A vorbit despre rolul cadrelor didactice
Stând de vorbă cu participanții la conferința „O altfel de educație pentru o altfel de generație”, găzduită luna trecută de o școală privată din București, profesorul Mircea Miclea a explicat că un cadru didactic trebuie să-și adapteze modul de predare la nevoile și așteptările noii generații, străduindu-se să fie „un designer al minții”. Conform informațiilor disponibile pe site-ul „aletheea.ro”, a venit cu următoarele precizări:
„Cred că un profesor bun este un fel de designer al minții elevilor, adică oferă o soluție personalizată de a preda un conținut, care să satisfacă constrângeri legate de vârsta lor, de cunoștințe lor, de oportunitățile pe care le dă vârsta lor, resursele pe care ei le au. Cred că este important să realizeze faptul că mintea copiilor cu care el interacționează este destul de diferită de mintea pe care el însuși a avut-o când a avut vârsta acelor copii. Profesorii au propriile lor experiențe de profesori buni și atunci încearcă să le reproducă în interacțiunea cu copiii. Nu e rău, dar trebuie să nu uităm că elevii s-au schimbat semnificativ...trebuie să mă gândesc în ce mediu a crescut copilul și ce așteptări reale are, trebuie să-i ofer informația în funcție de aceste așteptări pe care el și le-a format interacționând cu o anumită tehnologie”.
De asemenea, în viziunea lui Mircea Miclea, un cadru didactic ar trebui să le transmită elevilor mai multe informații decât cele de care au nevoie pentru examene și să le ofere în clasă experiențe inedite, care să-i impresioneze și să-i ajute să rețină informațiile: „Spune-mi care sunt lucrurile care se cer. Acestea le predau pentru că acestea vor fi evaluate, dar nu mă limitez deloc la ele. Esențial este cum le predau și ce experiențe produc dincolo de acele subiecte pe care trebuie să le predau pentru Evaluarea Națională sau pentru Bacalaureat. Elevii rămân cu lucrurile care i-au impresionat în clasă, cu emoțiile create de profesor.”
În același timp, profesorul universitar a adus în discuție, pentru sursa citată, și utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale în procesul de învățare. Consideră că inteligența artificială îi poate fi utilă unui cadru didatic doar într-o anumită măsură, în condițiile în care tot el trebuie să fie cel care își adaptează modul de a preda și de a interacționa cu elevii în funcție de ceea ce găsește în clasa respectivă: „Eu am în fața mea un elev real, nu unul abstract, și trebuie să construiesc soluția pentru el. Eu trebuie să mă gândesc în ce situație este el în momentul acesta din punct de vedere al performanțelor școlare, în ce moment din zi se desfășoară ora mea. Nu există un sistem de inteligență artificială care să-mi ia pulsul clasei mele acum.” Inteligența artificială nu poate crea soluții contextuale...”
A insistat asupra nevoii de a se studia mai puține materii
Mircea Miclea nu s-a ferit să spună că elevii din România ar avea nevoie, pentru a putea să învețe lucrurile mai în profunzime, de mai puține materii și, în plus, le-ar fi de folos să studieze o materie „în interacțiune cu alte materii”. Pentru aceeași sursă, a adăugat că:
„...practic acum are o presiune enormă pe resurse lui cognitive, pe care trebuie să le distribuie nu pe cinci materii, ci pe 15 materii și ne așteptăm ca învățarea să se producă în profunzime. Când ai multe teme de procesat, le procesezi superficial și, dacă procesezi superficial la fiecare, pentru că ai multe materii, mulți ani, mintea ta devine mai superficială, nu mai intră în adâncime. Mai simplu spus, are de câștigat dezvoltarea mentală a copilului mult mai mult dacă învață mai puține materii, pe cele fundamentale. Și atunci, dacă înțelege realitatea fizică, chimică, biologică, socio-economică și culturală, are înțelegerea fundamentală a lumii...”
A adus în prim-plan competențele de care are nevoie un copil în zilele noastre
În cadrul conferinței la care a participat, fostul Ministru al Educației a insistat asupra ideii că atât părinții, cât și cadrele didactice, ar trebui să se preocupe să le asigure copiilor „un toolkit de supraviețuire”, care să-i ajute să se adapteze cât mai bine la realitate, pe termen lung. Mai exact este vorba despre: autonomie, gândirea de tip designer, autodisciplina și mentalitatea de antreprenor. Iată cu ce explicații a venit Mircea Miclea, potrivit aceleiași surse: „Pe termen lung, cunoștințele fundamentale ne adaptează mai bine la realitate decât o centrare excesivă pe tehnologia la modă. Ce cred că trebuie să facem este să ne concentrăm pe lucrurile fundamentale pe care trebuie să le dobândim, nu numai din punct de vedere cognitiv, ci și din punct de vedere social, emoțional, al autonomiei, al motricității...”
A oferit soluții pentru stimularea dezvoltării cognitive
Psihologul și profesorul universitar i-a îndemnat pe părinți și pe educatori, pentru a îmbunătăți dezvoltarea cognitivă a copiilor, să-i provoace adesea să iasă „din zona de confort” și să-i stimuleze să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor. În acest context, Mircea Miclea a declarat, pentru „aletheea.ro”, că:
„...Dacă noi evităm să ne confruntăm cu probleme, nu ne dezvoltăm cognitiv. Cu cât rezolvăm mai multe probleme de toate felurile, probleme de școală, probleme sociale, probleme emoționale, probleme de interacțiune, probleme de etică, atunci mintea noastră devine din ce în ce mai sofisticată. Dacă evităm problemele, mintea noastră devine tot mai simplă. Dacă, însă, vrem să avem o minte mai sofisticată, constant, trebuie să ne confruntăm cu probleme la zona proximei dezvoltări, și anume cu probleme pe care nu suntem siguri că le putem rezolva, dar ne confruntăm cu ele.”
Psihologul Mircea Miclea. „Nu e bine să-i lăsăm pe copii să facă tot ce vor”
Surse foto: pexels.com, Image by zinkevych on Freepik, captură youtube.com (Starea Nației Oficial), facebook.com/aletheea/
Surse articol: aletheea.ro, wall-street.ro