Record de adopții după simplificarea legii! Ce condiții trebuie să îndeplinești acum

Record de adopții în România după simplificarea legislației! Peste 2.000 de copii şi-au găsit familii

După ce anul trecut Guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii adopției, care flexibilizează procedurile și crește sprijinul acordat de stat familiilor adoptatoare, în România s-a înregistrat un record absolut în materie de adopții.

Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că anul trecut 1653 de copii și-au găsit familii, cei mai mulți din ultimii 20 de ani, iar în primele trei luni ale anului 2022, au fost adoptați 418 copii aflați în grija statului, cu 100 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Familiile din România continuă să adopte într-un număr record! În primele trei luni ale anului, au fost adoptați 418 copii aflați în grija statului, cu 100 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut. Avem aproape 6.000 de copii adoptabili și încurajez pe oricine să adopte dacă nu poate deveni părinte altfel.

În 2021, am înregistrat un record absolut în materie de adopții. 1653 de copii și-au găsit familiile-pereche, cei mai mulți din ultimii 20 de ani. O reușită extraordinară datorată, în primul rând, dedicației și profesionalismului colegilor de la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție. Datele disponibile deja în acest an, ne fac să fim foarte optimiști. Simplificarea legislației în privința adopției a contribuit decisiv la impulsionarea adopției, iar acest trend trebuie să fie păstrat și chiar îmbunătățit.”, a precizat Gabriela Firea.

Citește și: Stimulent lunar de 900 de lei pentru românii care vor să devină părinți. Iată care sunt condițiile

La sfârșitul lunii martie în sistemul de protecție specială erau aproximativ 45.000 de copii. Dintre aceștia, în centrele de plasament sunt în continuare peste 2.800 de copii, restul fiind deja îngrijiți în case de tip familial, apartamente, de asistenți maternali, de rude sau fiind în plasament la alte familii. Gabriela Firea susține că va face tot posibilul pentru a accelera procesul de închidere a ultimelor centre de plasament din țară și găsirea celor mai bune soluții pentru copiii aflați în continuare în îngrijirea statului.

„În același timp, unul dintre lucrurile care mă preocupă constant de la preluarea mandatului de ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse este accelerarea procesului de închidere a ultimelor centre de plasament din țară și găsirea celor mai bune soluții pentru copiii aflați în îngrijirea statului: fie reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie adopția, iar daca aceste variante nu sunt posibile – repartizarea acestor copii în grija asistenților maternali sau găzduirea lor în case de tip familial.

La sfârșitul lunii martie aveam încă, în sistemul de protecție specială, aproximativ 45.000 de copii. Dintre aceștia, în centrele de plasament sunt în continuare peste 2.800 de copii, restul fiind deja îngrijiți în case de tip familial, apartamente, de asistenți maternali, de rude sau fiind în plasament la alte familii. Pare un număr mare și chiar este! Și nu voi avea liniște până când toți acești copii nu-și vor găsi o casă pe care să o considere acasă!”, explică Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea.

Ce prevede actuala Lege a adopției

Conform Legii nr. 268/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, valabilitatea atestatului de adoptator sau familie adoptatoare a fost prelungit de la doi la cinci ani. De asemenea, copiii declarați adoptabili vor putea beneficia de șansa la o familie chiar și după împlinirea vârstei de 14 ani, rămânând adoptabili până la majorat.

S-a eliminat, totodată, birocratizarea excesivă a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente, cu copii certificate pentru conformitate cu originalul, iar perioada maximă în care se poate derula potrivirea practică a fost stabilită la 3 luni de la acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.

Din procedura adopției a fost eliminată identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia. Astfel, rudele vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, scurtându-se, astfel, perioadele în care copiii rămân blocaţi în sistemul de protecţie.

Citește și: Copiii sănătoși devin greu adoptabili în acte. Cum se ocupă angajații de la Protecția Copilului de adopții

În ceea ce privește ajutorul financiar acordat familiilor care vor să adopte, Legea spune că Adoptatorul sau familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulți copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.

Printre modificările aduse Legii adopției se numără și introducerea în categoria familiilor sau persoanelor care au prioritate la adopție, pe lângă rudele copilului din cadrul familiei extinse, a persoanelor alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, a celor care au adoptat frați ai copilului sau care se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului său superior.

De asemenea, conform Legii, adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară.

„Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei. Cuantumul indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.

În situaţia în care persoana care a beneficiat de concediu şi indemnizaţie de acomodare adoptă unul sau mai mulţi copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizaţiei rezultă un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizaţiei cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizaţia lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior”, se arată în Lege.

Proceduri necesare pentru adopție în 2022

Potrivit lege5.ro, cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopţia copilului.

Cererea de încuviinţare a adopţiei trebuie însoţită de următoarele acte:

1. certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
2. certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
3. atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
4. hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
5. certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
6. certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
7. cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
8. certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
9. hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei interne a copilului;
10. raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
11. documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
12. declaraţia notarială pe propria răspundere.

Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.

Citește și: Prima adopție gay din România: tatăl adoptiv este profesor universitar în Cluj