Schimbările în stilul de viaţă afectează din ce în ce mai mult calitatea somnului copiilor, în special la vârsta adolescenţei. Ritmul accelerat al activităţilor zilnice, cantitatea prea mare de informaţii, absenţa unor rutini familiale şi, mai ales, utilizarea intensă a aparaturii electronice determină modificări în organismul şi psihicul copilului, care conduc, pe termen lung, la manifestări mai grave, ce pun în pericol sănătatea copilului. Nu multă lume cunoaşte, de exemplu, faptul că există o legătură între lipsa de somn şi tulburările de alimentaţie care pot determina obezitate la adolescenţi.
Somnul are numeroase beneficii:
• reduce stresul
• îmbunătăţeşte memoria
• scade tensiunea arterială
• ajută la menţinerea unei greutăţi normale
• favorizează buna dispoziţie
• reduce riscul de diabet
• contribuie la sănătatea inimii
• diminuează durerile
• creşte eficienţa creierului
Calităţile vindecătoare ale somnului sunt binecunoscute. Cănd dormim, organismul nostru produce mai multe substanţe care cresc abilitatea sa de a lupta împotriva infecţiilor şi pot preveni declanşarea unor simptome mai grave, de exemplu, în caz de răceli. De aceea, este indicat ca, în perioada în care copiii au anumite indispoziţii fizice, să doarmă mai mult, pentru a permite organismului să se refacă.
Un semnal de alarmă: problemele de somn la copii sunt în creştere
Din ce în ce mai mulţi copii suferă de probleme de somn, reţelele de socializare şi utilizarea dispozitivelor digitale în preajma orei de culcare fiind considerate principalii factori agravanţi. S-a demonstrat că lumina albastră a ecranelor interferă cu producţia de melatonină, diminuând-o, iar consecinţa este dificultatea de a adormi.
In Marea Britanie, unde s-au realizat anumite statistici, numarul cazurilor de copii şi adolescenţi, diagnosticaţi cu tulburări de somn, a crescut de la 6520 (în 2012) la peste 9429 de cazuri (în 2017).
Este de semnalat faptul că adevărata problemă nu stă în utilizarea propriu- zisă a dispozitivelor electronice, care, la urma urmei, sunt doar instrumente. Absenţa unor reguli şi rutini clare în familie este, de fapt, cheia pentru această problemă recentă. Din ce în ce mai mulţi părinţi au programe de lucru mai lungi, ceea ce face ca ora de culcare în familie să nu fie stabilită strict. Sunt persoane care continuă să lucreze acasă, pe computer, la ore destul de târzii; este greu, în acest context, să ceri adolescentului să doarmă, când tu însuţi eşti un contraexemplu. Ceea ce copiii nu conştientizează este că lipsa somnului este asociată, pe termen lung, cu probleme care le vor aduce mari dezavantaje, inclusiv in viaţa sociala. Diminuarea dramatică a performanţei scolare şi deteriorarea aspectului fizic, prin instalarea primelor semne de obezitate, sunt doar două dintre simptomele ce pot afecta adolescenţii, conducând, ulterior, la dificultăţi relaţionale, stimă de sine scăzută, sentimente de anxietate şi inadaptare.
Factorii care determină lipsa de somn
Sintetizând, principalii factori care afectează calitatea somnului la copii şi adolescenţi sunt:• lipsa unor reguli şi rutini familiale clare priivind ora de somn , amplificată şi de programele supraîncărcate ale părinţilor
• utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare; este recomandat ca părinţii să stabilească o limită (cu circa o oră înainte de somn) până la care copilul poate folosi astfel de dispozitive
• ora înaintată pentru masa de seară. Este recomandat ca masa de seară să fie luată înainte de ora 20.00, pentru a asigura timp suficient de digestie, până la ora stabilită de culcare. De asemenea, trebuie evitate la masa de seară anumite produse, precum prăjiturile, ciocolata sau sucurile dulci, care au efecte energizante puternice
• obezitatea este unul dintre factorii declanşatori ai apneei de somn, cea mai frecventă tulburare a somnului, în care apare dificultatea de a respira normal şi senzaţia de sufocare. Apneea de somn determină un somn agitat, treziri frecvente şi afectează mult calitatea somnului. Cercetari recente au demonstrat o strânsă legătură între lipsa de somn şi obezitate, dintr-un alt punct de vedere. Când organismul este afectat de lipsa prelungită de somn, răspunde prin produţie crescută de hormoni care influenţează apetitul şi foamea. Pe scurt, cănd nu dormi noaptea, simţi tot timpul nevoia să ronţăi ceva. Astfel, se poate instala în timp obezitatea, care, la rândul ei, provoacă alte probleme de somn, cum este apneea. Se creează, deci, un cerc vicios, în care lipsa de somn favorizează apariţia obezităţii, iar obezitatea amplifică tulburările de somn.
• anxietatea crescută este unul dintre cei mai puternici factori determinanţi ai lipsei de somn. Copilul agitat, speriat, nu ştie cum să gestioneze astfel de stări. El nu poate să adoarmă şi, adesea, simte nevoia să folosească telefonul sau calculatorul (în cazul adolescenţilor) pentru a-şi diminua starea de agitaţie, ceea ce, în realitate, are un efect contrar. Este bine ca părinţii să introducă anumite rutini de liniştire înainte de ora de somn, mai ales la copiii mai mici. Pentru puberi şi adolescenţi, existenţa unui program regulat de somn şi fixarea limitelor de către părinţi este absolut necesară. Totuşi, părintele trebuie să fie flexibil şi să gestioneze cu grijă astfel de limite pentru a păstra sentimentul de independenţă şi buna relaţie cu copilul adolescent.
Probleme de sănătate determinate de lipsa de somn
Obezitate şi tulburări metabolice Obezitatea la copii şi adolescenţi înregistrează o rată alarmantă pretutindeni îm lume. În Statele Unite, 14% dintre copii şi 18% dintre adolescenţi sunt obezi. La rândul său, obezitatea este un factor de risc pentru o serie de alte boli, ca sindromul metabolic, diabetul de tip II şi hipertensiunea. Lipsa de somn afectează echilibrul energetic al organismului, având ca efect creşterea în greutate, prin diferite mecanisme: stimularea apetitului, prelungirea consumului alimentar, diminuarea cheltuielilor energetice. Studiile au arătat că lipsa de somn determină creşterea rezistenţei organismului la insulină, care duce, pe termen lung, la instalarea diabetului de tip II şi a altor tulburări metabolice. Obezitatea determină tulburări respiratorii, inclusiv apnee de somn, care afectează calitatea somnului si conduce, pe termen lung, la instalarea bolilor cardiovasculare. Din cauza obstrucţionării respiraţiei, organismul este privat de oxigen, ceea ce afectează funcţionarea celulară, metabolismul, sănătatea inimii şi a creierului, iar, pe termen lung, poate avea efecte precum diminuarea duratei de viaţă. Tulburările de somn care conduc la dezechilibre metabolice includ program redus de somn (5-6 ore pe noapte), insomnie cu scurte perioade de aţipire, narcolepsie, apnee de somn, tulburarea ritmului circadian (dormit ziua şi pierderea nopţilor), tulburări alimentare legate de lipsa de somn (precum sindromul mâncatului nocturn).
Tulburări de creştere Somnul are un rol esenţial în dezvoltarea organismului, deoarece hormonul de creştere este secretat pe parcursul somnului. Pe lângă obezitate, lipsa de somn poate determina insuficienta creştere a oaselor, astfel încât copilul nu-şi atinge întregul potenţial şi statura sa rămâne inferioară vârstei. Hormonul de creştere este secretat mai ales în timpul stadiilor profunde ale somnului, care au loc mai ales în prima parte a nopţii. Dacă în această perioadă somnul este afectat, pot să apară probleme în dezvoltarea normală a organismului.
Hiperactivitate şi slab control al impulsurilor Studii recente au arătat că tulburarea hiperkinetica cu defcit de atenţie (ADHD) este corelată cu afectarea mecanismelor şi arhitecturii somnului, constând în perioade de insomnie nocturnă şi stare de somnolenţă în anumite momente ale zilei. Lipsa de atenţie, hiperactivitatea, impulsivitatea, tendintele opoziţioniste corelează adesea cu un pattern deficitar al somnului la copii şi adolescenţi. Conform American Sleep Apnea Association, mai mult de 25% din copiii diagnosticaţi cu ADHD prezintă apnee de somn. S-a demonstrat chiar că, în anumite cazuri, tratarea tulburărilor de somn poate diminua sau elimina deficitul de atenţie şi hiperactivitatea la anumiţi copii.
Disfuncţii cognitive, lipsa atenţiei şi tulburări de memorie Privarea de somn este asociată cu tulburări ale atenţiei şi memoriei, imediate, aşa cum demonstrează multiple studii, dar şi cu afectarea altor funcţii cognitive, precum memoria pe termen lung şi capacitatea de a lua decizii. Lipsa de somn afectează toate funcţiile executive, acele abilităţi de care avem nevoie ca să facem faţă la scoală, la muncă şi în viaţa de zi cu zi. Vigilenţa şi capacitatea de concentrare sunt puternic afectate de lipsa de somn, ceea ce conduce la slabe performanţe în toate ariile, diminuează calitatea învăţării şi productivitatea. Privarea de somn pe termen lung are ca rezultat încetinirea reacţiilor, fiind responsabilă de numeroase accidente. Creativitatea şi capacitatea de sinteză a ideilor sunt, de asemenea, afectate. Somnul este absolut necesar pentru activarea gândirii inovative şi a abilităţilor de rezolvare de probleme. În timpul somnului, memoria este reactivată, se întăresc conexiunile neuronale şi informaţia este transferată de la memoria pe termen scurt la cea de lungă durată. Scurte perioade de somn după o sesiune de învăţare fixează informaţiile şi ne ajută să le reamintim mai uşor, pe când insomnia ne face să uităm şi îngreunează recuperarea informaţiei.
Depresie şi tulburări emoţionale Statistici din America au demonstrat că peste 58% din adolescenţi dorm mai puţin de 7 ore pe noapte. O provocare este aparatura, mulţi adolescenţi petrecând o buna parte din noapte pe reţele de socializare sau cu jocuri video. Mai mult decât atât, mulţi copii şi adolescenţi sunt nevoiţi să se trezească foarte devreme pentru şcoală, ceea ce diminuează şi mai mult timpul de somn. Un sondaj al National Sleep Foundation din America a arătat că peste 60% din adolescenţi declară că sunt obosiţi în timpul zilei, iar peste 15% spun că li se întâmplă să adoarmă la şcoală. Desigur, statisticile sunt apropiate cu ceea ce se întâmplă în majoritatea ţărilor dezvoltate. Pe lângă faptul că afectează dispoziţia şi rezultatele scolare, lipsa de somn este asociată cu un risc crescut de instalare a depresiei la adolescenţi, precum şi cu reacţii emoţionale greu de gestionat (crize de furie, ieşiri impulsive, stări de anxietate generalizată, atacuri de panică). Comportamentele de risc, precum fumatul, consumul de alcool şi droguri, condusul în stare de ebrietate, implicarea în conflicte şi bătăi sunt de doua ori mai frecvente la adolescenţii care suferă de privare de somn. Riscul de a se gândi la sinucidere si de tentative suicidare s-a dovedit a fi de trei ori mai mare la adolescenţii care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte.
Sfaturi pentru părinţi ca să îmbunătăţească somnul copiilor
• Stabiliţi un program clar de somn şi nu vă abateţi de la această rutină. Încercaţi să menţineţi aceeaşi rutină şi în weekend şi să nu vă abateţi cu mai mult de o oră de la ea
• Creaţi o rutină de relaxare înainte de somn, ca , de exemplu, o baie caldă sau o poveste pentru copiii mai mici, o cană de ceai cu efecte sedative (tei, sunătoare) pentru adolescenţi
• Nu daţi copiilor alimente şi sucuri dulci cu două- trei ore înainte de culcare, nici băuturi cu cafeină cu şase ore înainte de somn
• Asiguraţi-vă că temperatura dormitorului copilului este optimă şi că luminozitatea este scăzută. Aveţi grijă, mai ales, la ecranele televizoarelor şi calculatoarelor, care produc lumină albastră, ce interferă cu somnul; de aceea, copilul nu trebuie să adoarmă cu calculatorul sau televizorul deschis. În plus, este nevoie de linişte completă, pentru ca somnul să nu fie tulburat.
• Luaţi masa de seară cu minim două ore înainte de ora de culcare şi evitaţi mesele consistente seara
• Copiii mici trebuie duşi la culcare când dau semne de oboseală, dar sunt încă treji; evitaţi să asteptaţi în altă cameră până adorm sau să mergeţi cu ei în pat, pentru a-i determina să doarmă
• În general, pentru copiii care au probleme de somn în timpul nopţii, este preferabil să nu aţipească pe parcursul zilei
• Efectuarea temelor la ore târzii este contraindicată, putând determina probleme de somn. Este bine, în general, ca diferitele sarcini şcolare sau casnice ale copilului să se finalizeze cu circa două ore înainte de somn, astfel încăt să fie deja indusă ideea de relaxare în preajma orei de culcare
• Părinţii sunt exemplul pe care îl urmează copilul, mai ales la vârste mai mici. Evitaţi să fiţi văzuţi ca un contraexemplu la regulile pe care le impuneţi copilului. Este greu să daţi explicaţii, atunci cănd cereţi copilului să doarmă, iar voi continuaţi să lucraţi pe computer sau să vă uitaţi la televizor. Regulile trebuie întărite prin propriul exemplu, nu impuse cu replici lipsite de fundament, precum „Copiii trebuie să doarmă la ora asta" sau „Faci cum îţi spun eu". Dacă vreţi să consolidaţi acest fundament, evitaţi să intraţi în conflict cu propriile reguli.
Surse: https://articles.mercola.com; https://www.webmd.com; https://www.dreams.co.uk;
https://www.independent.co.uk; https://www.ncbi.nlm.nih.gov; https://www.verywellhealth.com;
https://www.sleepfoundation.org
Urmareste-ne pe Google News
