Ce condiții trebuie să îndeplinești când donezi sânge

Reguli de care să ții cont când donezi sânge

O donare de sânge total constă în recoltarea unei cantități de 450 ml sânge într-un interval de 8-10 minute. Sângele total se utilizează pentru pierderile acute de sânge, de pildă cele care survin în timpul unei operații sau din cauza unui accident. 

Primele condiții care trebuie îndeplinite pentru donarea de sânge sunt:

• Să ai între 18-60 de ani;
• Să ai cel puțin 50 kg;
• Să nu urmezi un tratament pentru hipertensiune arterială, pentru boli endocrine, de inimă, renale și/sau psihice;
• Să nu fi consumat băuturi alcoolice sau grăsimi cu cel puțin 48 ore înainte să donezi sânge;
• Să nu fi trecut prin intervenții chirurgicale în ultimele 6 luni;
• Să nu fii însărcinată;
• Să nu te afli în perioada de lăuzie sau în perioada menstruației;
• Să ai puls regulat, între 60-100 bătăi/minut;
• Tensiunea arterială sistolică să fie între 100-180 mmHg: tensiunea arterială sistolică înseamnă presiunea exercitată asupra pereților arterelor când inima se contractă.

În același timp, altă condiție esențială pentru donarea de sânge este să nu ai sau să nu fi avut:

• Boli de inimă;
• Boli psihice;
• Boli de piele cum ar fi psoriazis ori vitiligo: acesta din urmă implică prezența petelor albe pe piele, iar psoriazisul se distinge prin plăcile albicioase, îngroșate;
• Bruceloză: o boală infecțioasă ce se transmite de la animale la oameni și este provocată de o bacterie din genul Brucella;
• Cancer;
• Diabet zaharat;
• Epilepsie sau alte boli neurologice;
• Hepatită;
• Malarie;
• Miopie forte: dioptrii peste -6;
• Sifilis;
• TBC;
• Ulcer.

De asemenea, înainte să te gândești la donarea de sânge, ține seama de:

Criteriile permanente de excludere de la donare

Pe de o parte, nu au voie să doneze sânge persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul avut. Pe de alte parte, sunt excluse de la donare persoanele care se confruntă cu:

• Afecțiuni cardiovasculare, printre acestea numărându-se hipertensiunea arterială și angina pectorală, adică durerile în piept care survin dacă inima nu beneficiază de suficient sânge și oxigen;
• Cancer, inclusiv leucemie;
• Astm bronșic;
• Alergie severă;
• Schizofrenie;
• Epilepsie;
• Traumatisme craniene cu sechele;
• Hepatită cronică;
• Ciroză hepatică;
• Boli endocrine;
• Lupus eritematos diseminat: o boală autoimună, inflamatorie, care afectează multe organe;
• Psoriazis generalizat;
• Pancreatită;
• Sifilis;
• TBC;
• Hiperlipidemie: un nivel ridicat al grăsimilor în sânge;
• Etilism cronic (alcoolism).

Criteriile de excludere temporară

Au în vedere interdicția de a dona sânge în caz de:

• Sarcină;
• Alăptare;
• Intervenții chirurgicale;
• Tratamente dentare;
• Vaccinare;
• Contact apropiat cu persoane cu hepatită sau cu virusul HIV;
• Examinare endoscopică;
• Anemie;
• Diverse infecții bacteriene sau virale;
• Consum de medicamente;
• Consum de alcool cu 48 de ore înainte de donare;
• Realizare de tatuaje.

Criteriile suplimentare de excludere dacă donezi componente sanguine prin afereză

Afereza reprezintă sortarea componentelor sanguine prin intermediul unui separator de celule, fiind colectată numai componenta de care este nevoie. Componentele sanguine sunt:

• Globulele roșii;
• Trombocitele: sunt vitale pentru procesul de coagulare;
• Plasma: conține apă, săruri minerale, substanțe organice (glucide, lipide, proteine etc.).

Pentru donarea de componente sanguine prin afereză nu neglija aceste criterii de excludere:

• Valoarea trombocitelor sub 200000/mmc;
• Efectuarea unui tratament, în ultimele 7 zile, cu antiagregante plachetare sau cu corticosteroizi: antiagregantele plachetare previn formarea și migrarea cheagurilor de sânge. Corticosteroizii se recomandă pentru scăderea inflamațiilor din corp;
• Hipocalcemia;
• Patul vascular necorespunzător: se caracterizează prin vene subțiri, care nu pot fi înțepate pentru că nu permit scurgerea sângelui în limita de timp prevăzută pentru donare.

Regulile de urmat înainte de a dona sânge

Astfel de reguli se referă la:

• Să te asiguri că, în dimineața zilei în care donezi sânge, micul dejun nu este foarte consistent: poți consuma, de exemplu, legume și fructe, o cană de ceai sau de cafea etc;
• Să nu fumezi cu 1 oră înainte și după donare;
• Să nu iei medicamente;
• Să ai grijă să te odihnești și să te hidratezi pentru a avea parte de o stare de bine;
• Să completezi un chestionar de autoexcludere: completează-l cu sinceritate pentru a nu face niciun rău celor la care va ajunge sângele tău;
• Să treci printr-un triaj medical: include un examen clinic, efectuarea unor analize de sânge, măsurarea temperaturii și greutății corporale și, dacă este nevoie, efectuarea unui EKG. De asemenea, o dată pe an, se realizează și un examen radiologic;
• Să ai la tine un act de identitate în original, care să nu fie expirat.

Frecvența cu care poți dona sânge

Donarea de sânge total se realizează la un interval de cel puțin 2 luni, fără să se depășească 4 donări în decurs de un an pentru femei. În cazul bărbaților, aceștia pot dona sânge de cel mult 5 ori într-un an.

Posibile riscuri când donezi sânge

Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: dacă donatorul este perfect sănătos și pregătit pentru a dona sânge, nu se poate vorbi despre niciun risc pentru sănătate. În primul rând, te afli permanent sub supravegherea unui medic specialist. În al doilea rând, nu ai cum să te contaminezi cu virusuri sau cu bacterii deoarece toate materialele folosite pentru donarea de sânge sunt sterile, de unică folosință. De pildă, pungile de colectare a sângelui au atașate un ac care, odată scos din ambalaj, nu poate fi refolosit. 

Simptome care apar după ce donezi sânge

Uneori, după donarea de sânge, nu este exclus ca un donator să se confrunte cu manifestări nedorite, de exemplu:

• Slăbiciune;
• Amețeli;
• Stare de leșin;
• Greață;
• Sângerare și/sau apariția vânătăilor la locul în care a fost introdus acul.

În general, simptomele enumerate dispar după aprox. 24 de ore de la donare. Pentru a încerca să le eviți, pune în practică și următoarele sfaturi:

• După ce donezi sânge, nu renunța la repausul de 15-30 de minute din sala de așteptare ca să previi lipotimia;
• Străduiește-te să nu fumezi și să nu consumi grăsimi, dulciuri concentrate sau alcool imediat după donarea de sânge;
• Consumă cât mai multe lichide;
• Asigură-ți mese echilibrate în următoarele 24-48 de ore de la donarea de sânge, străduindu-te să incluzi în meniu alimente care sunt sursă de fier și de proteine de origine animală;
• Evită exercițiile fizice solicitante și nu ridica greutăți mari în următoarele 12 ore de la donare.

Beneficiile donării de sânge

Pe lângă bucuria resimțită pentru că știi că, prin gestul tău, poți prelungi sau salva viața cuiva, donarea de sânge este benefică pentru sănătate întrucât:

Contribuie la îmbunătățirea sănătății sistemului cardiovascular

Vâscozitatea sângelui se diminuează datorită donării regulate de sânge, ceea ce scade nu numai riscul de hipertensiune arterială, ci și de formare a cheagurilor și de producere a accidentului vascular sau infarctului.

Ajută la echilibrarea nivelului de fier din sânge

O cantitate ridicată de fier în organism poate conduce la rigidizarea arterelor. Odată ce se întâmplă așa, este restricționat și fluxul sanguin. 

Obișnuindu-te să donezi sânge în mod constant, nivelul de fier din corp se echilibrează, iar riscul de ateroscleroză scade. De altfel, potrivit unui studiu publicat în revista „Nature”, acumularea excesivă de fier este asociată cu accelerarea procesului de ateroscleroză, prin care se ajunge la îngroșarea arterelor și la scăderea aportului de oxigen către țesuturi și organe.

Asigură creșterea rezistenței organismului la șocurile generate de traumatisme

Dacă ești donator de sânge și suferi un accident, reacția organismului tău poate veni în sprijinul medicilor. Practic, corpul este familiarizat atât cu pierderea de sânge, cât și cu procesul de înlocuire a acestuia. 

Ajută la controlul greutății corporale

Când se reface volumul de sânge după donare, arzi peste 600 de calorii. De aceea, medicii spun că donarea de sânge are efecte pozitive și pentru echilibrarea greutății.

Oferă oportunitatea de a face gratuit numeroase analize

Pentru a dona sânge, este necesar să faci diverse analize, iar după donare beneficiezi de rezultatele acestora. Printre analize se numără:

• Identificarea grupului sanguin ABO și a Rh-ului;
• Hemoleucograma;
• Atg HBs: pentru identificarea unei infecții cu virusul hepatitei B;
• Ag/Ac HCV: pentru identificarea anticorpilor specifici virusului care provoacă hepatita C;
• Ag- Ac HIV1+2: detectează atât anticorpii anti HIV1/ HIV2, cât și antigenul p24, analiza fiind utilă pentru diagnosticarea unei infecții cu virusurile HIV1/ HIV2;
• Ac- anti Treponema pallidum: este nevoie de această analiză pentru identificarea unei infecții cu bacteria ce provoacă sifilis; 
• Ac HTLV I+II- HTLV: HTLV sau virusul T-limfotropic uman poate produce, spre exemplu, leucemie cu celule T. Acestea reprezintă celule albe, făcând parte din sistemul imunitar;
• ALT: alaninaminotransferaza este o enzimă ce se găsește la nivelul ficatului, rinichilor, pancreasului, mușchilor. Efectuarea analizei ALT este recomandată pentru diagnosticarea afecțiunilor hepato-biliare și/sau pancreatice;
• Glicemia.

Dacă ești donator de sânge, o dată pe an ai dreptul să soliciți un set gratuit de analize de biochimie, care măsoară nivelul unor substanțe prezente în sânge: colesterol, glucoză etc.

Celule stem: ce sunt și cum se recoltează

Complicațiile donării de sânge

În cazuri rare, anumiți donatori de sânge se pot confrunta, după donare, cu:

• Scăderea nivelului tensiunii arteriale;
• Dificultăți de respirație;
• Spasme musculare;
• Vărsături;
• Leșin;
• Convulsii.

Asemenea reacții adverse sunt vizibile cu precădere la persoanele care donează sânge pentru prima dată, la donatorii tineri sau la cei cu greutate corporală redusă.

Ai grijă să contactezi cât mai rapid centrul în care ai donat sânge dacă, după donare, te afli în oricare dintre aceste situații:

• Ai stări de slăbiciune, senzație de greață și/sau amețeli chiar și după ce te odihnești, după ce mănânci și după ce te hidratezi;
• Sesizezi că sângerarea nu se oprește la locul în care a fost introdus acul pentru a dona;
• Simți că brațul în care a fost introdus acul este amorțit;
• Ai febră (38 sau mai mare) și observi semne de infecție la nivelul zonei în care s-a introdus acul pentru donare: printre semnele de infecție se numără, de pildă, înroșirea și inflamarea pielii și/sau scurgerile purulente.

Nu neglija nici următorul aspect: dacă, în următoarele 2 luni de la donarea de sânge, ai avut o reacție după donare sau diverse probleme de sănătate, informează cât mai repede personalul medical din cadrul centrului pe care l-ai ales pentru a dona sânge.