Combinații de 2 alimente cu cele mai mari beneficii pentru organism

Știința combinării alimentelor

Combinarea alimentelor reprezintă o practică ce datează de multă vreme, însă a devenit extrem de populară în prezent. Din punct de vedere istoric principiile sale au apărut pentru prima dată în medicina ayurvedică din India antică, dar au fost popularizate în mijlocul anilor 1800 sub termenul de trofologie (știința combinării alimentelor). Apoi, acestea au fost relansate în anii 1900 de către Dieta Hay, iar din acel moment au devenit un fundament pentru multe diete moderne. 

Susținătorii unor diete bazate pe principiile combinării alimentelor consideră că în cazul în care se consumă combinații nepotrivite pot apărea diverse boli, acumulări de toxine și stres la nivelul tractului digestiv (precum și gaze, balonare, constipație, diaree, reflux și oboseală). Dimpotrivă, combinațiile potrivite pot ameliora aceste probleme, conducând la un nivel crescut de energie, reducerea acneei și a petelor de pe piele, o asimilare mai bună a nutrimentelor și detoxifiere îmbunătățită.
Știința combinării alimentelor susține ideea că anumite alimente creează o pereche potrivită, în vreme ce altele nu. Concepția presupune că prin combinarea lor nepotrivită, cel mai cunoscut exemplu fiind reprezentat de friptură cu cartofi, vor apărea efectele negative asupra stării de sănătate. În acest sens, alimentele sunt împărțite în diferite grupe, de obicei descompuse în carbohidrați și amidonuri, fructe (inclusiv fructe dulci, fructe acide și pepene), legume, proteine și grăsimi. Alternativ, unele planuri alimentare încadrează alimentele drept acide, alcaline sau netre, iar dietele îți specifică în mod expres în ce mod trebuie combinate aceste grupe pentru a crea o masă.

Reguli pentru combinarea alimentelor

Regulile care stau în spatele științei de combinare a alimentelor pot să varieze în funcție de sursă, dar cele mai comune includ următoarele: 

- doar un fruct pe stomacul gol, în special pepeni roșii
- nu combina amidonuri cu proteine
- nu combina amidonuri cu alimente acide
- nu combina diferite tipuri de proteine
- consumă doar produse lactate pe stomacul gol, în special lapte

Alte reguli: proteinele nu trebuie amestecate cu grăsime, zahărul trebuie consumat doar separat de masă, iar fructele și legumele trebuie consumate separat de mese, de preferat înainte.

Aceste reguli se bazează pe două premise principale. Prima este că, deoarece diferite alimente sunt digerate la viteze diferite, combinarea unui aliment care se digeră rapid cu unul care se digeră lent cauzează un blocaj în tractul digestiv, conducând la consecințe digestive negative și pe planul stării de sănătate. Apoi, este vorba despre faptul că diferite alimente necesită diferite enzime pentru a fi descompuse, iar aceste enzime acționează la niveluri de pH diferite - nivel de aciditate - în intestine. Ideea este că dacă două alimente necesită nivel diferit de pH, corpul nu poate digera în mod corespunzător ambele alimente în același timp. De exemplu, amilaza din salivă descompune carbohidrații în timp ce pepsina și tripsina din stomac descompune proteinele.

Studii științifice despre combinarea alimentelor

Până în prezent un singur studiu a examinat principiile de combinare a alimentelor și a verificat dacă o dietă bazată pe principiile combinării alimentelor a avut vreun efect asupra scăderii în greutate. Participanții au fost împărțiți în două grupuri și au primit o dietă echilibrată, respectiv una bazată pe combinarea alimentelor. În ambele situații participanților li s-a îngăduit să mănânce 1100 calorii pe zi. La inverval de 6 săptămâni, participanții din ambele grupuri au pierdut în medie aproximativ 6-8 kg, însă dieta pe baza combinării alimentelor nu a oferit vreun beneficiu suplimentar.

Exemple de combinații de alimente potrivite

Citrice/ardei grași și alimente cu fier (spanac, leguminoase, cereale fortifiate) - fierul hem este mai bine asimilat decât fierul non-hem (1-10%). Pentru a crește gradul său de asimilare cea mai bună soluție constă în adăugarea vitaminei C (aceasta crește și abilitatea acidului fitic de a bloca asimilarea de fier).
Carotenoide (morcovi, roșii, ardei grași roșii, spanac și broccoli) și grăsime - anumite nutrimente, precum vitaminele liposolubile și carotenoidele, au nevoie de grăsimi pentru a fi asimilate de organism. Carotenoidele sunt compuși care se găsesc în legume roșii, portocalii și verde închis și au fost asociate cu beneficii precum un risc scăzut pentru anumite forme de cancer, boli cardiace și probleme cu vederea. Dacă le consumi fără grăsime vei obține mai puține beneficii de la ele, chair dacă este vorba doar despre un sos, susțin studiile științifice. Cel mai mare beneficiu de la consumul carotenoidelor se obține prin combinarea sa cu minim 5-6 grame de grăsime (eventual brânză sau ulei de măsline).
Spanac (ciocolată, ceai, nuci, sfeclă roșie, rubarbă și căpșuni) și produse lactate - spanacul, ciocolata și ceaiul conțin oxalat, un antinutrient care se leagă de calciu pentru a forma un compus insolubil. Pentru cei care sunt predispuși pietrelor la rinichi (sau pentru cei care nu consumă mult calciu în mod normal), consumul de surse de calciu cu alimente cu oxalat pot scădea riscul apariției acestei probleme de sănătate.

Combinații de alimente care trebuie evitate

Fructe cu sau după o masă - de exemplu căpșuni pe salată, salsa de mango peste pește, plăcintă de mere sau fructe de pădure la desert)

Proteine animale și amidon - de exemplu carne și cartofi, pui și paste, sandviș de curcan
Grăsimi cu alimentele nepotrivite - de exemplu măsline cu pâine, ton cu maioneză, carne prăjită în ulei vegetal
Lichide în timpul meselor - de exemplu apă în timpul mesei, suc alături de mâncare, ceai imediat după masă.
Două surse concentrate de proteine - de exemplu șuncă și ouă, nuci și iaurt, fructe de mare cu carne roșie

Surse: www.care2.com; www.healthline.com; www.huffingtonpost.com.au