Ce este paralizia în somn, la ce vârstă poate surveni și cum o poți ameliora

Ce este paralizia în somn, la ce vârstă poate surveni și cum o poți ameliora

Irina Olteanu - Redactor Senior

O problemă mai puțin întâlnită, denumită paralizie în somn, presupune inabilitatea de a-ți mișca corpul atunci când adormi sau când te trezești. Poate apărea din motive precum oboseală excesivă sau un program dezordonat de somn. Află în continuare vârsta la care poate surveni, cum o poți ameliora și alte informații importante.

Paralizie în somn: informații importante

Paralizia în somn care reapare este încadrată de specialiști în categoria parasomniilor (implică evenimente nedorite care apar în timpul somnului) și poate apărea atunci când ești pe punctul de a adormi (forma hipnogogică sau predormitală), fie când te trezești (forma hipnopompică sau postdormitală), în partea de început sau de sfârșit a somnului REM, când creierul paralizează corpul. Ce se întâmplă exact? În mod normal creierul determină relaxarea mușchilor și nemișcarea în timp ce dormi, stare desemnată atonie. Paralizia în somn presupune ca atonia să apară când ești în stare de trezire. Un astfel de episod poate să te facă incapabil să vorbești, să îți miști brațele și picioarele, corpul și capul; vei putea respira normal și ești pe deplin coștient. Durata sa este de la câteva secunde până la minute și se încheie de obicei de la sine sau când o altă persoană vorbește cu tine sau te atinge, precum și când faci un efort intens să te miști. Din punctul de vedere al frecvenței, poate să apară o dată în viață sau de mai multe ori pe an, debutând în anii adolescenței, iar ulterior în perioada când ai 20 sau 30 de ani, persistând. Nu reprezintă un pericol medical grav; atunci când apare izolat (nu constant), nu îți afectează somnul.

paralizie in somn

Simptome pentru paralizia în somn

Persoanele care se confruntă cu aceasta pot să aibă următoarele simptome:

  • Nu își pot mișca brațele și picioarele, corpul și capul atunci când adorm sau când se trezesc
  • Poți resimți teama din cauză că nu te poți mișca
  • Uneori apar și halucinații (vezi, auzi sau simți lucruri care nu sunt acolo)

Paralizia în somn poate reprezenta un simptom de narcolepsie; în această situație apar și alte semne, precum somn tulburat noaptea și adormit brusc în timpul zilei. Reține că atunci când te confrunți cu probleme ale somnului mai poate fi vorba și despre: o afecțiune medicală, folosirea medicamentelor, o tulburare mentală, abuzul de substanțe ilegale.

Cauze pentru paralizia în somn

Paralizia în somn poate să afecteze bărbați și femei din orice categorie de vârstă. Vârsta medie de apariție este 14-17 ani, fiind o problemă relativ comună. Estimările indică că un procent de 5-40% dintre persoane suferă de această problemă. Te confrunți cu un risc crescut de a o dezvolta dacă ai o rudă care are la rândul său. Printre factorii declanșatori se numără:

  • Lipsa somnului/oboseala extremă poate să te predispună la paralizie în somn
  • Un program de somn care se modifică des, călătoriile și întreruperile în somn
  • Febra
  • Stresul mental reprezintă un alt factor
  • Dormitul pe spate crește riscul de apariție
  • Tulburarea bipolară (dar și depresia și anxietatea)
  • Folosirea anumitor medicamente
  • Crampe ale picioarelor asociate somnului (sindromul picioarelor neliniștite)

Diagnosticarea paraliziei în somn

Paralizia în somn care reapare însă în mod izolat se întâlnește destul de des și nu îți va afecta somnul sau starea de sănătate. În cazul în care îți cauzează anxietate, trebuie să discuți cu medicul sau cu un specialist în somn dacă aceste episoade te țin treaz noaptea sau te simți extrem de obosit în timpul zilei.

Medicul va dori să afle când a apărut pentru prima dată paralizia în somn, cât de des apare și cât de mult durează. De asemenea, va fi necesar istoricul tău medical complet, precum și medicația pe care o iei și dacă suferi de o altă tulburare de somn sau dacă vreun membru al familiei suferă. Este de ajutor întocmirea unui jurnal de somn timp de 2 săptămâni pentru ca medicul să observe tiparele tale de somn și să poată identifica cauza problemei. De obicei nu sunt necesare teste suplimentare, polisomnografia (studiu al somnului de pe timpul nopții) fiind recomandată dacă te confrunți cu tulburări în somn și presupune monitorizarea undelor cerebrale, a ritmului cardiac și al respirației, dar și a mișcărilor brațelor și picioarelor prin amplasarea unor senzori pe corp (poate fi înregistrat video). Electromiografia înregistrează nivelul de activitate electrică din mușchi, care va fi extrem de mic în timpul unui episod de paralizie în somn. Dacă ai tendința de a fi extrem de somnolent pe perioada zilei, medicul poate efectua și un studiu pe perioada zilei (arată ce fel de somn ai și dacă paralizia în somn este un semn de narcolepsie).

Tratament pentru paralizie în somn

Tratamentul variază în funcție de cauzele de apariție. Dacă este vorba de privare de somn, este necesară o durată a somnului de 6-8 ore pe noapte. În cazul unei probleme psihiatrice, se impune tratament medicamentos supravegheat de un medic sau de un psihiatru. Dacă cauza vizează o modificare în medicație, trebuie să discuți cu medicul. Când este implicată o problemă de sănătate sau o altă tulburare de somn (apneea obstructivă în somn), tratamentul vizează remedierea problemei subiacente. Dacă anxietatea contribuie la apariția acestei probleme, medicul poate sugera un terapeut; pot ajuta terapia cognitiv –comportamentală, biofeedback sau relaxarea. Persoanele diagnosticate cu narcolepsie au nevoie de tratament antidepresiv pentru a elimina/reduce somnul diurn, ceea ce va ameliora paralizia în somn. Tratamentul antidepresiv nu înseamnă că ai depresie, ci este doar o metodă de a ameliora această problemă.  Nu în ultimul rând poate fi de ajutor o intervenție de tipul trezire anticipatorie, ceea ce implică trezirea persoanei cu aproximativ 15 minute înainte de a experimenta situația și menținerea în stare trează câteva minute înainte de a adormi din nou.

Complicațiile pe care le presupune paralizia în somn nu sunt nocive, ci mai degrabă deranjante, implicând somnolență excesivă în timpul zilei, perturbarea somnului și senzație de rușine.

Surse:www.teenvogue.com, http://sleepeducation.org,  https://www.mayoclinic.org

Articolul urmator
Sevrajul nicotinic: ce este și cum îl tratezi
Sevrajul nicotinic: ce este și cum îl tratezi

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Și tu ai cârcei la picioare în sarcină? Uite cum poți preveni și ameliora acest simptom foarte des întâlnit în rândul gravidelor
    Și tu ai cârcei la picioare în sarcină? Uite cum poți preveni și ameliora acest simptom foarte des întâlnit în rândul gravidelor

    Cârceii apar de regulă în ultimele luni de sarcină, mai ales noaptea și sunt foarte dureroși. Află cum poți să ameliorezi durerea și cum poți preveni apariția lor!

    Prima școală pentru copiii cu abilități înalte din România! De la ce vârstă poți înscrie copilul și ce cursuri poate urma
    Prima școală pentru copiii cu abilități înalte din România! De la ce vârstă poți înscrie copilul și ce cursuri poate urma

    În România sunt cel puțin 500.000 de copii au abilități înalte, însă puțini dintre aceștia ajung la psiholog pentru putea fi identificați. Simona Mirea,...

    Ea este mama care făcea cumpărături în somn. A cumpărat un întreg teren de baschet în timpul somnului
    Ea este mama care făcea cumpărături în somn. A cumpărat un întreg teren de baschet în timpul somnului

    În general, persoanele care se trezesc în timpul nopții din cauza unor tulburări de somn își părăsesc patul și încep să umble prin casă. Cu toate acestea, nu...

    Când poți introduce în alimentația bebelușului „finger food”, bastonașe de mâncare care încap în mânuță și ce poți oferi în funcție de vârstă?
    Când poți introduce în alimentația bebelușului „finger food”, bastonașe de mâncare care încap în mânuță și ce poți oferi în funcție de vârstă?

    Să începi să îi oferi bebelușului „finger food” reprezintă o modalitate simplă și eficientă totodată de a-l familiariza cu mișcările coordonate și de a-l...

    De la ce vârstă îți poți lăsa copilul singur acasă?
    De la ce vârstă îți poți lăsa copilul singur acasă?

    Una dintre cele mai importante dovezi ale faptului că micuțul tău a dobândit mai multă independență este să constați că îl poți lăsa singur acasă. Înainte de a...

    Polifagia: ce este și cum te poate afecta?
    Polifagia: ce este și cum te poate afecta?

    Polifagia, cunoscută și drept hiperfagie, este un fenomen caracterizat printr-o senzație de foame extremă și insațiabilă. Polifagia este un simptom des întâlnit al...

    Ce este sparanghelul și cum îl poți mânca
    Ce este sparanghelul și cum îl poți mânca

    O legumă delicioasă, plină de nutrienți și foarte populară în bucătăria internațională, sparanghelul poate fi gătit în diverse modalități, oferindu-le felurilor de...

    Ce este dispraxia și cum îți poate afecta copilul
    Ce este dispraxia și cum îți poate afecta copilul

    Dispraxia sau tulburarea de mișcare afectează dezvoltarea motricității și a coordonării corpului, atât la copii, cât și la adulți. La copil, semnele care arată că...

    © 2024 Qbebe