune scaderea in greutate in cazul obezilor, evitarea consumului de alcool, medicamentelor cu actiune asupra activitatii musculaturii ventilatorii sau expunerea la alte noxe.

Terapia mecanica presupune folosirea sistemului CPAP - continuous positive airway pressure. Sistemul CPAP asigura o presiune pozitiva continua in caile respiratorii si asigura astfel caile respiratorii deschise."

Iata si in ce mod poate fi prevenit sindromul de apnee de somn, conform doamnei doctor Ali Cranta medic pneumolog la Clinica Medicala Medas si in cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta": "Evitarea cresterii excesive in greutate, fumatul, alcoolul. Corectarea unor deficiente la nivel buco-maxilo-facial, tratarea afectiunilor care pot determina aparitia sindromului de apnee."

Multumim doamnei doctor Ali Cranta pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Mediul de somn ideal pentru copil 

Polipii la copii: preventie, cauze, tratament 

Surse:

www.webmd.com; www.nhs.uk; http://en.wikipedia.org; www.nhlbi.nih.gov; www.helpguide.org; www.medicinenet.com; www.patient.co.uk; www.mayoclinic.org