Acid glutamic: ce este și cum se administrează corect

Ce este acidul glutamic

Pe de o parte, acidul glutamic este unul dintre cei 11 aminoacizi pe care corpul îi poate produce singur, adică un aminoacid neesențial. Alături de aminoacizii esențiali, obținuți din alimentație și din suplimente alimentare, cei neesențiali stau la baza formării proteinelor, vitale pentru procese precum:

• Construirea și repararea țesuturilor;
• Funcționarea proceselor metabolice;
• Menținerea pH-ului și echilibrului fluidelor;
• Furnizarea energiei;
• Transportul și depozitarea nutrienților;
• Asigurarea bunei funcționări a sistemului imunitar.

Pe de altă parte, acidul glutamic reprezintă un neurotransmițător, mai exact un mesager chimic care transportă, echilibrează și accelerează semnalele transmise de celulele nervoase. De fapt, acidul glutamic, numit și acid a-aminoglutaric sau glutamat, constituie cel mai abundent neurotransmițător cu rol excitator de la nivelul creierului. Un neurotransmițător de acest tip stimulează celula nervoasă. Neuronii care conțin acid glutamic sunt distribuiți la nivelul sistemului nervos central, format din creier și măduva spinării, concentrându-se cu precădere în regiunea prefrontală a creierului. Aceasta influențează personalitatea, comportamentul și abilitatea de a planifica.

În afară de acidul glutamic prezent în organism, în industria alimentară se produce, datorită proteinelor din fructe și/sau legume și unui proces de fermentație, o sare de sodiu a acidului glutamic: glutamatul monosodic sau monoglutamatul de sodiu (MSG). Rolul său este de a accentua aroma alimentelor și băuturilor alcoolice sau nealcoolice. 

Beneficiile pe care le are acidul glutamic

Acidul glutamic are efecte pozitive asupra sănătății fizice și psihice deoarece:

Furnizează energie celulelor de la nivelul creierului

Glutamatul este produs și „reciclat” de celulele gliale, ce reglează metabolismul, echilibrul pH-ului și activitatea neurotransmițătorilor. Astfel, celulele gliale din creier transformă glutamatul utilizat în glutamină. La rândul ei, aceasta este convertită iar în glutamat când ajunge în zona terminală a celulelor nervoase. 

Când nivelul glucozei, principala sursă de energie a creierului, este scăzut, corpul poate să se folosească de glutamat pentru a-i furniza acestui organ energia necesară.

Susține sănătatea mintală

Acidul glutamic este un precursor al acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător care blochează semnale specifice din sistemul nervos central și nu le permite să treacă de la o celulă nervoasă la alta. De aceea, acidul gamma-aminobutiric are un efect calmant, controlând hiperactivitatea asociată stresului, fricii și anxietății. Totodată, GABA cooperează cu alt neurotransmitățor foarte important, serotonina, ce reglează dispoziția și te ajută să-ți păstrezi stabilitatea emoțională, să fii calmă și relaxată.

Pentru o funcționare corectă a creierului și pentru sănătatea mintală, este nevoie de un echilibru între efectul inhibitor al acidului gamma-aminobutiric și cel excitator al glutamatului. Potrivit unui studiu apărut în „Molecular Psychiatry”, când există un dezechilibru la nivelul enzimelor care sintetizează acidul gamma-aminobutiric din glutamat, intervine riscul de apariție a depresiei severe, a tulburării anxioase generalizate și a neuroticismului. Acesta din urmă se referă la o trăsătură de personalitate, la o tendință pe termen lung de a te confrunta cu anxietate, furie, iritabilitate, instabilitate emoțională și depresie.

Contribuie la menținerea sănătății digestive

Acest efect al acidului glutamic se datorează faptului că este sursă de energie pentru celulele care intră în structura barierei intestinale din intestinul subțire și din cel gros: enterocitele. Bariera intestinală este semipermeabilă, permițând absorbția nutrienților și funcționarea imunității înnăscute. Totodată, bariera intestinală limitează transportul și pătrunderea agenților patogeni în intestine. Dacă nu își păstrează integritatea, se ajunge la o creștere a permeabilității intestinale, iar toxinele pătrund în sânge. În aceste condiții, crește riscul de iritații, de inflamații și de boli intestinale cum ar fi sindromul intestinului iritabil de pildă. 

Este benefic pentru sănătătea pielii

În primul rând, glutamatul este implicat în sinteza colagenului la nivelul fibroblastelor, adică a celulelor care generează țesutul conjunctiv și asigură regenerarea pielii în caz de leziuni. În al doilea rând, glutamatul ajută la producerea keratinocitelor, celulele care formează aprox. 90% din primul strat al pielii (epiderma). Nu în ultimul rând, contribuie la formarea stratului cornos al epidermei, ce reprezintă o barieră care te protejează de agresiunile externe. 

Acid glutamic: rol în organism

În afară de faptul că de el depind producerea proteinelor și funcționarea normală a sistemului nervos, acidul glutamic are și alte roluri-cheie în organism, precum:

Este implicat în metabolismul celular

Metabolismul celular include modificările chimice de la nivelul celulelor. Astfel de modificări se bazează pe următoarele procese: sinteza unor molecule noi, descompunerea și eliminarea altora. 

Spre exemplu, acidul glutamic ajută la sinteza unor aminoacizi neesențiali:

• Glutamina: susține funcționarea celulelor albe din structura sistemului imunitar, este implicată în procesele care ajută la repararea țesuturilor și întărește bariera intestinală;
• Prolina: este folosită pentru producerea colagenului, proteina regăsită în oase, articulații și piele.

În același timp, acidul glutamic este unul dintre componentele de care depinde formarea glutationului intracelular redus (GSH). Acesta este un antioxidant care stimulează procesele de detoxifiere și care susține sănătatea ficatului.

Sprijină funcționarea sistemului imunitar

Glutamatul activează și protejează celulele-T, care distrug agenții patogeni și trimit semnale de care depinde răspunsul sistemului imunitar la diverse amenințări. În plus, celulele-T distrug celulele canceroase. 

Asigură detoxifierea organismului prin eliminarea amoniacului

Amoniacul rezultă când bacteriile din intestine digeră proteine. Nivelul de amoniac trebuie să rămână redus ca să nu fie nociv pentru sistemul nervos central. Acidul glutamic stimulează detoxifierea de amoniac întrucât se atașează de atomii din structura acestuia și se creează glutamina. Ulterior, aceasta este transportată la nivelul ficatului sau rinichilor pentru a fi eliminată.

Susține procesele de învățare și memorare

Întrucât interacționează cu patru receptori ai săi de la nivelul creierului, glutamatul accelerează comunicarea dintre neuroni. Accelerarea semnalelor între celulele nervoase, urmată de creșterea vitezei de procesare a informațiilor, sunt binevenite pentru învățare și memorare. Mai mult, glutamatul stimulează celulele nervoase să realizeze asocierea informațiilor, care stă la baza memorării.  

Semne că ai nevoie de acid glutamic

Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: de cele mai multe ori, persoanele sănătoase nu au nevoie să recurgă la suplimente alimentare cu acid glutamic sau cu alți aminoacizi. Cu toate acestea, persoanelor care practică sport de performanță li se recomandă asemenea suplimente în perioadele cu efort intens. Majoritatea suplimentelor conțin glutamină, mai exact acid L-glutamic, pe care organismul îl utilizează pentru sinteza proteinelor și pentru a furniza energie creierului. În general, doza zilnică indicată pentru aceste suplimente variază între 500-2000 mg, însă medicul este cel care stabilește doza adecvată. Suplimentele sunt disponibile sub formă de capsule, de tablete și de pudră de clorhidrat de acid L-glutamic.  

Ca să recomande un supliment pe bază de acid glutamic sau care conține, pe lângă acesta, și un alt aminoacid, medicii pot alege să își trimită pacienții să efectueze o analiză de sânge pentru determinarea aminoacizilor în plasmă și urină. Această analiză este indicată în special în caz de:

• Suspiciune de tulburări ereditare care afectează metabolismul aminoacizilor: de exemplu, este vorba despre un copil cu retard mintal, cu tulburări de creștere etc;  
• Evaluare a unor afecțiuni: spre exemplu, boli de nutriție, boli neurologice, insuficiență renală, afecțiuni musculare, hepatice sau endocrine;
• Monitorizarea unui tratament și/sau unei diete. 

De asemenea, acidul glutamic poate fi prescris când există semnele unui nivel redus de glutamat în creier, adică:

• Nivel scăzut de energie;
• Epuizare mintală;
• Dificultăți de concentrare;
• Insomnii.

Nivelul scăzut de acid glutamic dovedește și o intoxicație din pricina amoniacului. Simptomele care o însoțesc sunt:

• Dureri de cap;
• Iritabilitate;
• Tulburări de memorie;
• Oboseală.

În plus, acidul glutamic este recomandat persoanelor cu deficit al acestui aminoacid din cauza malnutriției sau  unor tulburări ce țin de funcționarea sistemului imunitar. 

Uneori, acidul glutamic se administrează intravenos în cadrul nutriției parenterale pentru:

• Îmbunătățirea capacităților mintale;
• Stările de epuizare;
• Controlul unor manifestări ale schizofreniei: boala afectează personalitatea și modul în care o persoană înțelege lumea din jur și interacționează cu aceasta;
• Sprijinirea pacienților cu alcoolism pentru a depăși mai ușor simptomele care acompaniază sevrajul;
• Accelerarea vindecării ulcerelor etc.

Suplimentele alimentare cu acid glutamic se folosesc și pentru ameliorarea hipersensibilității intestinale întrucât consolidează bariera intestinală și îi păstrează integritatea. Într-o asemenea situație, acidul glutamic se poate administra alături de un probiotic și de un prebiotic pentru a se stimula dezvoltarea bacteriilor intestinale „bune”.

Acid folic înainte de sarcină: de ce este recomandat să îl iei și ce beneficii aduce fătului?

Alimente care conțin acid glutamic

Acidul glutamic se găsește în mod natural în numeroase alimente, atât de origine animală, cât și vegetală. Dintre acestea fac parte:

• Carnea: de pildă, cea de vită, de porc și de pui;
• Peștele și fructele de mare;
• Produsele lactate;
• Ouăle;
• Anumite legume: roșii, porumb, ciuperci shiitake proaspete, varză, ceapă, spanac, cartofi;
• Leguminoasele: spre exemplu năutul, lintea, soia, mazărea, fasolea boabe;
• Anumite fructe: avocado, mere, struguri, kiwi.

În ciuda efectelor pozitive pe care acidul glutamic le are pentru sănătate, renunță la ideea de a lua suplimente care îl includ dacă te afli în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Ești însărcinată;
• Alăptezi;
• Ai leucinoză sau boala urinii cu miros de sirop de arțar: aceasta este o boală genetică periculoasă deoarece organismului îi este greu să descompună aminoacizii. De aceea, aceștia se acumulează în corp și devin toxici, iar urina, transpirația și ceara din urechi dobândesc miros de sirop de arțar;
• Suferi de cistinurie: afecțiunea implică formarea de calculi din aminoacidul cisteină la nivelul rinichilor, uretrei sau vezicii urinare.

Cere neapărat sfatul medicului dacă intenționezi să iei suplimente cu acid glutamic și ai epilepsie sau altă afecțiune care implică prezența convulsiilor. Astfel, aceste suplimente pot fi dăunătoare întrucât agravează simptomele bolilor respective.