4 boli ale ovarelor pe care le poți avea

Femeile sunt înzestrate cu două ovare, câte unul pe fiecare parte a uterului. Fiecare ovar este de dimensiunea și mărimea unei migdale. Ovarele produc și depozitează ovulele unei femei. În timpul ovulației un ovar eliberează un ovul. Dacă acel ovul este fertilizat de un spermatozoid apare sarcina. Ovarele sunt cele care creează hormonii feminini estrogen și progesteron. Atunci când o femeie ajunge la menopauză, ovarele ei nu mai produc acei hormoni și nu mai eliberează ovule. Iată ce probleme de sănătate pot fi asociate acestor structuri:

1. Cancer ovarian

Cancerul ovarian nu este o afecțiune frecvent întâlnită, dar cauzează mai multe decese decât orice alt cancer al sistemului reproducător. Cu cât este identificat și tratat mai din timp, cu atât sunt șanse mai mari de recuperare. Însă cancerul ovarian este dificil de depistat timpuriu. Femeile cu cancer ovarian pot să nu aibă niciun simptom sau doar simptome ușoare până când afecțiunea ajunge într-un stadiu avansat. Atunci poate deveni dificil de tratat. Simptomele pot include: senzație de greutate în pelvis, durere în porțiunea inferioară a abdomenului, sângerare din vagin, creștere/scădere în greutate, menstruații anormale, durere de spate inexplicabilă care se agravează, gaze, greață, vărsături sau pierderea apetitului. Pentru a diagnostica această formă de cancer, medicii pot recomanda unul sau mai multe teste; acestea pot presupune examinare fizică, examen pelvian, teste de laborator, ecografie sau biopsie. Tratamentul este de obicei chirurgical urmat de chimioterapie.

2. Chisturi ovariene și sindromul ovarelor polichistice

Chisturile ovariene sunt saci plini cu lichid aflați în sau pe un ovar. De obicei se formează în timpul ovulației, când ovarul eliberează un ovul. Sunt în general inofensive și dispar de la sine. Majoritatea femeilor dezvoltă aceste chisturi în timpul vieții. Sunt mici și nu determină simptome și pot fi identificate doar la o examinare pelviană din partea medicului. Atunci când există simptome acestea pot include: presiune, balonare, inflamație, durere în porțiunea inferioară a abdomenului, pe partea unde se află chistul. Dacă este identificat, poate fi necesar să aștepți pentru a verifica dacă se mărește. Poți avea nevoie de intervenție chirurgicală dacă apare durere, te afli în perioada post menopauză sau nu dispare de la sine. În cazul în care un chist se sparge sau determină sângerare, ar trebui să apelezi la un medic de urgență. Pilulele contraceptive pot preveni apariția chisturilor noi. Rareori chisturile devin canceroase; acest risc crește odată cu vârsta.
O problemă de sănătate care implică chisturile ovariene este sindromul overelor polichistice. Femeile cu această problemă de sănătate pot avea niveluri mai ridicate de hormoni masculini, menstruații neregulate sau absente sau mici chisturi ovariene.

3. Insuficiență ovariană prematură

Insuficiența ovariană prematură apare în momentul în care ovarele unei femei nu mai funcționează înaintea vârstei de 40 de ani. Insuficiența ovariană prematură este diferită de menopauza prematură; în cazul celei din urmă menstruațiile încetează înainte de vârsta de 40 de ani. Nu mai poți rămâne gravidă. Cauza poate fi naturală sau poate fi o boală, intervenție chirurgicală, chimioterapie sau radiere. Unele femei cu această afecțiune pot avea ocazional menstruații și pot chiar să rămână însărcinate. În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută. Menstruațiile lipsă sunt de obicei primul semn, iar simptomele ulterioare pot fi similare celor ale menopauzei naturale: bufeuri, transpirații nocturne, irascibilitate, concentrare redusă, scăderea libidoului, durere în itmpul sexului, uscăciune vaginală. Medicii pun un diagnostic cu ajutorul unei examinări fizicie și a testelor de laborator și imagistice. Majoritatea femeilor nu vor putea rămâne însărcinate pe cale naturală. Tratamentele de fertilitate ajută câteva femei, în timp ce altele apelează la ovule donate pentru a deveni mame. Nu există niciun tratament care să poată restabili funcția ovariană normală, însă unii medici sugerază administrarea de hormoni până la vârsta de 50 de ani.

Citește și: Totul despre insuficienta ovariana 

4. Torsiunea ovariană, o răsucire a ovarului

Torsiunea ovariană este o cauză rar întâlnită dar semnificativă pentru durerea abdominală acută în porțiunea inferioară a abdomenului și implică torsiunea țesutului ovarian asupra propriului pedicul; apare în mod clasic unilateral la un ovar mărit patologic și este frecventă în rândul copiilor. Și sarcina poate fi un factor cauzator, în procent de 20%, iar tumorile ovariene (benigne și maligne) pentru 50-60% din cazuri. Un procent de 17% din cazuri apar în cazul femeilor premenarhale sau postmenopauzale. Afecțiunea este de obicei asociată cu un retur venos de la ovar ca urmare a edemului stromal, hemoragiei interne, hiperstimulării sau unei mase dure. Ovarul și trompa uterină sunt de obicei implicate. Simptomele sunt adesea nespecifice, ceea ce conduce la întârzierea diagnosticului și a tratamentului, esențiale în salvarea structurilor anexe de la cedare. În cazul în care apar este vorba de o durere gravă, unilaterală în porțiunea inferioară a abdomenului, cu debut subit (în timpul exercițiului fizic sau al unei mișcări agitate) care se agravează intermitent în decursul următoarelor ore. Aproximativ 25% dintre paciente experimentează durere bilaterală descrisă drept ascuțită sau înțepătoare sau mai rar sub formă de crampe; greața și vărsăturile apar în aproximativ 70% dintre paciente. Ecografie Doppler color este metoda necesară unui diagnostic corect deoarece poate releva modificările morfologice și fiziologice din ovar și poate ajuta în determinarea unui flux sanguin tulburat. Examinarea fizică alături de istoricul medical, consultul ginecologic și laparoscopia sunt cruciale pentru o intervenție promptă.

Surse: https://medlineplus.gov; https://emedicine.medscape.com; https://radiopaedia.org