De-a lungul istoriei, dormitul împreună cu copiii a fost privit ca un lucru absolut normal, făcând parte din natura umană. Termenul modern de co-sleeping este din ce în ce mai acceptat de părinți, în ciuda controverselor pe care le stârnește. Aceste controverse pornesc de la rata ridicata a mortalității infantile cauzată de Sindromul Morții Subite la Bebeluși.
Medicii pediatri au avertizat părinții cu privire la riscurile dormitului în același pat cu bebelușii, de aceea, timp de câtiva ani, acceptarea co-sleeping-ului a cunoscut un trend descendent. Din fericire, în ultimii ani, din ce în ce mai multe familii au revizuit rutina de somn a familiei și au privit partea pozitivă și avantajele aduse de această opțiune.
Părinții care își împart patul cu copiii lor - cât de normală mai este această practică veche?
Dormitul împreună cu partenerul în același pat cu încă unul sau mai mulți copii, poate aduce atât beneficii, cât și dezavantaje. Copilul se va odihni foarte bine pe parcursul nopții, simțindu-se protejat de un adult.
Pe de altă parte, părintele îl va ști în siguranță și numărul de treziri nocturne cauzate de verificarea camerei copilului va fi diminuat. Sunt și copii care se trezesc atunci când nu mai simt căldura adultului și se furișează, tiptil, în patul lor, deranjându-i somnul seară de seară.
Întorcându-ne puțin la în istorie, vom constata că acest concept, de cameră separată a copilului, a fost introdus relativ recent. Până în urmă cu câțiva zeci de ani, dormitul la comun era o normalitate.
O celebră carte despre tulburări de somn aparținând editurii Oxford include mărturii ce datează din secolul al V-lea din epoca medievală, în care se atestă faptul că dormitul se făcea la comun. Practic, toți membrii familiei împărțeau același pat. În plus, cei care veneau în vizită și chiar călătorii aflați în trecere care cereau găzduire, dormeau în aceeași cameră cu întreaga familie.
Părțile pozitive ale acestei practici includeau economisirea resurselor, producerea și dispersarea căldurii corporale și chiar o siguranță personală crescută. În acele timpuri, puține familii își puteau permite să aloce câte o cameră unde fiecare membru al familiei să se odihnească, iar aceasta era principala cauza a dormitului la comun.
Daca dormi împreună cu micuții tăi nu înseamnă că îi obișnuiești prost! Iată ce spun specialiștii
Din secolul al V-lea, călătorim în timp în secolul al XV-lea și putem observa un progres semnificativ al societății. În secolul XV, practica dormitului în camere separate era văzută ca un semn al prosperității și bogăției în multe state vestice. Treptat, perspectivele sociale asupra dormitului, în general, au început să oglindească valori ale familiei, sentimentul de apartenență, de identitate, precum și de intimitate și independență.
Noi, oamenii, la fel ca și mamiferele, avem un instinct primordial de supraviețuire foarte bine dezvoltat. Acesta ne determină să dormim alături de puii noștri și izvorăște din nevoia de a-i proteja și de a le oferi căldură.
Valorile socio-culturale sunt cele care ne ajută să decidem cu cine împărțim patul. Omul este o ființă socială, care oferă și cere iubire și protecție, iar dormitul împreună ne ajută chiar să ne înțelegem importanța și locul în familie.
Dormitul la comun părinți-copii, o alegere instinctivă
Deși acum locuințele au mai multe camere, mai multe spații de dormit, mult mai confortabile, marea majoritate a adulților aleg să își împartă patul cu un copil, cu partenerul/a sau chiar cu un animăluț de companie.
Fiind destul de vulnerabili, copiii aleg să doarmă împreună cu adulții din cauza anxietății de separare. Iar adulții acceptă să doarmă cu puii lor din cauza atașamentului care s-a produs între ei încă de la naștere. Dormitul la comun (părinți și copii) reprezintă o alegere instinctivă atât de minunată și o decizie lăudabilă, rezultatele fiind avantajoase de ambele părți. Copiii se simt protejați, iar adulții au satisfacția că îi știu în siguranță.
5 studii care demonstrează că este bine să dormi în cameră cu copilul
Provocările co-sleeping-ului: părinții se trezesc foarte obosiți
Pe de altă parte, trebuie să privim și părțile mai puțin pozitive. Co-sleeping-ul nu este numai lapte și miere, ci vine cu provocări mai ales pentru părinți. Adulții au nevoie de odihnă pentru a face față provocărilor unei noi zile la job sau pentru a avea grijă de cei mici, iar dormitul împreună le poate tulbura somnul.
Copiii se trezesc adesea, își schimbă poziția în pat, lovesc părinții cu piciorușele lor mici sau îi înghesuie într-un colț al patului imens pe care îl împart. De aceea, co-sleeping-ul nu servește mereu intereselor ambelor părți.
Dar dacă li se oferă ocazia celor mici să aleagă între a dormi singuri într-o cameră separată sau într-un pat mare împreună cu părinții lor, cu siguranță aceștia vor alege să doarmă alături de părinți.
Există o pleiadă de motive culturale, biologice, sociale și afective pentru care dormitul împreună cu părinții este benefic pentru cei mici. Empatizăm cu părinții care au numeroase treziri nocturne, renunță la intimitate și sunt conștienți din clipa în care își aduc seara puiul în pat că nu vor avea un somn odihnitor.
Lăudăm sacrificiile făcute de adulți și decizia lor de a-i proteja până când puii lor ating o vârstă la care pot dormi singuri fără a fi supuși riscurilor de niciun fel și fără a se speria.
Surse foto: istockphoto.com
Surse articol: theguardian.com