Parentingul explicat: există două tipuri de copii și fiecare trebuie disciplinat diferit

Sfatul de parenting al unui cunoscut influencer

Shari Jonas, un influencer devenit celebru după ce a postat mai multe videoclipuri în care vine cu sfaturi de parenting, a dezvăluit recent o filmare pe TikTok, aceasta promovând o tehnică legată de cum îți disciplinezi copilul. Mai exact, s-a adus în atenție disciplinarea plecându-se de la două concepte: aplicarea unui stimul negativ (pedeapsa) și a unui stimul pozitiv (recompensa).

Shari Jonas a precizat că ambele abordări dau rezultate, dar că părinții sunt cei care vor decide cum ar trebui să procedeze cu copiii lor, în condițiile în care fiecare copil răspunde în mod diferit față de pedeapsă și față de recompensă. În ceea ce privește recompensa, a menționat că aceasta îi va feri pe cei mici de „pedepse umilitoare” și că îi va determina să fie mulțumiți de ceea ce au realizat.

Cum este explicat acest sfat de parenting de specialiștii în domeniu

Lisette Kuijt (specialist ce deține un master în psihologia copilului și a adolescentului), psiholog în cadrul platformei „GoStudent”, a explicat ce reprezintă de fapt abordarea propusă de Shari Jonas: utilizarea pedepsei și a consolidării (armării) pentru a se modifica un comportament. Ea a atras atenția asupra următorului aspect: că în terapia comportamentală există 4 tehnici menite să răspundă unei probleme de comportament. Pentru a se raporta la ele, a apelat la modelul specialistului în psihologie comportamentală B.F. Skinner. Teoria formulată de acesta pleacă de la următoarea premisă: să se studieze cauzele și consecințele unui comportament reprezintă cea mai eficientă modalitate de a-l înțelege și de a-l gestiona.

Modelul propus de B.F. Skinner, cel pe care l-a menționat și Lisette Kuijt, se bazează pe următoarele tehnici legate de cum să îți disciplinezi copilul:

• Consolidarea (armarea) pozitivă- Are loc în momentul în care un stimul dezirabil este utilizat pentru a se încuraja un anumit comportament
• Sancțiunea pozitivă- Este valabilă când un stimul indezirabil se folosește pentru a se descuraja un comportament
• Consolidarea (armarea) negativă- Presupune ca un stimul indezirabil să fie eliminat pentru a se putea încuraja un comportament 
• Sancțiunea negativă- Se folosește dacă un stimul dezirabil este folosit pentru a se descuraja un comportament

Un exemplu de consolidare pozitivă ar fi situația în care unui copil i se dă ceva dulce ori de câte ori este politicos față de o persoană străină, iar un exemplu de sancțiune pozitivă ar putea fi situația în care un părinte își ceartă copilul în situația în care acesta este nepoliticos cu un adult.

Consolidarea pozitivă și cea negativă au același scop (de a se încuraja comportamente), dar acesta este atins în modalități diferite. De pildă, în cazul în care unui copil i se permite să utilizeze mașina familiei când are note bune este vorba de o consolidare pozitivă, în timp ce, în situația în care părinții opresc alarma de la ceas când copilul obține note mari este o consolidare negativă.

Printre comportamentele pentru care părinții încearcă să le consolideze cât mai mult se numără:

• Bunele maniere
• Așteptatul rândului
• Joaca în liniște
• Acceptarea la joacă și a fraților/surorilor mai mici
• Implicarea în activități casnice
• Cât mai mult efort depus pentru a se duce la bun sfârșit o sarcină mai dificilă etc.

Dacă te întrebi cum să îți disciplinezi copilul folosindu-te de consolidarea pozitivă, ia în calcul demersuri precum:

• Oferă-i o îmbrățișare sau o bătaie plină de afecțiune pe umăr
• Să îl lauzi când merită
• Să îi spui altui adult, în prezența copilului tău, cât de mândră ești de el
• Să îl aplauzi
• Să îi oferi diferite privilegii

Lisette Kuijt a afirmat, în legătură cu metoda de disciplinare a copiilor propusă de Shari Jonas, că aceasta nu depinde în special de personalitatea copilului, ci mai degrabă de motivație. Pentru „The Sun”, Kuijt a menționat: „Ca să te hotărăști care dintre strategii ar trebui folosită pentru copilul tău, ar trebui ca mai întâi să vezi care a fost motivația pentru comportamentul adoptat.” În acest scop, se recomandă să se aibă în vedere și tipurile de motivație menționate de „Applied Behaviour Analysis” (ABA- are drept obiect al studiului predicția și controlul acelor comportamente care sunt considerate importante din punct de vedere social): atenția, satisfacția de la nivel senzorial, evadarea și accesul la obiectul/activitatea dorite.

Pentru a putea să identifici motivația ce ține de comportamentul unui copil, Lisette Kuijt îndeamnă să se realizeze un „ABC” al problemei de comportament, în felul următor:

• „A” (antecedentul)- Încearcă să notezi ceea ce s-a întâmplat înainte să sesizezi la copil un comportament
• „B” (comportamentul- „behaviour”)- Vei nota exact comportamentul manifestat de copil
• „C” (consecințele)- Vei nota exact ceea ce s-a întâmplat după manifestarea unui comportament

Odată ce le vei avea în față pe toate acestea, îți va fi mai la îndemână să identifici acele strategii de disciplinare a copilului care îi sunt mai potrivite.

Strategii care se leagă de cum îți disciplinezi copilul

Indiferent de strategia pentru care vei opta, Lisette Kuijt avertizează asupra următoarelor aspecte:

• Dacă vei utiliza o tehnică de consolidare, pentru ca aceasta să funcționeze, ar trebui să găsești o recompensă care să-l atragă pe copil
• Nu te aștepta ca schimbările din comportament să intervină imediat- Poate dura mult timp până când acestea vor deveni vizibile

Hester Grainger, co-fondator al „Perfectly Autistic”, a insistat pe ideea potrivit căreia sancțiunea cea mai adecvată este aceea care se adresează originii comportamentului copilului și că părintele ar trebui să se concentreze nu asupra acestuia, ci asupra comportamentului. Potrivit „The Sun”, a venit cu acest exemplu: „Când copiii mei erau mai mici, nu le spuneam niciodată că sunt neascultători, ci le spuneam despre comportamentul lor că este așa.”

Psihologii vin cu următorul avertisment: metoda „bățul și morcovul” (denumirea unei metode motivaționale în cadrul căreia „morcovul” reprezintă o recompensă pentru un comportament dezirabil, iar „bățul” reprezintă o consecință negativă pentru comportament) nu va da rezultate pe termen lung în cazul copiilor care, precum adulții, sunt mai motivați în momentul în care primesc o recompensă decât dacă sunt dominați de teama de pedeapsă. Astfel, pedeapsa va da rezultate pe termen scurt, dar nu se va reuși să se prevină comportamentele indezirabile pe viitor. Ceea ce ar trebui să faci va fi să îți lauzi copilul în situațiile în care se va remarca întrucât adoptă comportamentul dezirabil. Procedând astfel, îl vei motiva să îl adopte mai frecvent și treptat se va obișnui să-l introducă în viața de zi cu zi.

O provocare însemnată ce ține de cum să îți disciplinezi copilul se leagă de comportamentele impulsive. Din această perspectivă, psihologii insistă asupra faptului că, de cele mai multe ori, părinții fac această greșeală: le cer copiilor să dispună de mai mult autocontrol decât sunt ei capabili la vârsta pe care o au. În schimb, se recomandă ca mai degrabă să îl ajuți pe copil să înțeleagă de ce un anumit comportament nu este potrivit într-un context. Spre exemplu, dacă micuțul începe să te întrerupă în timpul unei conversații, spune-i că nu ai terminat de vorbit și că este important să o termini din motivul „X”. Când îl vei atenționa, fii cât mai calma și concentrează-te cât mai mult asupra comportamentului, nu asupra copilului.

Alte demersuri ce ți-ar putea fi de ajutor pentru a diminua din comportamentele impulsive ale copilului sunt:

• Ajută-l să-și recunoască emoțiile și stările- Pe măsură ce un copil va deveni capabil să-și identifice emoțiile, va fi mai puțin predispus comportamentelor impulsive. Arată-i imagini care să le redea, discutați despre ele, apelează la cărți și vino și cu explicații precum: „Este în regulă să fii furios, dar nu înseamnă că poți să lovești pe cineva atunci”
• Familiarizează-l cu diferite tehnici de calmare- De pildă, arată-i că, în momentele în care se simte furios, ar putea să respire adânc de câteva ori, să strângă în mâini o bilă antistres sau să meargă de la un capăt la altul al locuinței
• Fii cât mai constantă și mai fermă- Cu cât vei reuși să fii mai constantă în ceea ce privește disciplinarea copilului, dând dovadă mereu de fermitate și urmând cu strictețe rutinele de peste zi, cu atât acesta va fi mai puțin expus comportamentelor impulsive
• Fii un model pentru el- Cea mai la îndemână metodă pentru a-ți ajuta copilul să nu se deprindă cu comportamentele impulsive este să-i arăți că tu nu ești așa. De exemplu, când ești furioasă, îi vei explica: „Sunt supărată acum pe X, dar înțeleg că și el/ea a avut o zi grea și mai bine discutăm mâine”
• Laudă-i răbdarea- Ori de câte ori sesizezi că a fost mai răbdător ca de obicei, nu ezita să-l lauzi sau să-i oferi o recompensă
• Stimulează-i abilitatea de a găsi soluții pentru rezolvarea de probleme- Odată ce va începe tot mai des să găsească singur soluții pentru a rezolva diferite probleme, va începe să-și gestioneze mai bine furia, frustrările și să nu mai fie atât de predispus comportamentelor impulsive. Ca să îl stimulezi, poți să-l implici în ședințe de brainstorming și treptat să-i oferi cât mai multă independență când vine vorba de soluțiile propuse pentru a rezolva o problemă
• Sugerează-i comportamente alternative- O altă metodă utilă pentru disciplinarea copilului este și aceasta: să te asiguri că deține acele „instrumente” care să-l ajute să combată comportamentele impulsive. De exemplu, dacă obișnuiește să te întrerupă dintr-o conversație, învață-l să își așeze mâna pe brațul tău când simte că are ceva de zis

Investigarea comportamentelor copilului- demers esențial pentru disciplinarea acestuia

Hester Grainger, într-o intervenție pentru „The Sun”, a vorbit despre un alt demers care ține de cum să îți disciplinezi copilul: să fii precum un „detectiv” pentru a putea să-i analizezi comportamentele mai puțin dezirabile, să te gândești la ceea ce ar fi putut să le genereze. Spre exemplu, dacă micuțul tău a fost neascultător pe neașteptate, gândește-te dacă nu cumva este prea obosit, dacă nu cumva a fost copleșit de diferite evenimente de peste zi etc.

În același timp, alte soluții propuse de psihologi pentru a putea descifra cât mai bine comportamentele copilului sunt:

• Încearcă să stai cât mai mult de vorbă cu el și să-l asculți cu atenție
• Analizează mediul în care a evoluat copilul pentru a vedea dacă nu cumva comportamentele sale neobișnuite au legătură cu anumite particularități ale acestuia (de exemplu, dacă este agresiv acasă gândește-te că, la rândul său, a fost agresat la grădiniță sau la școală)
• Pe cât posibil, străduiește-te să petreci mai mult timp alături de copilul tău
• Analizează modul în care copilul tău poate găsi soluții pentru rezolvarea problemelor
• Ține cont de capacitatea de a comunica a copilului (adesea copiii ajung să aibă comportamente mai puțin dezirabile și pentru că nu își găsesc cuvintele menite să-i ajute să exprime ceea ce simt la un moment dat)

Surse: brainbalancecenters.com, childdevelopmentinfo.com, positivepsychology.com, sciencedirect.com, theswaddle.com, thesun.co.uk, verywellfamily.com, williamjames.edu, yrtnews.com

Sursă poză principală: istockphoto.com