Toate aceste deficienţe se reflectă şi în problemele de vorbire. Pentru a-i ajuta pe micuţii lor, părinţii trebuie să fie atenţi la câteva semne importante care să-i determine să ia atitudine şi să se îndrepte cu copiii spre un cabinet logopedie.
Copilul nu emite silabe şi nu comunică prin propoziţii
Primele semne că micuţul s-ar putea confrunta cu o întârziere în dobândirea vorbirii sau a limbajului pot apărea încă din primele luni de viaţă. Specialiştii în logopedie de la Priority Clinic spun că o dezvoltare normală presupune că la 4-7 luni, bebeluşul să emită silabe de tipul: ma-ma, ta-ta, ba-ba, la. Dacă, în schimb, bebeluşul este mai degrabă foarte liniştit şi nu experimentează sunetele în acest fel, ar putea avea o tulburare de limbaj.
Mai departe, de la 1,5-2 ani, copiii ar trebui să cunoască destule cuvinte pentru a forma propoziţii. Chiar dacă le ia ceva timp să formeze o propoziţie şi chiar dacă acestea sunt scurte, este ceva normal, însă dacă micul vorbitor se străduieşte, dar nu reuşeşte să formeze o propoziţie, este un bun motiv pentru a apela la servicii logopedie.
Copilul nu înţelege ce i se comunică şi se exprima mai mult mimico-gestual
La vârsta de 2 ani, copiii ar trebui să înţeleagă bine ceea ce li se comunică şi să se exprime prin cuvinte. Atunci când le este dificil să facă acest lucru şi apelează mai degrabă la limbajul mimico-gestual pentru a-şi manifesta intenţiile şi doleanţele, poate fi o dovadă că au o tulburare de vorbire.
La 3-4 ani, copilul ar trebui să aibă în vocabular 20-50 de cuvinte
Dacă micuţul are 3-4 ani şi nu are în vocabular minim 20 de cuvinte, ar trebui luată în calcul o evaluare logopedică, într-un cabinet specializat. La această vârstă, copiii ar trebui să cunoască între 20 şi 50 de cuvinte. Chiar dacă aceste cuvinte nu sunt pronunţate într-un mod corect, ele ar trebui totuşi să facă parte din bagajul de cunoştinţe al preşcolarilor.
Dacă există această problemă, a unui vocabular insuficient dezvoltat, poate fi vorba despre lipsa unei stimulări adecvate a copilului său acesta să nu aibă capacitatea de a pronunţa. Dacă manifestă această tendinţă de întârziere în dezvoltarea sistemului fono-articulator, cel mai probabil nu va putea pronunţa corect cuvintele şi va avea nevoie de puţin ajutor în acest sens. Logopedia este cea mai bună soluţie pentru a afla care este problema şi cum va putea fi aceasta depăşită.
Specialiştii spun că în ziua de astăzi, părinţii manifestă, în general, o atitudine hiper protectoare, transformată într-o lipsă de stimulare motorie, verbală sau cognitiva a celor mici, iar prin oferirea accesului la ecrane a copiilor de la cele mai fragede vârste, toate deficienţele se agravează, degenerând în tulburări de atenţie.
Intervenţia unui logoped este absolut necesară pentru caun copil să ajungă să comunice mai bine, să-şi descopere vocea şi să-şi îmbunătăţească pronunţia, ceea ce se va reflecta într-o mai bună relaţionare şi într-o stimă de sine mai ridicată, pe termen lung.
Urmareste-ne pe Google News
