Educația financiară
În urma unui proiect elaborat de un grup de deputați, se dorește ca în curriculum național pentru învățământul primar și gimnazial să fie introduse și competențele financiare. Astfel, în învățământul preuniversitar ar putea să fie introdusă o nouă materie: educația financiară. În învățământul liceal există deja o disciplină numită Educație Antreprenorială, care face parte din curriculum-ul pentru clasa a X-a.
Cei care au avut această inițiativă au insistat asupra ideii că fiecare elev trebuie să știe ce presupune elaborarea unui buget propriu, dar să aibă și noțiuni care țin, de exemplu, de: diferența dintre un card de credit și un card de debit, de ce este important să se economisească, diferența dintre un activ și un pasiv, modul de funcționare a creditelor, cum funcționează creditele pe termen scurt sau la ce se referă un IFN. În cadrul expunerii de motive a proiectului privind introducerea educației financiare în școli, au fost formulate următoarele argumente: „Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială... Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, dar toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu. De aceea, propunem introducerea, alături de educația antreprenorială, a educației financiare.”
Ministerul Educației va trebui să realizeze programa pentru noua disciplină în 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Educația pentru mediu
Această materie nouă ar trebui să fie introdusă în școli, în învățământul primar și gimnazial, începând cu anul școlar 2022-2023, în urma elaborării unei strategii comune (care va trebui finalizată până la sfârșitul anului 2021)a Ministerului Educației și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Inițiatorii proiectului privind introducerea educației pentru mediu au menționat, în expunerea de motive a proiectului, că: „În România se impune actualizarea programei școlare, astfel încât elevii să fie educați pentru viață, ceea ce conține în mod obligatoriu și educația ecologică, educația pentru mediu...Educația pentru mediu este un proces de educație pe tot parcursul vieții și trebuie să înceapă cât mai repede (...) Generațiile actuale trebuie formate ca prieteni ai naturii.”
Educația pentru mediu, ca disciplină în școli, este considerată utilă întrucât le oferă elevilor posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe despre mediu, de a se implica în activități ce vizează protejarea acestuia pe tot parcursul unui an școlar nu doar cu ocazia unor proiecte școlare sau pe durata programului național „Școala altfel”.
Alt argument din expunerea de motive, menit să susțină propunerea pentru această nouă disciplină în școlile din România, s-a referit la faptul că nu va fi vorba despre un impact bugetar „semnificativ” și că se va putea vorbi despre „efecte economice și sociale” pozitive: „Măsura nu generează impact bugetar semnificativ. Mai mult decât atât, într-un orizont de timp de 4-5 ani, anticipăm că efectul bugetar va fi chiar favorabil, dacă luăm în calcul toate efectele sociale și economice generate de această măsură.”
Proiectul de introducere a educației pentru mediu în școli prevede și ca normele de aplicare să fie adoptate, la propunerea Ministerului Educației, printr-o hotărâre de Guvern.
Judo
Potrivit „Adevărul”, luna trecută, Ministrul Educației și Președintele Federației Române de Judo s-au întâlnit și au discutat despre posibilitatea ca ore de judo să fie introduse, ca disciplină opțională, în școlile de la noi. În acest scop, a fost analizată modalitatea implementării unui program convenit între Uniunea Europeană de Judo și Federația Română de Judo, numit „Judo în școli”.
În cadrul discuției a fost abordată și problema creării unui grup de lucru comun, care va trebui să stabilească etapele necesare introducerii orelor de judo în școli. S-a stabilit că, pentru început, acestea ar trebui să facă parte dintr-un program-pilot, ce vizează doar centrele școlare care dispun de resursele necesare practicării activităților ce țin de judo.
Copiii și cadrele didactice vor face cursuri de egalitate de gen în școli
În afara celor trei noi materii menționate, autoritățile intenționează ca, în următorii ani, în toate școlile din România să se țină cursuri despre egalitatea de gen. Această decizie a fost luată pe fondul finalizării Strategiei Naționale privind Egalitatea de Gen și combaterea violenței domestice, strategie ce vizează punerea în aplicare, în perioada 2021-2027, a diferitelor măsuri destinate reducerii discriminării de gen în domenii-cheie precum sănătatea, educația, piața muncii.
Pentru a veni în sprijinul acestei strategii naționale, s-a vorbit despre introducerea, în programele școlare, a noțiunilor legate de egalitatea de gen. În vederea atingerii acestui obiectiv, se va acționa în următoarele direcții:
- În Monitorul Oficial va fi introdus un Ordin al Ministrului Educației cu privire la includerea în programele școlare a noțiunilor ce țin de egalitatea de gen
- Atât pentru gimnaziu, cât și pentru liceu, se vor realiza modificări ale programelor (pentru discipline incluse în aria „Om și societate” și „Consiliere și orientare”) în urma unei analize curriculare pentru disciplinele respective, astfel încât să fie introduse și noțiuni care privesc egalitatea de gen
- În programul național „Școala altfel” vor fi incluse programe care să se bazeze pe promovarea egalității de gen
În ceea ce privește persoanele care vor ține cursurile despre egalitatea de gen în școli, vor fi angajați sau desemnați, la nivelul inspectoratelor școlare sau al unităților de învățământ, experți de gen. Aceștia vor avea rolul de a organiza sesiuni de exerciții interactive și sesiuni de formare, la care vor putea să participe cadre didactice, elevi și părinți.
Citește și: Cocoșel și păsărică? Sau penis și vulvă? De ce este nevoie de educație sexuală în școli
Surse: adevarul.ro, capital.ro, cdep.ro, evz.ro, hotnews.ro, impact.ro, jurnalmm.ro, senat.ro
Sursă poză principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com