Te-ai aştepta să existe solidaritate între femeile care au devenit mame, să se ajute cu sfaturi şi să se sprijine la nevoie. În realitate, deseori există ca o rivalitate şi o pornire aparent de nexplicat, prin care o mamă judecă alta mamă. Reţelele de socializare sunt şi ele medii în care femeile sunt victimele criticilor. Toate aceste influenţe din exterior reprezintă un motiv pentru ca femeia în cauză să aibă un sentiment şi mai puternic de anxietate, crezând că nu este o mamă suficient de bună, se îndoieşte de abilităţile pe care le are şi se teme că îi poate face rău copilului.
Este destul de dificil să descrii anxietatea maternală, pentru că fiecare persoană o resimte diferit. Anxietatea nu presupune să fii îngrijorată de un subiect anume, atunci când există schimbări în viaţa ta sau când te confrunţi cu o situaţie complexă şi delicată. Anxietatea presupune o stare de nelinişte generalizată, influenţînd felul în care te simţi emoţional, dar şi fizic. Din cauza adrenalinei, denumit şi „hormonul fricii", corpul intră într-o stare de alarmă, astfel stările de anxietate vor avea şi repercursiuni fizice. Adrenalina are scopul de a ne salva viaţa, de a te ajuta să te concentrezi în situaţii limită în care este foarte greu să reacţionezi raţional. De exemplu, să fugi de un urs reprezintă un pericol real, dar să speli rufe sau să hrăneşti copilul este altceva. În acest caz, adrenalina şi alarma corpului te face să percepi cele două situaţii ca fiind la fel. Cauzele pot fi multiple, dar semnalele pe care ţi le transmite creierul sunt aceleaşi.
Atunci când o femeie resimte episoade de anxietate, care vin şi pleacă, acestea nu dispar complet, pur şi simplu. Anxietatea poate acapara complet viaţa unui om, răpindu-i momentele de fericire, linişte, bucurie pentru anumite activităţi. Se poate ajunge chiar la sentimentul că nu te mai simţi bine în propria piele, că nimic din jur nu îţi este familiar. În timp, se dezvoltă un automatism, în urma căruia nu te mai poţi bucura de momentele de linişte, pentru că anticipezi episodul anxios care va urma, indiferent de cât de mult ţi-l doreşti.
Iată care sunt cele mai comune simptome ale anxietăţii maternale:
Sentimentul că eşti singură şi speriată, incapacitatea de a te concentra, trecerea de la o sarcină la alta, fără a o duce la bun sfârşit, incapacitatea de a prioritiza lucrurile pe care le ai de făcut în fiecare zi, palpitaţii, mâini transpirate, probleme de respiraţie, sentimentul că ceva grav urmează să se întâmple, lipsa entuziasmului, incapacitatea de a te bucura de copil, transformarea unor lucruri simple în ceva complicat, sentimentul că tot ceea ce ai de făcut este prea solicitant şi stresant, incapacitatea de a te relaxa, atacuri de panică, teama de spaţii deschise şi tendinţa de a sta cât mai mult în casă, gânduri negative despre propria persoana şi despre copil.
Factorii care influenţează apariţia anxietăţii maternale pot fi apariţia neaşteptată a sarcinii, o sarcină dificilă din punct de vedere fizic, naştere prematură, probleme de sănătate ale bebeluşului, conflicte în cuplu, probleme financiare, probleme la locul de muncă, lipsa ajutorului din partea celor apropiaţi. Chiar dacă toate acestea cresc riscul apariţiei anxietăţii maternale, ea poate să apară în ciuda faptului că femeia a primit tot sprijinul de care a avut nevoie.
Ce poţi să faci în cazul în care suferi de anxietate maternală?
Este foarte greu să identifici problema pe care o ai şi foarte multe femei care trec prin asta spun că este un amalgam de sentimente greu de descris. De asemenea, există sentimentul că nimeni nu poate înţelege ceea ce simţi şi că doar tu experimentezi acest tip de trăiri pentru care deseori te învinovăţeşti. Mai departe, există şi teama că orice ar încerca să facă, anxietatea nu va dispărea. Este foarte important să înţelegi că una dintre simptomele anxietăţii este chiar sentimentul că nimic nu te poate ajuta.
Primul pas este să recunoşti că starea în care te afli nu este una de echilibru. Fii curajoasă şi sinceră, fără să-ţi fie teamă de ceea ce ar putea cei din jur să creadă. Apelează la ajutor de specialitate, dacă simţi că situaţia te depăşeşte şi comunicarea cu partenerul şi familia nu te ajută. Asigură-te că ai sprijinul necesar în ceea ce priveste îngrijirea copilului, pentru ca tu să poţi merge în linişte la psiholog, ştiind că el se află în siguranţă.
Trăieşte o viaţă simplă. Evită în această perioada să te implici în proiecte noi, să-ţi asumi foarte multe responsabilităţi şi să iei decizii importante. Nu îţi complica viaţa inutil.
Amână schimbările importante. Dacă planuiai să te muţi, să schimbi locul de muncă, să renovezi, amână toate acestea până când îţi regăseşti echilibrul interior. Nu ai nevoie de stres suplimentar.
Renunţă la cafea, ciocolată şi băuturi energizante. Acestea îţi dau o stare de agitaţie.
Adoptă un stil de viaţă sănătos. Alimentaţia echilibrată ajută organismul să funcţioneze optim, iar tu te vei simţi mai bine. Alimentele bogate în proteine şi fier te ajută foarte mult, iar dietele nu sunt recomandate în această perioadă.
Încearcă să faci meditaţie, yoga, pilates, orice activitate care te ajută să-ţi controlezi corpul şi să-ţi relaxezi mintea.
Adoptă un ritual. În fiecare zi, fă un lucru doar pentru tine. Chiar dacă nu te mai entuziasmezi foarte uşor pentru multe lucruri, deşi în trecut îţi plăceau, încearcă să găseşti ceva ce te relaxează. Poate fi o plimbare, o baie cu spumă, un masaj. Este esenţial să-ţi acorzi timp în această perioadă stresantă.
Ascultă sau citeşte. Cărţile sau ebook-urile motivaţionale pentru dezvoltare personală te ajută mai ales pe termen lung, deşi pe moment ai sentimentul că nu îţi uşurează cu nimic viaţa. De asemenea, poţi să urmăreşti conferinţe despre oameni de succes sau despre cei care au depăşit obstacole persoanale şi profesionale. Exemplul celorlalţi te ajută să-ţi recapeţi optimismul şi să diminuezi sentimentul de anxietate.
Tu ai trecut printr-o astfel de situaţie? Ce ai face dacă o persoană apropiată ţi-ar spune că suferă de anxietate maternală?