Ciuperci adaptogene: beneficii și utilizare

Ce sunt ciupercile adaptogene

Adaptogenii reprezintă substanțe care au impact asupra modului în care corpul face față stresului, anxietății și stărilor de oboseală. Pentru ca o plantă sau un anumit tip de ciupercă să fie considerate adaptogene, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să sprijine organismul în gestionarea stresului;
• Să permită corpului să revină la o stare de echilibru (homeostază) după expunerea la factorii de stres;
• Să nu fie toxice dacă nu se administrează în exces.

Practic, ciupercile adaptogene ajută la diminuarea efectelor stresului asupra organismului, stimulând funcționarea normală a acestuia în perioadele stresante și protejându-l. Cele mai cunoscute tipuri de stres sunt:

• Acut: este vorba despre stresul pe termen scurt. De cele mai multe ori, stresul acut survine din pricina evenimentelor cu care te întâlnești zi de zi:
• Cronic: persistă o perioadă îndelungată, fiind generat, de exemplu, de diferite situații de viață, de alimente cu efecte inflamatorii, de expunerea la factori de mediu, de traume din copilărie etc.

Răspunsul la stres este complex și include mai multe sisteme din corp, inclusiv axa HPA, formată din hipotalamus, glanda pituitară și glandele suprarenale. Acestea din urmă fac parte din sistemul endocrin, sunt situate deasupra rinichilor și eliberează glucocorticoizi, cel mai cunoscut fiind cortizolul. Glucocorticoizii activează răspunsul la stres. Hipotalamusul se află la baza creierului, iar glanda pituitară este localizată sub hipotalamus. 

Rolul adaptogenilor, prin urmare și cel al ciupercilor adaptogene, este de a influența axa HPA intensificând sau atenuând reacțiile chimice din corp în condiții de stres. De pildă, când ești stresată, nivelul cortizolului este ridicat, iar adaptogenii îl pot reduce. Dacă te confrunți cu oboseală cronică pe fondul nivelului scăzut de cortizol, un adaptogen contribuie la creșterea nivelului acestui hormon.

Există mai multe tipuri de ciuperci adaptogene, printre cele mai apreciate aflându-se:

• Chaga: poate fi vizibilă pe scoarța mestecenilor din emisfera nordică, spre exemplu din nordul Europei, din America de Nord și din nordul Asiei. Foarte bogată în antioxidanți, chaga este un superaliment;

• Coama leului: face parte dintre ciupercile comestibile, este sursă de proteine, de vitamina D și crește pe trunchiurile sau buștenii de arțar, de mesteacăn, de stejar sau de conifere din pădurile din emisfera nordică;

• Cordyceps: se găsește mai ales în regiunile montane din China, folosindu-se adesea în medicina tradițională chineză. Printre cele mai căutate specii sunt Cordyceps sinensis și Cordyceps militaris. Aceasta din urmă este comestibilă;
• Maitake: crește în special la baza stejarilor, arțarilor sau ulmilor fiind originară din nord-estul Japoniei și din America de Nord. Maitake este o ciupercă comestibilă, bogată în minerale, vitamine, amino-acizi și fibre;
• Reishi: originară din pădurile din China și Europa, reishi conține peste 200 de ingrediente active. Pentru a avea parte de efectele benefice asupra organismului, este recomandat să se administreze cu precădere sub formă de extract, în condițiile în care este o ciupercă dură, cu consistență lemnoasă;
• Shiitake: este comestibilă, fiind originară din estul Asiei. Se cultivă de peste 1000 de ani și este o sursă naturală de vitamina D2.

Beneficiile pe care le au ciupercile adaptogene

Aceste ciuperci sunt unice întrucât conțin cantități ridicate de:

• Polizaharide, mai ales beta-glucan, o fibră solubilă: beta-glucanul se remarcă prin efectele asupra nivelului de zahăr din organism, asupra colesterolului și sistemului imunitar. Astfel, beta-glucanul încetinește absorbția zahărului în sânge, stabilizează nivelul glicemiei și reduce absorbția colesterolului „rău” în fluxul sanguin. În plus, beta-glucanul stimulează activitatea celulelor sistemului imunitar;
• Antioxidanți: molecule care combat radicalii liberi, ce devin periculoși dacă ating niveluri crescute. Când radicalii liberi depășesc numărul antioxidanților intervine stresul oxidativ, care atacă moleculele și celulele din corp crescând riscul de apariție a unor boli precum diabetul și bolile cardiovasculare. Stresul, alături de stilul de viață și de factorii de mediu, pot conduce la excesul de radicali liberi și la stres oxidativ;
• Vitamine: în special ciupercile adaptogene comestibile furnizează vitamine B, dar și C, D sau E;
• Minerale: de pildă, magneziu, potasiu, seleniu, zinc, fier, fosfor.

Datorită nutrienților amintiți, ciupercile adaptogene oferă beneficii precum:

Diminuarea stresului și anxietății

Prin utilizarea ciupercilor adaptogene se poate ajunge la o echilibrare a hormonilor stresului și la îmbunătățirea răspunsului organismului la factorii de stres. 

Susținerea bunei funcționări a sistemului imunitar

Când este supus stresului intens o perioadă îndelungată, sistemul imunitar slăbește întrucât corpul produce mai mult cortizol decât în mod obișnuit. Ciupercile adaptogene scad riscul ca sistemul imunitar să devină hiperactiv și astfel să se declanșeze boli autoimune.

Îmbunătățirea funcției cognitive și a sănătății mintale

Anumite ciuperci adaptogene au efect neuroprotector, stimulând regenerarea celulei nervoase și susținând sănătatea creierului grație proprietăților antiinflamatoare ale antioxidanților.

Menținerea energiei și îmbunătățirea performanțelor fizice

Pentru că acționează asupra glandelor suprarenale, ciupercile adaptogene ușurează adaptarea la stres și te ajută să îți păstrezi energia. Totodată, pun la dispoziție vitamine și minerale ce cresc rezistența organismului la efortul fizic.

Oricare dintre ciupercile adaptogene descrise anterior au beneficii de luat în seamă, astfel:

• Chaga: scade inflamația, întărește imunitatea și protejează celulele de stresul oxidativ;
• Coama leului: atenuează impactul stresului asupra performanțelor cognitive, asigură claritate mintală și îmbunătățește capacitatea de concentrare;
• Cordyceps: reduce stările de oboseală și crește energia în condiții de stres;

• Maitake: îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, favorizează reinstaurarea echilibrului organismului după expunerea la stres și are proprietăți tonice;
• Reishi: susține funcționarea normală a glandelor suprarenale și, potrivit unui studiu publicat în „Journal of Food Chemistry”, protejează corpul în fața unor factori de stres variați, inclusiv nivelul scăzut de oxigen și expunerea la frig de la altitudinile înalte;
• Shiitake: are proprietăți antiinflamatoare, stimulează sistemul imunitar și susține sănătatea inimii.

Riscurile și complicațiile consumului de ciuperci adaptogene

Chiar dacă studiile efectuate în ultimele decenii arată că, în general, ciupercile adaptogene sunt sigure și bine tolerate de majoritatea persoanelor, înainte să apelezi la ele ține cont de aspectele de mai jos:

Suplimentele cu ciuperci adaptogene conțin adesea și alți adaptogeni

Dintre plantele utilizate alături de ciuperci în anumite suplimente alimentare se numără:

• Andrographis: plantă originară din India și Sri Lanka, are proprietăți neuroprotectoare, antiinflamatoare, antimicrobiene și imunomodulatoare (stimulează sistemul imunitar);
• Ashwagandha: originară din India, are efecte pozitive asupra sistemului nervos, imunitar, endocrin și cardiovascular;
• Astragalus: originar din China, Coreea și Mongolia, are proprietăți antimicrobiene și antiinflamatoare;
• Ginsengul siberian: este imunomodulator și alungă stările de oboseală;
• Ginsengul asiatic: crește nivelul de energie și înlătură oboseala fizică și psihică;
• Rhodiola rosea: contribuie la diminuarea stărilor de oboseală, de anxietate sau depresive. Planta este originară din regiunile arctice din nordul Europei și Asiei;
• Schisandra: îmbunătățește capacitatea de concentrare și rezistența la stres, fiind originară din pădurile din nordul Chinei, din extremitatea estică a Rusiei și din Coreea;
• Tulsi: este originar din India și sud-estul Asiei, fiind apreciat pentru efectele pozitive asupra creierului, inimii, aparatului digestiv și sistemului imunitar.

Anumiți adaptogeni din suplimentele cu ciuperci adaptogene interacționează cu diferite medicamente. De pildă, astragalus interacționează cu cele folosite pentru reglarea tensiunii arteriale sau cu cele anticoagulante. Andrographis interacționează cu medicamentele antiinflamatoare. 

În cazuri rare, provoacă reacții alergice

Spre exemplu, printre ciupercile adaptogene cunoscute pentru declanșarea unei reacții alergice se regăsesc maitake și coama leului. Mai mult, suplimentele alimentare pe bază de ciuperci adaptogene pot conține ingrediente ce produc alergii.

Anumite ciuperci adaptogene interacționează cu diverse medicamente

De cele mai multe ori, ciupercile adaptogene interacționează cu medicamentele anticoagulante sau cu cele ce reduc sau inhibă răspunsul sistemului imunitar. Spre exemplu, reishi nu se utilizează alături de anticoagulante întrucât subțiază sângele. În plus, ciuperca nu se folosește dacă urmezi un tratament pentru scăderea glicemiei sau pentru reglarea tensiunii arteriale.

Nu sunt recomandate în sarcină sau în perioada alăptării

Până în prezent există cercetări limitate în privința siguranței administrării ciupercilor adaptogene în sarcină și în alăptare. De aceea, cu excepția situației în care medicul îți recomandă, este preferabil să le eviți în oricare dintre aceste perioade.

Având în vedere riscurile și precauțiile care țin de administrarea ciupercilor adaptogene, este cel mai bine să ceri sfatul unui medic dacă intenționezi să le folosești pentru a afla dacă sunt într-adevăr potrivite pentru tine. 

Cum se administrează ciupercile adaptogene

Pentru a te bucura de efectele ciupercilor adaptogene, cel mai la îndemână este achiziționezi suplimente alimentare de calitate, provenite din surse sigure. Luând în considerare și sfatul unui medic, poți să te orientezi către oricare dintre următoarele forme de administrare a ciupercilor adaptogene:

• Capsule: au avantajul de a oferi o dozare precisă. Ideal este să faci rost de un produs organic;
• Pulbere: poate fi inclusă în dietă întrucât o adaugi, de exemplu, în supe, în smoothie-uri, în shake-uri sau într-un latte;
• Tinctură: poți să pui câteva picături în apă, în ceai, într-un smoothie, într-o supă sau direct sub limbă. Ciupercile adaptogene incluse adesea în tincturi sunt shiitake și reishi;
• Extracte: fiind mai concentrate decât tincturile, extractele sunt mai eficiente. De asemenea, își păstrează proprietățile mai mult timp decât tincturile. Unul dintre cele mai căutate extracte de ciuperci adaptogene este cel de reishi;
• Decoct: pentru a-l obține, trebuie să fierbi la foc mic părți uscate de plante de la 20-30 de minute până la câteva ore. Ciupercile adaptogene binevenite într-un decoct sunt cele cu aromă mai delicată, de pildă maitake, coama leului sau chaga.

Ca să te asiguri că ai parte de nutrienții valoroși din ciupercile adaptogene, nu greșești dacă incluzi anumite specii comestibile în dietă. Printre astfel de ciuperci se găsesc:

• Maitake: adecvate nu doar pentru garnituri, ci și pentru a le adăuga, de exemplu, în preparate asiatice cu tăiței, la o pizza, într-un sote de legume, în supe etc;
• Shiitake: adaugă-le în risotto, la paste, în sote-uri, în supe, în garnituri cu grâu spelta etc;
• Coama leului: este binevenită mai ales în supe și sosuri;
• Cordyceps: având o aromă delicată, agreabilă, conferă savoare supelor, sote-urilor sau pur și simplu pot fi rumenite în unt și puse într-un sandviș.

Ciuperci porcini: ce rețete delicioase poți pregăti din ele