Care sunt cele mai cunoscute tumori benigne ale sânului
Țesutul mamar este un țesut complex (gras, glandular și conectiv) și poate cunoaște diverse transformări în timpul vieții. Printre acestea, cele mai frecvente sunt cele care țin de apariția unor inflamații sau de creșterea nivelului de conținut de țesut gras, însoțită de scăderea densității (pe parcursul înaintării în vârstă). În plus, pe parcursul ciclurilor menstruale, țesutul mamar se transformă și el devenind mai dens, iar sânii mai sensibili și mai dureroși. De asemenea, perioada de alăptare poate să vină și ea cu modificări semnificative în ceea ce privește țesutul mamar și să fie însoțită, uneori, de apariția unor inflamații care ne pot îngrijora.
Printre cele mai des întâlnite formațiuni benigne ale sânilor, ce trebuie tratate cu toată seriozitatea, se află:
• Chisturile
• Fibroza chistică
• Fibroadenomul mamar
• Papiloamele
• Tumora phyllodes
• Lipoamele
• Necroza de grăsime
Cât privește tumorile benigne din alăptare, acestea pot fi:
• Chisturile
• Fibroza chistică
• Nodulii ce apar când este blocat vreun canal galactofor
• Lipoamele
Chisturile simple
Chisturile pot apărea la orice vârstă și pot fi doar la unul dintre sâni sau la ambii. Ele pot fi recunoscute pentru că sunt niște formațiuni rotunde, care se pot mișca și care sunt moi la atingere. Chisturile se formează ca urmare a acumulării de lichid în interiorul țesutului mamar și devin mai mari și mai dureroși în perioade ce precede menstruația. De cele mai multe ori, pot avea dimensiuni foarte mici (microchisturi), nu se simt la palpare și nu sunt nici vizibile. În schimb, macrochisturile pot ajunge până la 2,5-4 cm în diametru.
Pentru diagnosticare, se utilizează ultrasunetele, astfel încât să se observe dacă este vorba despre un chist simplu (format doar prin acumularea de lichid) sau dacă este unul complex (ce conține atât lichid, cât și țesut solid). În acest ultim caz, se recomandă o biopsie pentru ca medicul să se convingă dacă este într-adevăr vorba despre o formațiune benignă.
În privința tratamentului, există posibilitatea ca acest chisturi să fie lăsate să evolueze natural, în cazul în care nu provoacă disconfort. De asemenea, se poate propune extragerea lichidului din ele sau, în situația în care sunt mari, pot fi îndepărtate chirurgical. După operație nu se poate garanta însă că acesta nu se vor reface în timp.
Fibroza chistică
Este o afecțiune ce se referă la acumularea excesivă de țesut fibros pe o zonă mai vastă a sânului. Poți să o recunoști după sânul care se simte ferm la atingere.
Ea devine mai supărătoare în perioadele ce preced declanșarea menstruației, ducând la senzația de sâni inflamați, greoi, uneori semnalându-se și o scurgere ușoară din mamelon. În același timp, există posibilitatea ca în țesuturile afectate să se formeze formațiuni bine definite (chisturile).
În vederea ameliorării simptomelor neplăcute ale fibrozei, pot fi recomandate antiinflamatoare, dar și purtarea unor sutiene lejere, care să nu creeze presiune prea mare asupra sânilor. În majoritatea cazurilor nu se recomandă un tratament anume, medicul ținând doar să te monitorizeze atent pentru a vedea dacă nu cumva au apărut chisturi.
Cum pot fi prevenite chisturile/fibroza chistică
Odată ce medicul a confirmat, în urma investigațiilor (cum ar fi mamografiile, ultrasunetele, biopsii etc.), că este vorba despre o tumoare benignă, îți va indica și niște schimbări în stilul de viață. Acestea vor fi binevenite nu numai pentru a te simți mai bine, ci și pentru a preveni apariția de noi chisturi sau agravarea fibrozei pe care o ai deja. Printre măsurile pe care ar trebui să le iei se numără:
• Evită, pe cât posibil, toxinele (spre exemplu, ferește-te de hrana cu prea mulți aditivi)
• Nu consuma alcool în exces, dar nici băuturi cu conținut ridicat de cofeină
• Urmărește să ai o dietă echilibrată (fără exces de carne, grăsimi, carbohidrați, zahăr)
• Ia anumite suplimente alimentare- Spre exemplu, specialiștii spun că de vină pentru apariția chisturilor mamare poate fi și deficitul de vitamina A sau E
• Încearcă să ai o viață activă, astfel încât să-ți menții o greutate corporală optimă
• Fii foarte atentă la sutienul pe care-l porți- Este esențial ca acesta să ți se potrivească perfect din punct de vedere al mărimii și să fie confecționat din materiale cât mai naturale, ce lasă pielea să respire
Fibroadenomul mamar
Constituie o tumoră mamară benignă, alcătuită din țesut mamar și fibros. Momentan specialiștii nu pot vorbi despre niște cauze precise responsabile pentru apariția acestei afecțiuni, dar pot spune cu precizie că are legătură cu dezechilibrele hormonale ce țin de estrogen, în special în perioada de sarcină, de pre-menopauză sau imediat după intrarea la menopauză (riscul de fibroadenom crește dacă se va face un tratament hormonal de substituție). De cele mai multe ori însă fibroadenomul mamar se dezvoltă în perioada fertilă, pe fondul fluctuațiilor hormonale.
Cea mai simplă cale de a-ți da seama dacă ai sau nu o asemenea problemă este să-ți autoexaminezi cu atenție sânii. Poți să identifici așa ceva dacă vei simți la palpare o umflătură/ mai multe (există posibilitatea să apară mai multe fibroadenoame) cu următoarele caracteristici:
• Rotundă/rotunde cu contur bine definit
• Mobilă/ mobile
• Cu consistență mai fermă sau mai moale
• Nedureroasă/nedureroase
Tratamentul pentru un fibroadenom mamar
În cazul în care ai sesizat că ai o formațiune cu caracteristicile menționate, prezintă-te cât mai repede la medicul ginecolog. Acesta îți va face un consult amănunțit și apoi îți poate recomanda investigații precum:
• ecografia mamară
• mamografia
• biopsie
Cel mai important este să-ți faci periodic ecografie mamară, astfel încât să se vadă evoluția fibroadenomului. Dacă acesta rămâne la fel de mic, nu este dureros și nu te incomodează de niciun fel, este posibil să nu ți se prescrie un tratament anume. În schimb, dacă se mărește (dacă e mai mare de 3 cm), dacă devine dureros, iar biopsia arată că în cadrul său există și celule atipice, este recomandat să fie îndepărtat pe cale chirugicală. De cele mai multe ori însă, medicul decide că este necesară operația când au fost descoperite mai multe fibroadenoame.Cu toate acestea, este posibil ca și după operație să se formeze alte fibroadenoame.
Papiloamele intraductale
Reprezintă niște tumori care cresc în interiorul unui duct mamar, de obicei în apropierea mamelonului. Papiloamele sunt formate atât din țesut glandular și fibros, cât și din vase de sânge. De cele mai multe ori, această afecțiune este prezentă la femeile cu vârsta curpinsă între 35 și 55 de ani.
Poți să-ți dai seama dacă este posibil să ai un papilom intraductal când:
• Îți apare la un sân o umflătură mai mare, în preajma mamelonului sau vezi mai multe formațiuni mai mici acolo
• Sânul cu probleme devine mai mare
• Poți să ai dureri și disconfort
• Pot apărea scurgeri din mamelon
Citește și: Mesaje importante pe care sânii tăi ți le transmit despre sănătatea ta
În cazul în care papiloamele sunt prea mari (peste 2 cm), se recomandă intervenția chirurgicală. Aceasta constă în îndepărtarea tumorii și eliminarea bucății de duct mamar afectate. După operație se va face și o biopsie, astfel încât medicul să se asigure că nu este vorba și despre prezența celulelor canceroase.
Tumora phyllodes
Nu este prea ușor de diagnosticat, în condițiile în care este similară fibroadenomului mamar. Singura deosebire este că se instalează la nivel intracanalicular. Ea este o formațiune densă, alcătuită din țesut conjuctiv, dar pot apărea și chisturi în zone de necroză.
Acest tip de tumoră apare la femeile tinere (inclusiv la cele sub 18 ani). În unele cazuri, este de dimensiuni mare, nu are o consistență omogenă, dar nici nu aderă la țesuturile din preajmă. Un semn distinctiv al acestei afecțiuni este că pielea devine lucioasă, destinsă, după care poate ulcera și se poate infecta.
Investigația absolut necesară, menită să furnizeze detalii despre Tumora phyllodes, este mamografia.
Lipoamele
Sunt formațiuni de grăsime, ce pot apărea la orice vârstă. Poate fi doar unul sau pot fi mai multe.
Poți să recunoști un lipom mamar după următoarele caracteristici:
• Este ca un „punct" de grăsime
• Este mobil
• Nu este dureros și nu provoacă niciun fel de disconfort
Necroza de grăsime
Se ajunge la așa ceva când o zonă din țesutul gras al sânului este afectată, de regulă ca urmare a unei traume, a unei intervenți chirurgicale sau a unui tratament pe bază de radioterapie. Ea este o afecțiune mai des întâlnită la femeile cu sâni foarte mari.
Medicii spun că, în cele mai multe dintre cazuri, organismul este apt să asigure cicatrizarea țesuturilor lezate. Când nu se întâmplă așa, celulele grase vor „muri" și apoi se vor transforma în mici saci plini de lichid, formându-se chisturi. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste formațiuni benigne nu trebuie îndepărtat chirurgical. În cel mai rău caz, se poate impune o aspirație a fluidului sau grăsimii cu ajutorul unui ac subțire.
Prevenția tumorilor mamare ce pot fi canceroase
O mare parte dintre tumorile mamare sunt benigne, de tipul celor menționate. Pentru a nu se ajunge la dezvoltarea unora maligne, este esențial să iei următoarele măsuri de prevenție:
• Ține cont de istoricul cazurilor de afecțiuni mamare din familia ta- Cu atât mai mult cu cât ai avut cazuri de cancer mamar în familie, este foarte important să te duci periodic la investigații complexe legate de starea sânilor
• Nu neglija autoexaminarea lunară a sânilor
• Analizează-te cu atenție și, ori de câte ori, sesizezi modificări (precum retracția mamelonului, scurgerile din mamelon, durerile severe, umflături ce se mențin și după încheierea perioadei premenstruale, mâncărimi, înroșiri etc.), solicită cât mai repede sprijinul unui medic
• Menține-ți o greutate corporală normală
• Ai grijă să ai o dietă echilibrată și o viață activă
• Nu ocoli suplimentele alimentare, dacă medicul ți le recomandă
• Limitează consumul de alcool
• Renunță la fumat
Citește și: Invata să-ți autoexaminezi corect sanii
Cum poți să eviți tumorile mamare benigne din perioada alăptării
Ca să ai parte de cât mai puțin disconfort în timpul alăptării și ca să eviți complicații mai serioase (cum ar fi infecțiile), menite să ducă inclusiv la imposibilitatea de a mai alăpta, ține cont și de sfaturile de mai jos:
• Încearcă să-ți golești cât mai bine sânii, astfel încât să nu ajungi în situația ca laptele ce stagnează pe canalele galactofore să conducă la inflamații și la infecții
• Dacă simți o umflătură, o vei examina cu atenție și vei continua să alăptezi
• Alternează pozițiile de alăptare, asigurându-te că vei reuși să-i dai bebelușului să sugă din ambii sâni
• Ai grijă de mameloanele tale, prevenind ca acestea să devină crăpate și uscate- În acest scop, te poți folosi de produse speciale, precum este și „Multi-Mam Lanolin" .
Acesta este natural, nu are gust sau miros și este inofensiv pentru copii. Nu este necesară îndepărtarea produsului înainte de alăptare. Poate fi aplicat pe tot parcursul zilei, dar pentru o protecție optimă este indicat înainte de alăptare. Se va aplica de minimum două ori pe zi, pe întreaga zonă a mamelonului.
• Dacă ți se recomandă, poți să recurgi și la o pompă de sân, evitând acumulările de lapte și inflamarea excesivă a ductului mamar
• Evită sutienele prea strâmte, care nu ți se potrivesc
• Continuă să te autoexaminezi lunar
Nu uita că febra, durerile, modificarea aspectului mameloanelor sau sânului în ansamblul său, trebuie să te trimită urgent la medic. De asemenea, orice inflamație apărută, care nu dispare de la sine după 7 zile și provoacă disconfort este un semnal de alarmă, fiind nevoie să discuți neapărat cu un specialist!
Tu te-ai confruntat până acum cu tumori benigne ale sânului?
Surse:
www.cancer.org, www.healthline.com, www.healthguidance.org, www.my.clevelandclinic.org, www.mayoclinic.org, www.sfatulmedicului.ro, www.sheknows.com, www.verywellfamily.com