Mastita - cauze, simptome si tratament

Mastita este o afectiune inflamatorie a sanului, relationata, in general, cu alaptarea. Aceasta inflamatie poate fi asociata si cu lezarea tisulara, infectia sau ambele. Una din cinci femei care alapteaza vor suferi de mastita in timpul primelor 6 luni de viata ale copilului. Medicul poate diagnostica mastita pe baza simptomelor si a examinarii fizice.

Simptomele mastitei

In cazul mastitei, se pot observa urmatoarele simptome:
• zona dureroasa pe unul din sani - poate fi eritematoasa si calda, sau ambele;
• frisoane, nevralgii si simptome asemanatoare gripei;
• cresterea temperaturii la aproximativ 37,8°C sau mai mult.
Aceste simptome de debut pot aparea, insa, si dupa tratarea unui blocaj al canalelor galactofore. Atunci cand mastita se agraveaza, se pot observa si urmatoarele simptome: cresterea pulsului (peste 100 de batai pe minut), o scurgere galbuie si densa de la nivelul mamelonului, ganglionii axilari de partea sanului afectat sunt crescuti in volum si sensibili.

Complicatiile mastitei

Abcesele mamare - ocazional, simptomele mastitei se pot agrava si poate aparea o punga de puroi (abces) in aria infectata. Simptomele abcesului mamar includ: o formatiune mamara ferma si dureroasa, o zona eritematoasa la nivelul sanului, agravarea simptomelor gripei.
Infectia aftelor - aftele (infectia "drojdiei de bere") pot apare in gura copilului si se pot raspandi la nivelul mamelonului si canalelor galactofore. Daca exista simptome de mastita care nu dispar in urma tratamentului, cum ar fi durere in zona mamelonului in timpul si dupa alaptare, durere mamara ascutita intre mese sau mameloane de culoare roz, acestea sugereaza prezenta aftelor. De asemenea, mai pot debuta prin aparitia unei dureri sau arsuri bruste in timpul unei alaptari ce progresa fara probleme. Daca exista simptome ce sugereza prezenta aftelor trebuia ca sanii si gura copilului sa fie inspectate. Tratamentul aftelor se aplica atat mamei, cat si copilului, chiar daca nu are simptome.

Cauzele aparitiei mastitei

Mastita apare din cauza unui flux scazut al laptelui. Atunci cand se declanseaza lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. Infectia se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare neadecvate), permitand patrunderea bacteriilor.
La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei.

Factori de risc

In timpul alaptarii, mastita poate aparea oricand. Perioada cu cel mai crescut risc este in primele 2 luni dupa nastere, inainte ca obiceiurile alimentare ale copilului sa se reglementeze.

Factorii de risc pentru aparitia mastitei in timpul alaptarii includ:
• existenta unui episod anterior de mastita;
• golirea incompleta sau intarziata a sanilor, ce favorizeaza angorjarea;
• blocarea canalelor galactofore;
• mameloane crapate si iritate datorate unei pozitionari incorecte a copilului la san;
• diverse afectiuni sau anemia;
• folosirea unor dispozitive de alaptare care duc la blocarea fluxului laptelui si la inmultirea germenilor pe suprafata mamelonului, crescand astfel riscul infectiei.

Tratamentul mastitei

Trebuie sa retii ca mastita nu va disparea fara tratament. Tratamentul antibiotic timpuriu si continuarea alaptarii (sau pomparea) sunt esentiale pentru vindecarea mastitei. Amanarea tratamentului poate duce la aparitia abceselor mamare. Ameliorarea simptomelor se poate obtine prin odihna, consumarea unor cantitati crescute de lichide si folosirea aplicatiilor reci la nivelul sanului dureros.

Desi dureroasa, alaptarea din sanul afectat este sigura pentru copil. Daca alaptarea din sanul afectat este dureroasa, se incepe cu sanul sanatos si se schimba in functie de curgerea laptelui. Daca mamelonul este prea crapat si prea dureros ca sa se poata alapta din sanul respectiv, se foloseste o pompa pentru a goli sanul de fiecare data cand nu se poate alapta.

Daca exista simptome ce sugereaza mastita este nevoie de un consult de specialitate. Tratamentul prompt previne agravarea infectiei si amelioreaza simptomele in aproximativ 2 zile.

Tratamentul mastitei include, de obicei antibiotice orale, golirea periodica a sanilor prin alaptare sau pompare.

Golirea adecvata a sanului afectat previne extinderea si poate scurta evolutia infectiei. Pompeaza sau exprima manual laptele din sanul afectat, daca acesta este prea dureros pentru a alapta. Durerea mamelonara poate fi cauzata de supt pe o zona deja dureroasa.

Tratamentul abceselor mamare

Daca mastita apare din cauza blocarii canalului galactofor si se intarzie tratamentul, infectia poate evolua spre un abces. Tratamentul abceselor include drenarea abceselor, tratamentul antibiotic pentru a distruge bacteria ce provoaca infectia si golirea completa si periodica a sanilor prin alaptare sau pompare.

Majoritatea femeilor pot continua alaptarea la sanul afectat in timpul vindecarii abcesului. Daca medicul recomanda intreruperea alaptarii din sanul afectat in timpul vindecarii abcesului, se poate continua alaptarea din sanul sanatos. Pomparea sau exprimarea manuala se continua periodic din sanul bolnav.

Sfaturi

• In cazul in care suspectati o mastita, cereti sfatul medicului si al unui consultant in lactatie.
• Schimbarea pozitiilor de alaptare si asigurarea unui supt corespunzator pentru copil poate sa ajute mama sa alapteze mai eficient, fara durere si prevenind astfel viitoarele episoade de mastita.