Un studiu publicat în National Library of Medicine arată că dezechilibrele microbiotei pot conduce la apariția unor afecțiuni hepatice, gastrointestinale, dar și la afecțiuni extraintestinale. Dar ce este, mai exact, această microbiotă, termen care, cu siguranță, nu îți este străin, și cât de importantă este în creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copilului tău? Ei bine, despre asta am discutat cu Dr. Irina Antonescu, medic specialist pediatrie.
Hai să aflăm, așadar, ce este și cum se formează microbiota, dar și ce putem face pentru a proteja microbiota intestinală a celor mici!
Ce este microbiota?
Tractul gastrointestinal este colonizat de o comunitate densă de microorganisme comensale precum bacterii, virusuri, drojdii (levuri) și fungi, toate alcătuind ceea ce poartă numele de microbiotă intestinală. De-a lungul mileniilor, Microbiota intestinală și gazda umana au co-evoluat, iar sănătatea umană este modelată de aceste microorganisme și de genomul lor microbian colectiv. Această comunitate microbiană joacă un rol important în funcționarea normală a organismului gazdei, contribuind la procesele metabolice dar și la modularea imună. În plus, microbiota intestinală este capabilă să genereze energie și nutrienți (de exemplu, acizi grași cu lanț scurt și vitamine) care sunt altfel inaccesibile gazdei (copil sau adult) și care sunt esențiale pentru homeostazia barierei mucoase. Mulți factori intrinseci și extrinseci, precum variațiile genetice, dieta, stresul și interventiile farmacologice, pot afecta în mod dramatic echilibrul microbiotei intestinale. Prin urmare, acești factori reglează dezvoltarea și progresia bolilor gastrointestinale prin inducerea disbiozei
Atunci când structura microbiană sănătoasă este perturbată, un dezechilibru cantitativ și calitativ numit DISBIOZĂ se instalează. O microbiotă dezechilibrată, fenomen ce poarta numele de disbioză - poate reprezenta un factor de risc pentru apariția diverselor afecțiuni din sfera gastrointestinala, dar și la afecțiuni extraintestinale, precum obezitate, atopii sau diabet zaharat.
La bebeluși, o microbiotă sănătoasă este esențială, întrucât bariera protectoare pe care aceasta o formează protejează organismul celor mici împotriva bacteriilor periculoase din mediul înconjurător și ajută la dezvoltarea unei imunități solide.
Când și cum se formează microbiota
Microbiota se formează încă din perioada intrauterină, însă cantitativ este aproape nesemnificativă. Începe cu adevărat să se formeze din momentul în care bebelușul vine pe lume, chiar cu câteva secunde înainte, când acesta traversează canalul de naștere. Putem spune, așadar, că nou-născutul „împrumută” microbiota mamei, prin colonizarea pielii cu flora vaginală maternă și a tubului digestiv cu secreții înghițite la naștere și, mai apoi, prin laptele matern. Ulterior, microbiota se dezvoltă prin expunerea la microbii din mediul înconjurător, dar și prin alimentație.
„Perioada cea mai puțin cunoscută este stadiul intrauterin, perioada în care starea de sănătatea a mamei se va reflectă asupra dezvoltării copilului. Cât timp se află în uter, fătul este într-un mediu steril. Atunci când se rup membranele amniotice (se rupe apă), sterilitatea sacului amniotic dispare, iar în momentul în care copilul coboară prin canalul de naștere se produce inocularea cu flora de la nivelul vaginului. Contactul nou-născutului cu tegumentele mamei (skin-to-skin) completează sursă de microorganisme, iar atașarea imediat după naștere la sân contribuie la inițierea microbiotei. În timp ce pielea este un inoculator veritabil la nou-născut, cea mai puternică și importantă sursă vine prin laptele matern”, explică Dr. Irina Antonescu.
„Cu cât starea de sănătate a mamei este mai bună, cu cât microbiota este mai echilibrată (nu numai flora vaginală, ci și cea de la nivel intestinal, oral și tegumentar), iar nou-născutul va avea o colonizare optimă. Aici este ilustrat rolul controalelor prenatale și al alimentației și al stilului de viață al gravidei”, mai spune medicul.
Cum influențează tipul nașterii microbiota bebelușului
La câteva săptămâni de la naștere, un bebeluș este gazda unei comunități de miliarde de bacterii, virusuri și ciuperci (majoritatea se găsesc în intestin) care pot modela multe aspecte ale sănătății. Modul în care această comunitate, numită microbiota, se formează este o chestiune de dezbatere: unii cercetători au început să pună la îndoială dogma conform căreia uterul este un mediu steril. Cu toate acestea, este clar că nașterea declanșează o transformare radicală a intestinului sugarului din punct de vedere al componentei microbiologice.
Există studii care arată că tipul nașterii influențează microbiota bebelușului și că există diferențe între microbiota micuților născuți natural și cea a copiilor aduși pe lume prin cezariană. Practic, bebelușilor născuți prin cezariană le lipsesc anumite tulpini bacteriene, care se găsesc de obicei la cei născuți natural. Explicația este simplă. Bebelușii născuți natural primesc o mare parte din bacteriile intestinale de la mama lor (împrumută din speciile care alcătuiesc microbiota mamei), în timp ce micuții născuți prin cezariană nu au parte de același grad de expunere la bacterii benefice.
„Dacă nașterea se face prin operație cezariană, primul contact al copilului este cu tegumentele mamei și cu mediul înconjurător, deci compoziția florei va fi diferită de cea a celui născut natural (predomină bifidobacteriile și lactobacilii). Copilul născut prin cezariană are o colonizare mai redusă cu lactobacilli și bifidobacterii. Pe cât posibil inițierea alăptării trebuie făcută cât mai repede posibil cu puțință, iar contactul cu mama să se facă cât mai des (mama împrumută microbiota). Operația cezariană ar fi bine să fie luată în considerație numai în situația în care există indicație medicală. Noi toți ne dorim un nou născut sănătos, dar vrem ca el să devină un adult sănătos”, recomandă dr. Antonescu.
Cu toate acestea, medicul susține că dacă inițial, între microbiota bebelușului născut pe cale naturalae și cel născut prin cezariană există o diferență foarte mare, aceasta se atenuează în maximum trei luni, ajungând ca după 6 luni să dispară.
„Dacă între microbiota nou-născutului pe cale naturală și cea a copilul născut prin cezariană inițial există o diferență foarte mare, aceasta se atenuează după 30-90 zile, ajungând ca după 6 luni să dispară, oglindind astfel dinamismul florei”, precizează medicul.
Cum protejăm microbiota bebelușului încă din primele clipe de viață
Există câteva modalități prin care ne putem asigura că bebelușul are o microbiotă capabilă să îl protejeze încă din primele zile de viață:
Alimentația viitoarei mămici
În primul rând, având în vedere că nou-născutul împrumută din speciile bacteriene care alcătuiesc microbiota mamei, aceasta trebuie să fie extrem de atentă la nutriția din timpul sarcinii. Alimentația viitoarei mămici asigură nutrienții esențiali dezvoltării fătului, lucru pe care deja îl știm cu toții, dar este bine să-l repetăm, pentru ca nu cumva să ne scape din vedere.
De asemenea, atunci când apare o afecțiune în timpul sarcinii, al cărei tratament amenință echilibrul florei intestinale și vaginale, este important ca gravida să suplimenteze dieta cu bacterii lactice benefice pentru menținerea echilibrului microbiotei.
Contactul piele pe piele după naștere
După naștere, în primele zile de viață, este important ca nou-născutul să beneficieze de contact neîntrerupt cu pielea mamei și inițierea rapidă a alăptării pentru a încerca echilibrarea bacteriilor benefice de pe pielea lui cu cele prezente pe corpul matern. Acest lucru este crucial mai ales în cazul unei nașteri prin cezariană.
Alimentația nou-născutului în primele clipe de viață
Este foarte important ca bebelușul să fie hrănit la sân încă din prima clipă.
„Este important ca bebelușul să primească lapte matern (colostru - un precursor al laptelui produs în ultima parte a sarcinii și în primele zile de la naștere) încă din primele clipe. Colostrul este un aliment minune, bogat în proteine, anticorpi, vitamine și acizi grași polinesaturați. Întrucât nu seamănă ca aspect cu laptele și este secretat în cantitate redusă, unele mame nici nu-l iau în considerație, însă atât din punct de vedere nutritiv cât și cantitativ în primele ore postpartum este suficient, iar din punct de vedere imunologic este piatră de temelie a imunității.
Un rol important în protecția contra infecțiilor îl au imunoglobulinele, în special imunoglobilina A secretorie, care este prezența în laptele matern pe toată perioada alăptării, dar se găsește în cantitatea cea mai mare în colostru”, explică Dr. Irina Antonescu.
Alăptarea la sân
Alăptarea este cel mai important mod de a susține microbiomul bebelușului. Pe lângă transmiterea microorganismelor benefice de la mamă la bebeluș, laptele matern conține, printre compușii enumerați mai sus și oligozaharide (HMO), care servesc drept hrană pentru principalele bacterii benefice, inclusiv Bifidobacterium și Bacteroides.
„Dintre proteinele laptelui matern trebuie menționate alfalactalbumina, lactoferina, lizozimul, cu rol important în imunitate și oligozaharidele, care au un rol extrem de important în dezvoltarea imunității. Sunt zaharuri ce nu pot fi digerate de copil, ajung în colon, unde acționează ca un prebiotic, hrănind microbiota și prevenind colonizarea cu germeni patogeni”, spune medicul pediatru.
Bebelușii născuți prin cezariană recuperează mai repede, în ceea ce privește dezvoltarea microbiotei, dacă sunt hrăniți exclusiv la sân. Mai mult, bebelușii alăptați exclusiv la sân au o microbiotă mai sănătasă și mai diversă la 6 luni decât cei hrăniți cu lapte praf.
„Microbiota copiilor alăptați cuprinde specii aerobe și facultative anaerobe cum ar fi enterobacterii, enterococci și stafilococi. Ele consumă oxigenul, permițând astfel dezvoltarea speciilor anaerobe precum bifidobacteriile și lactobacilii. Laptele matern nu este steril, el are efect probiotic. Nu este foarte clară sursa bacteriilor din laptele matern, fiind luate în considerație gura copilului, mamelonul și tegumentul mamei. În schimb flora copiilor alimentați artificial (lapte praf) sau mixt (sân și lapte praf) are compoziție diferită. Deși formulele de lapte s-au adaptat, unele având adaos de prebiotic și probiotic, ele însă nu conțîn ceilalți factori ce au rol important în dezvoltarea imunității”, explică Dr. Antonescu.
Alimentația bebelușului după vârsta de 6 luni
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă a bebelușului până la vârstă de 6 luni și începerea diversificării după această vârstă, continuând, în paralel, și alăptarea, până la 2 ani. Asta pentru că laptele matern este un aliment complet, care conține toți nutrienții de care are nevoie cel mic, precum și anticorpi care protejează împotriva infecțiilor.
Medicul Irina Antonescu recomandă ca diversificarea bebelușului să înceapă în momentul maturizării sistemului digestiv, adică începând cu vârstă de 6 luni. Trecerea de la lapte matern (sau formulă) la alimente solide trebuie să fie lentă.
„Alăptarea exclusivă este recomandată în primele 6 luni de viață, urmând a completă alimentația diversificată până la vârstă de 2 ani. Diversificarea se face în jurul vârstei de 6 luni, atunci când sistemul digestiv este suficient de maturizat încât să producă enzimele necesare digestiei (enzimele sunt prezente în salivă, dar abia după 6 luni pancreasul secretă suficiente enzime necesare digestiei). Până când pancreasul își atinge dezvoltarea completă, o parte din zaharuri nu sunt digerate, ajung în intestin și hrănesc flora. Aportul de fier trebuie suplimentat după începerea diversificării, întrucât rezevele de fier ale copilului se epuizează în primele 6 luni. Lactobacilii și bifidobacteriile prezente în flora copilului alimentat exclusiv cu lapte are un necesar mic de fier (fierul este necesar și pentru supraviețuirea și proliferarea bacteriană).
Primii trei ani de viață sunt cruciali în creșterea și dezvoltarea copilului, echilibrul florei ajutând nu numai la menținerea integrității tubului digestiv ci și la dezvoltarea armonioasă a întregului organism, inclusiv a imunității”, mai precizează medicul.
Administrarea de probiotice, prebiotice sau sinbiotice
Pe lângă o alimentație echilibrată, mai putem interveni pentru a ajuta flora și prin suplimentarea dietei cu bacterii lactice, prebiotice sau sinbiotice (combinație complexă de bacterii lactice benefice și prebiotice esentiale supravieturii lor) pe bază de Bifidobacterium animalis.
Bifidobacterium animalis este o componentă importantă a florei intestinale sănătoase. Această poate favoriza bunăstarea gastrointestinală, în special la copii, iar unele dovezi sugerează că poate ajuta organismul să prevină și să lupte împotriva infecțiilor.
Bacteriile lactice, precum Bifidobacterium animalis, sunt recomandate adesea în diverse situații responsabile pentru dezechilibrul microbiotei (disbioza), precum diaree, constipație, tratament cu antibiotic, prezența unor erupții cutanate de tip alergic, diete dezechilibrate.
„Conform Organizației Mondiale a Sănătății, probioticele sunt microorganisme vii (adică fie bacterii lactice precum bifidobacterii, dintre care Bifidobacterium animalis subsp lactis BB 12 este una din cele mai studiate tulpini sau lactobacilli ca Lactobacillus rhamnosus, fie drojdii precum saccharomyces etc.) ce trebuie ingerate într-o anumită cantitate pentru a-și exercita efectul. De asemenea trebuie să reziste atacului acid de la nivelul stomacului și acțiunii bilei la nivelul intestinului astfel încât să ajungă viabile în intestin.
Când se indică administrarea de bacterii lactice? Ori de câte ori bănuim un dezechilibru al microbiotei (după un tratament antibiotic, când călătorim în zone cu risc ridicat de a contracta infecții digestive, în caz de constipație, colon iritabil, dermatită atopica), dar mai ales în primele luni de viață, când echilibrul florei încă nu este asigurat (avem o flora echilibrată abia după vârstă de 3 ani). Ținând cont de compoziția florei în primele 3 luni de viață, utilizarea probioticelor este în special recomandată dacă nașterea a fost prin operație cezariană și copilul este alimentat artificial”, explică Dr. Irina Antonescu.
Ai grijă de sănătatea bebeusului tău, încă din prima clipă!
Articol susținut de LINEX Baby.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4838534/
https://www.webmd.com/parenting/features/baby-microbiome
https://www.news-medical.net/health/The-microbiome-of-a-newborn.aspx
https://www.sciencefocus.com/the-human-body/human-microbiome/
https://supplements.selfdecode.com/blog/b-animalis/
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/bifidobacterium-animalis
https://www.amnh.org/exhibitions/the-secret-world-inside-you/microbiome-at-birth
https://connect.uclahealth.org/2021/03/19/want-to-boost-immunity-look-to-the-gut/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29169458/
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmicb.2019.01124/full
https://www.fao.org/3/a0512e/a0512e.pdf
https://www.nature.com/articles/d41586-019-02807-x
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
