Intoleranța alimentară apare atunci când sistemul imunitar vede un anumit aliment ca pe un invadator și îl respinge. De aceea, una dintre cele mai bune metode pentru a preveni simptomele specifice intoleranței alimentare, cum ar fi balonarea sau diareea la bebeluși și copii, este de a elimina alimentul-problemă din dietă sau de a-l consuma în cantități reduse.
Studiile de specialitate, derulate în ultimii ani, evidenţiază rolul pe care microbiota îl joacă în apariția intoleranțelor alimentare. Microbiota este formată din trilioane de microorganisme, printre care bacterii, ciuperci (fungi), paraziți și virusuri, care se regăsesc cu precădere în flora intestinală și coexistă în mod pașnic. Uneori, însă, echilibrul florei intestinale poate fi perturbat fie de utilizarea pe termen lung a antibioticelor, fie din cauza unei diete necorespunzătoare sau a expunerii la mediu. Pe acest fond, al dezechilibrului microbiotei, sistemul digestiv are de suferit, astfel apărând alergiile sau intoleranțele alimentare. Administrarea de bacterii benefice poate fi eficientă în prevenirea și combaterea sensibilităților alimentare, în special la copii.
Iată tot ce trebuie să știi despre legătura dintre microbiota și intoleranțele alimentare la copii, dar și despre cum susțin bacteriile benefice vii echilibrul florei intestinale!
Ce este microbiota și cum se formează?
Ca să înţelegem, mai exact, cum apar intoleranțele alimentare la copii, mai întâi este important să cunoaștem câteva informații esențiale despre microbiota. Microbiota este alcătuită dintr-un ansamblu de bacterii, virusuri și fungi care locuiesc pe și în interiorul organismului. Aceste microorganisme se regăsesc la nivelul pielii, a tractului uro-genital, căilor respiratorii superioare, cavității bucale și, în mare măsură, la nivel intestinal.
Microbiota se formează încă din viață intrauterină și începe să se dezvolte odată cu venirea pe lume, chiar de când bebeluşul traversează canalul de naștere, împrumutând astfel din microbiota mamei. La bebeluși, în special la nou-născuți, o microbiotă sănătoasă este esențială, contribuind la protecția față de bacteriile patogene și periculoase din mediul înconjurător și, ulterior, la dezvoltarea unei imunități solide.
Care sunt consecințele dezechilibrului microbiotei?
În special în primele luni de viață, când bebelușii nu au încă o imunitate bine formată, pot apărea în orice moment dezechilibre la nivelul microbiotei. Acest dezechilibru, care poate fi cantitativ și calitativ, a speciilor bacteriene care formează microbiota poartă numele de disbioza și poate avea efecte vizibile imediate precum constipație, diaree la copii sau dinsconfort abdominal. Pe termen lung disbioza poate facilita dezvoltarea unor afecțiuni de tip alergic sau alte afecțiuni - diabet zaharat, obezitate, boli cu substrat inflamator.
Nu sunt puține studiile care arată că dibioza poate avea ca efect dezvoltarea alergiilor alimentare și a intoleranțelor.
Cum se manifestă intoleranțele alimentare la copii?
În primul rand, este foarte important să diferențiem alergiile alimentare de intoleranțele alimentare. Alergiile alimentare se manifestă imediat, prin simptome precum erupții cutanate, mâncărime, urticarie, umflături şi chiar în cazuri foarte grave anafilaxie (reacție alergică severă care survine brusc și poate cauza moartea). În astfel de cazuri, se recomandă eliminarea completă a alimentelor problematice din dietă.
Intoleranțele alimentare, pe de altă parte, sunt rezultatul deficiențelor de enzime și au loc atunci când sistemul digestiv este iritat de anumite alimente și nu le poate digera. În comparație cu o reacție alergică, este nevoie de o cantitate mai mare de alimente pentru a declanșa simptomele, iar acestea nu pun niciodată viața în pericol. Cea mai frecvent suspectată intoleranță la bebeluși și copii mici este intoleranța la lactoză.
Simptomele unei intoleranțe alimentare sunt diferite de cele ale alergiilor și pot include episoade repetate de:
- diaree;
- dureri de burtă;
- erupții cutanate și mâncărimi ale pielii;
- vărsături frecvente;
- balonare.
Dintre toate aceste simptome, diareea este de departe cea mai supărătoare. Diareea la bebeluși este, de obicei, însoțită de crampe și disconfort abdominal, iar uneori mai pot apărea și simptome mai grave precum febra, refuzul hranei, prezența sângelui în scaun sau chiar și pierderea în greutate. Diareea la copii poate fi de două tipuri: acută și cronică. Diareea acută este de scurtă durată, cu simptome prezente câteva zile, maximum două săptămâni, în timp ce diareea cronică este de lungă durată, cu simptome care se întind şi peste două săptămâni. Diareea la copii și bebeluși poate deveni periculoasă deoarece corpul pierde multe lichide și poate apărea deshidratarea. Tocmai de aceea, părinții trebuie să se asigure că micuții primesc suficiente lichide în timpul unui episod diareic.
Ce rol au bacteriile benefice vii în prevenirea intoleranțelor alimentare la bebeluși?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății probioticele sunt microorganisme vii (bacterii) care trăiesc în intestin și îndeplinesc multiple roluri în organismul celor mici. Pe lângă faptul că ajută la ameliorarea colicilor la sugari și protejează flora intestinală în cazul tratamentului cu antibiotic, aceste bacterii benefice (acționează împotriva disbiozei) pot reduce riscul dezvoltării intoleranțelor alimentare. Practic, ajută la menținerea unui echilibru al bacteriilor bune din tractul digestiv și la prevenirea unor tulburări neplăcute asociate disbiozei, precum diareea la copii.
Bebelușii pot dezvolta alergii sau intoleranțe alimentare atât înainte, cât și în perioada diversificării alimentației. În primele 6 luni de viață, intoleranța la lactoză este cea mai frecventă și se manifestă prin erupții cutanate, alături de dureri de burtă, flatulență și diaree. În general, bebelușii cu intoleranță la lactoză nu au cantitatea necesară de lactază pentru descompunerea lactozei din laptele matern sau formulă. Astfel, lactoza ajunge în intestin și este alterată de bacterii. În astfel de situații, mamei care alăptează i se recomandă fie să excludă din alimentația sa produsele lactate, fie să opteze pentru formule speciale de lapte, hipo-alergene, dacă își hrănește copilul cu lapte praf.
Bacteriile benefice vii sunt importante în menținerea echilibrului microbiotei la bebeluși. Cercetările arată că anumite tulpini bacteriene benefice sunt utile în eczemă (dermatită atopică) sau diaree la bebeluși și sugari. De asemenea, acestea pot ajuta la gestionarea alergiilor, infecțiilor tractului urinar și colicilor bolilor intestinale inflamatorii.
Cum alegem bacterii benefice pentru bebeluși?
Tulpinile bacteriene benefice trebuie alese în funcție de vârsta copilului, dar și în funcție de problema de sănătate cu care acesta se confruntă. În intestinul uman, Bifidobacteriile se numără printre microorganismele predominante în timpul copilăriei si alcătuiesc până la 90% din microbiota nou-născutului, fiind grupul microbian dominant la sugarii sănătoși, alăptați natural. Astfel, în cazul unui dezechilibru cauzat de nașterea prin cezariană sau de lipsa alăptării, se recomandă încă din prima zi de viață bacterii benefice precum tulpina BB-12 a Bifidobacterium animalis.Rezultatele arată că această tulpină BB-12 a Bifidobacterium animalis rămâne activă în timpul tranzitului intestinal și este asociată cu o creștere a bacteriilor benefice și o reducere a bacteriilor potențial patogene
Această tulpină poate ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor și poate reduce frecvența și durata infecțiilor respiratorii. Administrarea de Bifidobacterium animalis, tulpina BB-12® poate reduce durata și numărul de episoade de plâns, crescând inclusiv calitatea vieții părinților. Produsele care au in compozitie Bifidobacterium animalis , tulpina BB12 pot fi administrate și pentru intoleranţe alimentare, dar și pentru colici, alergii, infecții respiratorii recurente sau diaree corectând disbioza și refacând astfel compoziția microbiotei.
De asemenea un deficit de Bifidobacterii la o vârstă fragedă poate crește prevalența obezității, a diabetului zaharat sau a tulburărilor metabolice.
* Articol susținut de LINEX Baby.
Surse foto: Freepik
Surse articol: healthline.com/health/probiotics-and-digestive-health/baby-probiotics
webmd.com/parenting/baby/know-about-probiotics-for-infants
childrensallergydoctors.com/food-allergy-prevention/
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9134150/
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6767923/
waojournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40413-018-0204-5
1. Lagier JC, et al., Human gut microbiota: repertoire and variations. Front Cell Infect Microbiol. 2012;2:136
2. Sender R., Fuchs S., Milo R. (2016). Are We Really Vastly Outnumbered? Revisiting the Ratio of Bacterial to Host Cells in Humans. Cell 164 (3), 337–340
3. Milani C., et al. The first microbial colonizers of the human gut: Composition, activities, and health implications of the infant gut microbiota. Microbiol. Mol. Biol. Rev. 2017
4. Lewis Z.T, Mills D.A, Differential Establishment of Bifidobacteria in the Breastfed Infant Gut; Karger, A.G., Ed.; Karger Publishers: Basel, Switzerland, 2017
5 Milani C., et al. The first microbial colonizers of the human gut: Composition, activities, and health implications of the infant gut microbiota. Microbiol. Mol. Biol. Rev. 2017;81:e00036-17; 6. Sutharsan R., et al., Caesarean delivery and the risk of offspring overweight and obesity over the life course: A systematic review and bias-adjusted meta-analysis. Clin. Obes. 2015;5:293–301;
7. Korpela K., et al., Childhood BMI in relation to microbiota in infancy and lifetime antibiotic use. Microbiome. 2017;5:26;