Apa tonică: recomandări și idei de consum

Ce este apa tonică

Apa tonică este o băutură carbogazoasă cu gust amar, conținând apă minerală, chinină (naturală sau un substitut artificial) și un îndulcitor: zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză. Uneori, în apa tonică se adaugă coajă și/sau ulei de citrice, lemongrass, scorțișoară, gențiană, floare de soc, ghimbir, lavandă etc.

Dintre ingredientele din apa tonică se remarcă în special chinina, un compus natural extras din scoarța roșie sau galbenă a arborelui de chinină sau cinchona. Acest arbore este originar din pădurile tropicale din zona Munților Anzi de pe teritoriul statelor Peru, Bolivia și Ecuador, însă este cultivat și în Africa, în insule din Marea Caraibilor și în Indonezia.

Apreciată încă din secolul al XVII-lea pentru efectele asupra malariei, o boală infecțioasă transmisă de paraziții Plasmodium prin înțepătura țântarilor femele din specia Anopheles, chinina a fost adăugată două secole mai târziu în apa minerală tocmai pentru proprietățile antimalarice. La jumătatea secolului al XIX-lea, în 1858, omul de afaceri britanic Erasmus Bond, deținătorul companiei „Pitt & Co”, a inventat apa tonică sub denumirea de „tonic lichid aerat îmbunătățit”. Inițial, produsul a fost comercializat în calitate de băutură digestivă și ca tonic general. 

Pe parcursul secolului al XIX-lea, apa tonică era recomandată adesea coloniștilor britanici din zonele tropicale atât pentru a se adapta mai ușor la clima caldă, cât și pentru a se bucura de o băutură digestivă benefică pentru combaterea febrei provocate de malarie. De altfel, în 1870, compania Schweppes a lansat băutura „Tonicul Indian cu Chinină”, consumată din ce în ce mai mult de soldații din coloniile britanice din Asia pentru a încerca să se protejeze de malarie. Ulterior, acestei băuturi i s-a adăugat lămâie verde pentru reducerea riscului de scorbut, o boală produsă de un deficit sever de vitamina C.

Ce proprietăți are apa tonică

În secolul al XIX-lea, mai exact în 1860, apa tonică era promovată de medicul și autorul Arthur Hill pentru aceste proprietăți: „Are proprietăți antiacide, răcorește și împrospătează... oferă tonus stomacului și sistemului nervos, fiind binevenită în special pentru persoanele care sunt deprimate din pricina epuizării fizice sau mintale... Este un tonic plăcut, revigorant, întărește organele digestive și stimulează apetitul; de asemenea, ajută și la refacerea stomacului slăbit în urma exceselor alimentare”.

Ulterior, apa tonică a fost folosită, grație chininei, pentru ameliorarea crampelor nocturne de la nivelul membrelor inferioare și pentru reducerea febrei. Cu toate acestea, în momentul de față nu există studii care să demonstreze că apa tonică oferă asemenea beneficii. 

În prezent, medicii atrag atenția asupra următorului aspect: apa tonică nu este periculoasă, dar nici nu se distinge prin proprietăți și beneficii deosebite. La fel ca alte băuturi răcoritoare, poate completa aportul de lichide pentru asigurarea hidratării.

Când poți include apa tonică în alimentația copilului

Întrucât chinina din compoziția apei tonice este în cantități reduse, în general este sigură pentru majoritatea persoanelor. Cu toate acestea, în cazuri rare, apa tonică poate produce reacții nedorite la persoanele alergice sau cu hipersensibilitate la chinină. Printre manifestările care nu trebuie neglijate și care impun ajutor medical imediat se numără:

• Febra;
• Frisoanele;
• Hipotensiunea;
• Tahicardia: implică un ritm cardiac mai accelerat decât cel normal;
• Hipoglicemia;
• Erupțiile cutanate, inclusiv sub formă de bășici;
• Greața și vărsăturile;
• Diareea;
• Stările de confuzie. 

În același timp, chinina interacționează cu numeroase medicamente. De aceea, dacă intenționezi să-i dai copilului tău apă tonică, este indicat ca mai întâi să te consulți cu un medic pediatru. Acesta îți poate spune dacă este sau nu cazul să o incluzi în dieta micuțului ținând cont nu numai de starea de sănătate, ci și de vârstă.

5 idei de consum a apei tonice

În afară de faptul că este oricând binevenit să o savurezi ca atare, simplă, cu gheață, apa tonică poate fi valorificată după cum urmează:

Pentru obținerea unor băuturi non-alcoolice

În primul rând, apa tonică se armonizează cu diferite sucuri de fructe, de exemplu:

• Cele de citrice: de pildă, de lămâie verde, de portocale, de grapefruit;
• Cele de rodie;
• Cele de rodie și merișoare etc.

În al doilea rând, apa tonică se poate combina și cu sucuri de legume. Spre exemplu, adaug-o la un suc de castraveți utilizând, pentru o aromă specială, mentă, rozmarin și lămâie. Totodată, nu greșești dacă înnobilezi sucul natural de roșii cu un strop de lămâie și cu apă tonică. 

În plus, când îți dorești să pregătești un ceai deosebit, utilizează următoarele ingrediente:

• Ceai verde Earl Grey (pliculețe);
• Apa fiartă;
• Apa tonică;
• Zeamă și felii de lămâie;
• Gheață.

Nu în ultimul rând, ori de câte ori vrei să obții o băutură inedită, care se remarcă prin echilibrul dintre gustul amărui al chininei și aromele cu note de pământ ale unui espresso, prepară un espresso tonic inspirându-te din videoclipul de mai jos.

Pentru cocktailuri alcoolice

Apa tonică este faimoasă mai ales pentru că se adaugă în diverse băuturi alcoolice pentru a obține cocktailuri. Printre băuturile asociate adesea cu apa tonică se numără:

• Aperol sau Campari: pentru un cocktail cu o aromă cât mai proaspătă, folosește și suc de lămâie;
• Romul: pentru un gust deosebit, adaugă lămâie verde;
• Ginul;
• Tequila: de pildă, poți adăuga, alături de apă tonică, suc de grapefruit;
• Mezcal: este o băutură alcoolică de origine mexicană, obținută din agave. Aceasta din urmă este o plantă suculentă, cu frunze mari, care trăiește în zonele aride și semiaride. Mezcal se armonizează bine cu aroma de lămâie verde;
• Vodca;
• Lillet: este un vin aromatizat, obținut din struguri din regiunea Bordeaux (din sudul Franței), distingându-se prin mixul dintre mirodenii, plante aromatice și lichior de citrice.

Pentru prepararea înghețatelor

Un exemplu în acest sens este o variantă de înghețată care conține, pe lângă apă tonică (130 ml), următoarele ingrediente:

• 200 g zahăr tos fin;
• 3 linguri zeamă de lămâie/de portocală/de grapefruit;
• 3 linguri gin;
• 600 ml smântână grasă.

Ca să prepari înghețata, tot ce ai de făcut este să pui laolaltă ingredientele enumerate și să lași amestecul la congelator aprox. 4 ore.

Pentru a conferi o aromă deosebită prăjiturilor

Spre exemplu, nu greșești dacă adaugi apă tonică în aluatul, în glazura sau în siropul unor prăjituri cu lămâie.

Pentru obținerea aluatului în care se prăjesc legume, pește/fructe de mare sau carne

De fapt, este vorba despre prepararea tempura, o mâncare japoneză bazată pe bucăți de fructe de mare, de pește, de carne sau de legume date printr-un amestec de făină, apă foarte rece și ou. După ce sunt date prin aluaul obținut, alimentele se prăjesc pentru a dobândi o crustă crocantă și aurie.

O variantă de aluat pentru tempura este și cea cu ingredientele de mai jos:

• 200 ml apă tonică;
• 90 g făină;
• 1 gălbenuș;
• ulei pentru prăjit.

Urmează apoi aceste instrucțiuni:

• Toarnă apa tonică într-un castron și adaugă gălbenușul;
• Adaugă treptat făina, amestecând bine;
• Toarnă aprox. 2,5 cm ulei în tigaia în care prăjești tempura;
• Lasă uleiul să se încingă la foc mediu;
• Dă carnea/peștele/fructele de mare/legumele prin aluatul cu ou;
• Prăjește alimentele date prin aluat în uleiul încins.

În situația în care consumi adesea apă tonică, pentru a evita un aport caloric ridicat este indicat să te orientezi spre variantele fără zahăr. Cu alte cuvinte, mizează pe apă tonică bazată pe îndulcitori artificiali precum aspartam și/sau zaharină.

Apa de cocos: cum o incluzi în alimentația copilului și ce beneficii are