Totul despre fosfor: beneficii și rol în organism

Ce este fosforul și ce rol are în organism

Fosforul este un nemetal care aparține familiei azotului din tabelul periodic. Este un element esențial pentru organismele vii și este o componentă cheie din ADN și ARN, materialele genetice care poartă instrucțiunile pentru dezvoltarea și funcționarea organismelor vii.

ADN-ul este ca o carte de instrucțiuni, mare și detaliată, care conține toate informațiile necesare pentru a te face cine ești, iar ARN-ul este ca o copie a anumitor pagini din manualul de instrucțiuni ADN, duse la „atelierul” unde se fac lucrurile.

Fosforul este un element cheie în corpul nostru. Face parte din ADN-ul nostru, care conține instrucțiunile pentru modul în care cresc și funcționează organismele vii. Face parte, de asemenea, din ARN, care ajută la traducerea acestor instrucțiuni în acțiuni. Fosforul este implicat în transferul și stocarea energiei în celulele noastre, ceea ce îl face esențial pentru bunăstarea noastră generală.

În natură, fosforul se găsește adesea sub forma unor compuși numiți fosfați. Acești compuși joacă un rol vital în creșterea plantelor. Ei sunt un fel de hrană pentru plante. Atunci când folosim îngrășăminte în grădinile sau fermele noastre, acestea conțin adesea fosfați pentru a ajuta plantele să crească și să fie sănătoase.

Fosforul are, de asemenea, utilizări practice în viața noastră de zi cu zi. Este utilizat în producția de chibrituri, artificii și anumite tipuri de produse chimice. De exemplu, vârful roșu de pe chibriturile de siguranță conține fosfor roșu.

Pe scurt, fosforul este un element fundamental care susține viața, fiind o parte esențială a moleculelor biologice din corpul nostru și ajutând plantele să crească. Este un element versatil, cu aplicații atât naturale, cât și create de om. 

Nivelurile normale de fosfor în organism

Intervalul normal pentru nivelurile de fosfor din sânge poate varia ușor în funcție de laboratorul care analizează proba de sânge. Cu toate acestea, iată care sunt intervalele generale de referință pentru nivelul fosforului seric (din sânge):

Adulți (18 ani și peste): Aproximativ de la 2,5 până la 4,5 miligrame pe decilitru (mg/dL) sau 0,81 până la 1,45 milimoli pe litru (mmol/L).

Este important de reținut că valorile normale pot varia de la un laborator la altul, iar medicii pot interpreta rezultatele pe baza stării generale de sănătate și a istoricului medical al unei persoane. Nivelurile anormale de fosfor în sânge pot indica diverse afecțiuni de sănătate, cum ar fi tulburări renale, dezechilibre hormonale sau anumite boli metabolice. 

Doza zilnică recomandată de fosfor

Aportul zilnic recomandat de fosfor poate varia în funcție de factori precum vârsta, sexul și starea de sănătate individuală. În multe țări, recomandările dietetice sunt furnizate de autoritățile sanitare. Este important de reținut că aceste valori reprezintă orientări, iar nevoile individuale pot varia.

În general, doza dietetică recomandată (RDA) pentru fosfor pentru adulți este de 700mg pe zi.

Fosforul se găsește într-o varietate de alimente, iar majoritatea oamenilor își pot satisface necesarul zilnic de fosfor printr-o dietă echilibrată. Ia în calcul faptul că, un aport excesiv de fosfor, în special din suplimente, poate avea efecte negative asupra sănătății, mai ales dacă duce la un dezechilibru de calciu. 

Beneficiile pe care le are fosforul

Fosforul deține roluri foarte importante în organismul uman, contribuind la structura, funcția și transferul de energie.

Unul din rolurile pe care le are este de a contribui la formarea și menținerea oaselor și dinților puternici și sănătoși. Ajută la prevenirea afecțiunilor precum osteoporoza și susține dezvoltarea scheletică adecvată.

De asemenea, fosforul, fiind o componentă centrală a ATP (adenozin trifosfat), care este moneda energetică primară a celulelor, participă la procesul de transformare a alimentelor în energie.

ATP-ul, cu structura sa bogată în fosfor, stochează și eliberează energie care alimentează diferite activități celulare, inclusiv contracția musculară, transmiterea impulsului nervos și procesele metabolice.

Un alt beneficiu este prezența sa la nivel celular. Fosforul ajută la formarea stratului dublu lipidic al membranelor celulare, creând o barieră de protecție în jurul celulelor. Acest proces este esențial pentru menținerea integrității celulelor, reglarea a ceea ce intră și iese din celule și susținerea funcției celulare generale.

Cum am menționat la început, fosforul este o componentă structurală a ADN-ului și a ARN-ului. Fosforul este unul dintre ingredientele cheie din ADN, ajutând la menținerea structurii și a stabilității moleculei de ADN. În ceea ce privește ARN-ul, fosforul se asigură că ARN-ul poate îndeplini aceste instrucțiuni de la ADN corect și le poate duce unde se creează proteinele.

Tot pe lista rolurilor fosforului, stă contribuția sa la producerea de neurotransmițători si molecule implicate in transmiterea semnalelor nervoase. Acest lucru permite comunicarea eficientă între celulele nervoase și facilitează răspunsurile la stimuli, cum ar fi mișcarea sau percepția senzorială.

El ajută chiar și la reglarea acidității fluidelor corporale, asigurându-se că reacțiile enzimatice apar în mod optim într-un interval restrâns de pH. Acest lucru este vital pentru menținerea funcției celulare adecvate și a proceselor metabolice. Este este implicat în activarea multor enzime, acționând ca un co-factor și influențând o gamă largă de procese biochimice implicate în digestie, producție de energie și alte funcții esențiale.

Nu în ultimul rând fosforul este implicat în mecanismele de semnalizare care reglează creșterea celulelor, diferențierea și răspunsurile la diverși stimuli externi. Toate aceste ajută la coordonarea proceselor complexe din organism.

Rezumând cele spuse, fosforul este un element versatil și esențial organismului, care susține procesele biologice fundamentale, de la asigurarea integrității structurale oaselor și membranelor celulare până la a servi ca un jucător cheie în metabolismul energetic și comunicarea celulară. 

Semne că suferi de lipsă de fosfor

Hipofosfatemia este termenul medical pentru un nivel scăzut de fosfor în sânge. Semnele și simptomele unui nivel scăzut de fosfor pot varia, iar fiecare persoană poate avea manifestări diferite. Unele semne și simptome comune asociate cu hipofosfatemia includ:

Slăbiciune și oboseală: Nivelurile scăzute de fosfor pot contribui la slăbiciune și oboseală generalizată.

Durere și slăbiciune musculară: Fosforul este esențial pentru funcția musculară, iar nivelurile scăzute pot duce la dureri musculare, slăbiciune sau dificultăți în contracțiile musculare.

Durere și fragilitate osoasă: iar nivelurile insuficiente de fosfor pot contribui la dureri osoase și la un risc crescut de fracturi.

Dureri articulare: Durerea și rigiditatea articulațiilor pot apărea la persoanele cu niveluri scăzute de fosfor.

Amorțeală și furnicături: Nivelurile scăzute de fosfor ar putea duce la simptome precum amorțeală sau furnicături la nivelul extremităților.

Dificultăți de respirație: În cazurile severe, hipofosfatemia poate contribui la insuficiență respiratorie sau dificultăți de respirație.

Afectarea funcției cognitive: Unele persoane pot prezenta confuzie sau tulburări cognitive atunci când nivelul fosforului este scăzut.

Anemie: Nivelurile scăzute de fosfor pot duce la simptome de anemie, precum slăbiciune și oboseală.

Modificări ale apetitului: Persoanele cu hipofosfatemie pot prezenta modificări ale apetitului, inclusiv o scădere a dorinței de a mânca. 

Semne că ai prea mult fosfor în organism

Opusul hipofosfatemiei, prea mult fosfor în organism, poate duce la o afecțiune cunoscută sub numele de hiperfosfatemie. Ea poate produce următoarele simptome:

Nivelurile crescute de fosfor pot perturba echilibrul cu calciul din organism, care, la rândul său, poate duce la simptome precum crampe musculare, spasme sau furnicături la nivelul extremităților.

Excesul de fosfor poate interfera cu absorbția calciului și poate contribui la problemele osoase și articulare. Se poate manifesta prin dureri osoase, rigiditate articulară sau un risc crescut de fracturi.

Poate duce, de asemenea, și la probleme legate de piele, inclusiv mâncărime sau erupții cutanate.

Hiperfosfatemia persistentă poate contribui la calcificarea țesuturilor moi, cum ar fi vasele de sânge și organele, care, pot crea complicații precum probleme cardiovasculare.

Poți începe să simți oboseală, slăbiciune sau dificultate în a respira. Îți poate afecta funcția rinichilor, ducând potențial la creșterea setei și urinare.

Funcțiile mentale pot fi și ele perturbate, ducând la confuzie sau la scăderea vigilenței mentale.

Un alt semn pe care hiperfosfatemia îl poate da este un risc crescut de complicații cardiovasculare, inclusiv calcifiere vasculară și probleme cardiace. 

Alimente bogate în fosfor

Există o varietate de alimente ce conțin fosfor și te pot ajuta să menții o dietă echilibrată.

• Carne: de pui, de curcan, de porc, de vită.
• Pește: somon, ton, cod, creveți.
• Produse lactate: lapte, iaurt, brânză, ouă.
• Nuci și semințe: semințe de dovleac, semințe de floarea soarelui, arahide, migdale.
• Leguminoase: linte, năut, boabe de soia.
• Cereale integrale: quinoa, ovăz, orez brun.

De asemenea sunt anumite băuturi, cum ar fi cola, sau alte sucuri, care pot conține acid fosforic, contribuind la aportul de fosfor. În ceea ce privește alimentele procesate și preparate, inclusiv unele gustări și mese gata de consumat, ele pot conține fosfor adăugat sub formă de acid fosforic sau alți aditivi pe bază de fosfor.

Ține minte că, deși fosforul este un nutrient esențial, persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate, (cum ar fi probleme cu rinichii), ar putea avea nevoie să-și monitorizeze aportul de fosfor.