- Ce sunt mezelurile?
- Ce contin mezelurile?
- Ce scrie pe eticheta produsului?
- Ce contin mezelurile dedicate copiilor?
- Sfaturi de luat in seama daca introduci mezelurile in alimentatia copilului
- 10 motive pentru care mezelurile ar trebui excluse din alimentatia copilului
- Mezelurile si cancerul
- Cu ce inlocuim mezelurile in alimentatia copilului
Ce sunt mezelurile?
Mezelul este un nume generic dat mai multor preparate alimentare obtinute din carne tocata si condimentata, invelite in membrane naturale (mai rar) sau artificiale si supuse unor tratamente termice, cum ar fi maturare, afumare, uscare, pasteurizare.
In mare parte, mezelurile sunt - sau ar trebui sa fie - produse din carne procesata prin afumare, sarare sau prin adaugarea de substante chimice, cum ar fi nitritul de sodiu. Din categoria mezeluri fac parte sunca presata, slanina afumata, salamul, pastrama, hot-dog-ul sau crenvurstii (din germana krenwurst), dar si pateul sau toba, lebarul etc.
Mezelurile pot fi impartite in 3 categorii:
- mezeluri uscate (salamuri, carnati uscati) sau carne afumata – termen de valabilitate pana la 6 luni;
- mezeluri afumate sau bogate in conservanti care au termen de valabilitate 1 luna;
- mezeluri usor perisabile, care au continut mare de apa (in jur de 45%) si care trebuie consumate in cateva zile.
Ce contin mezelurile?
Carnea foarte procesata isi pierde calitatile nutritive, din cauza adaosului de sare, apa, grasimi si conservanti.
De regula, mezelurile contin carne (de porc, vita, pui sau curcan), apa, condimente, aditivi functionali, adica proteine din soia, caragenan (substante de ingrosare), fibre si amestecuri pentru afumare.
Cu alte cuvinte, pentru fabricarea mezelurilor se foloseste carne de diferite categorii, la care se adauga derivate proteice de origine vegetala sau animala. In mezeluri mai gasim si derivate proteice de origine vegetala: proteine din soia, faina de soia, proteine vegetale texturate, proteine din arahide, gluten.
* Aceste derivate proteice nu dauneaza sanatatii, dar nu se cunoaste valoarea nutritiva reala a produsului, din cauza ca pe eticheta nu se mentioneaza valoarea nutritiva detaliata de proteine (clasa I, II si III).
Nutritionistii avertizeaza... mezelurile ieftine sunt de proasta calitate. Acestea contin multe grasimi, sorici (o proteina cu valoare biologica scazuta) si carne dezosata mecanic - cunoscuta sub denumirea de MDM (mechanically deboned meat). Carnea dezosata mecanic rezulta din dezosarea carcaselor de pui sau de porc. Aceste resturi sunt prelucrate tehnologic si rezulta o pasta. Pasta aceasta poate sa contina piele si chiar oase.
Specialistii in nutritie spun ca aceasta carnea dezosata mecanic poate perturba echilibrul de calciu si fosfor din organism, tocmai pentru ca sunt prea bogate in fosfor.
In concluzie, carnea declarata pe eticheta celor mai multe mezeluri nu este carne macra, ci resturi care raman pe os dupa dezosare (ligamente, oase, piele, maduva oaselor si o "urma" de carne). Daca noi dezosam carnea in bucataria proprie, toate aceste resturi le dam la caine sau le aruncam la gunoi, insa producatorii de mezeluri folosesc aceste resturi pentru fabricarea crenvurstilor si a salamurilor.
In plus, mezelurile sunt pline de E-uri. Conservantii, colorantii se regasesc pe toate etichetele. Iata inca un motiv pentru ca micutii nostri sa nu consume mezeluri.
Studiile au aratat ca unii aditivi alimentari continuti de mezeluri pot provoca hiperactivitate si deficit de atentie sau de concentrare la copii – de exemplu: derivatii acidului glutamic (E 620 sau E 621), care pot provoca, de asemenea, greturi, palpitatii, dureri de cap. Alte studii arata ca glutamatul de sodiu, folosit in calitate de potentiator de aroma si gust, creeaza dependenta fata de alimentul in cauza.
Ce scrie pe eticheta produsului?
Daca citesti cu atentie eticheta preparatelor din carne, vei observa urmatoarele ingrediente: amestec de carne, slanina, apa, in proportii variabile, sare, coloranti (carmin), conservanti (nitrit de sodiu) si potentiator de aroma (glutamat monosodic – MSG), uneori si agenti de afumare.
De cele mai multe ori, pe eticheta vei citi urmatoarele:
E 621- glutamat monosodic
E 316 - erithorbat de sodiu
E 262- acetat de sodiu
E 452- polifosfat de sodiu
E 407- caragenan
E 250- nitritul de sodiu
Glutamatul de sodiu (E621) este foarte folosit ca potentiator de aroma in diverse alimente si condimente. Glutamatul de sodiu reprezinta sarea de sodiu a acidului glutamic, un aminoacid foarte des intalnit in natura. E621 este considerat un aditiv sigur de catre FDA si UE si nu are o doza maxima per kg aliment. Aceasta doza nu poate fi crescuta foarte mult de catre producatorii de alimente pentru ca glutamatul de sodiu in cantitate foarte mare dauneaza gustului.
Unele organizatii afirma ca glutamatul de sodiu este cancerigen, da dependenta, produce obezitate si afecteaza anumite functii ale creierului la soareci (in cazul testelor pe oameni, nu a putut fi observat acest efect). FDA si UE resping afirmatiile referitoare la potentialul cancerigen al acestuia.
Glutamatul de sodiu este foarte greu de evitat pentru ca se gaseste in foarte multe alimente, insa, daca nu ne ferim de produsele ce contin E 621, putem consuma o cantitate mult prea mare si pot sa apara ametelile, durerile de cap si senzatia de greata.
E 315 Acid erithorbic si E 316 Erithorbat de sodiu sunt antioxidanti artificiali si stabilizatori de culoare. Se utilizeaza pentru produsele congelate si ambalate, din carne sau peste. Nu are nicio vitamina sau vreo activitate vitaminica. Pote interfera cu vitamina C, incetinindu-i absorbtia.
E262 acetat de sodiu este un acid natural, prezent in multe fructe. Produs prin fermentatie bacteriana si astfel prezent în toate produsele fermentate. Este utilizat drept conservant sau solutii tampon. Nu prezinta efecte secundare, ar trebui evitat doar de persoanele care au intoleranta la otet.
E 452- polifosfat de sodiu este un aditiv alimentar. Fosfatii cresc capacitatea de retentie a apei in produsele din carne, motiv pentru care sunt foarte des intilniti in mezeluri. Fosforul este un element important in cadrul metabolismului general, iar cantitatile mari pot produce tulburari. Principalul efect negativ al fosfatilor este dezechilibrarea balantei calciu-fosfor, care, in timp, duce la probleme foarte grave, cum ar fi osteoporoza, depuneri anormale de calciu- osteofite, cioc de papagal. Un consum foarte mare de fosfor impiedica fixarea calciului in oase, iar acestea devin cu timpul foarte fragile. Problemele pot aparea chiar la virste fragede, de aceea trebuie urmarita cu atentie alimentatia copiilor. De asemenea, persoanele care consuma alimente care au in compozitie fosfor pot avea probleme stomatologice grave, pentru ca acesti aditivi afecteaza chiar si dantura.
Carageanul sau E 407 este un extract din alge marine, care retine apa si ingroasa produsul (pentru ca apa sa fie retinuta in mezeluri si sa nu curga din produsul respectiv, se foloseste acest agent de ingrosare). In acest mod, cumparatorul crede ca achizitioneaza un produs din carne, dar, de fapt, cumpara un produs cu foarte multa apa, caragean si... putina carne.
Exista studii recente care arata ca E407 ar putea fi responsabil pentru aparitia cancerului colorectal.
Tot ca un gelifiant actioneaza si guma de guar, insa, si aceasta este considerata de nutritionisti a fi tot nesanatoasa, in cazul in care este ingerata in cantitati mari si pe termen lung.
Nitritul si nitratul de sodiu, E250 si E251, ne feresc de dezvoltarea bacilului botulinic si dau mezelurilor culoarea specifica. Insa, odata ajunse in stomac, pot ajuta la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. Nitratii pot provoca probleme serioase copiilor mici, pentru ca acestia blocheaza hemoglobina si se poate produce asfixierea celulara.
Citeste si:
Totul despre nitriti, nitrati, azotati si azotiti
Totul despre monoglutamatul de sodiu
Ce contin mezelurile dedicate copiilor?
Qbebe a verificat daca este adevarat ca mezelurile ieftine sunt cele mai periculoase pentru sanatatea copiilor nostri. Si... adevarul sta scris chiar acolo, pe etichetele produselor. Daca vrem produse cu continut declarat de carne macra, eventual fara prea multe E-uri si cu continut redus de grasime, platim aproximativ 10 lei pentru 100g de produs (mezel). In schimb, pentru produsele din carne procesata mecanic (piele, os, maduva de os, ligamente) am platit 14 lei pentru 1 kg + 300 g (oferta speciala) si dupa ce am citit eticheta am zis clar ca asa ceva nu trebuie sa manance copiii nostri.
Iti dam imediat si cateva exemple, care te vor face sa citesti cu atentie eticheta produsului de pe raftul supermarketurilor si apoi sa te uiti la pret, mai ales daca vrei sa-i dai copilului sa manance din acel produs (nu ca pentru tine ar fi recomandat!).
* Sunca Martinel dedicata copiilor. Producatorii se lauda ca a fost votat produsul anului in 2013 de catre consumatorii romani (vorbim despre un produs fabricat in Germania). Studiul in cauza este facut de Exact Consultanta si Cercetare. Din punctul nostru de vedere, acest aspect este mai putin important, dar am zis sa redam fidel ce scrie pe eticheta. Mergem mai departe si citim ingredientele: carne de porc, apa, sare, glucoza, antioxidant: eritorbat de sodiu, conservant: nitrit de sodiu. Tot pe eticheta acestui produs scrie ca nu contine arome sintetice, coloranti artificiali, lactoza sau gluten. Este un produs fiert.
De la acelasi brand avem si un produs crud-uscat care are cam aceeasi eticheta, insa ingredientele difera putin: carne de porc, sare, dextroza, mustar, concentrat de fructe, extract de condimente (nu stim ce condimente) si nelipsitul nitrit de sodiu.
Poate ca etichetele acostor produse nu sunt tocmai infioratoare, doar ca cei mai multi medici pediatri spun ca nu ar trebui sa dam carne de porc copiilor mai mici de 2 ani (cu atat mai putin mezeluri din carne de porc).
Este greu sa clasifici acest produs la bune sau rele, avand in vedere ca are un continut ridicat de carne de curcan, dar are si toate E-urile pe care le poate contine un mezel. Este inclus in categoria produselor acceptate pentru ca se poate si mai rau.
*Fuantre Infantis Curcan. Producatorul se autocaracterizeaza ca fiind un brand de top in industria de mezeluri. Pe eticheta se mentioneaza ca produsul este facut din file de carne atent selectionata, gatita la foc mic cu ierburi aromate, condimente fine si afumate la lemn de fag (nu prea stim ce ierburi si ce condimente, dar ii credem pe cuvant). Ingredientele acestui produs sunt: 90% piept de curcan; apa, corector de aciditate; lactat de sodiu si citrat de sodiu, sare, proteina din zer; zaharuri; piure de castane; condimente si arome; antioxidant: acid ascorbic si ascorbat de sodiu, potentiator de aroma: glutamat de sodiu; conservant: nitrit de sodiu. Aici specificam un detaliu oarecum iritant pentru parinti. Acest produs, pana acum 2 luni era pe piata cu o eticheta ce continea urmatoarele specificatii: 98% piept de curcan, apa, sare, piure de castane, condimente si arome. Ce sa intelegem? Ori prima eticheta era o minciuna cu care au fost prinsi, ori au decis sa faca un produs cu o cheltuiala de productie mai mica, in speranta ca aceeasi parinti care il cumparau inainte, il vor cumpara si acum fara mai citeasca eticheta ...
Iata un alt motiv pentru care trebuie sa citim eticheta produsului – desi poate nu te-ai fi gandit ca mezelurile pot contine piure de castane sau lactoza, multe astfel de produse au in continutul lor aceste ingrediente. Asa ca nu trebuie oferite copiilor alergici sau cu intoleranta la lactoza.
Observam si ca nu se mai scrie pe eticheta E-urile. Asta nu inseamna ca produsul nu contine E-uri, dar data fiind isteria cu E-urile care ne distrug sanatatea, acum se trece denumirea chimica a antioxidantilor si conservantilor. Putem spune ca aceste mezeluri contin un procent mare de carne si multe E-uri.
Atentie si la pateurile de ficat... noi stim ca pateurile ar trebui sa aiba un continut ridicat de ficat, insa de cele mai multe ori ne putem insela daca nu citim cu atentie eticheta produsului. Pe rafturile supermarketurilor am gasit produse care sunt denumite "Pate cu ficat de gasca" – pe eticheta observam ca produsul are intre 3-5% ficat de gasca, si in rest carne de porc sau carne procesata mecanic si multe E-uri. De asemenea, mai sunt pateuri denumite "Pate din carne de curcan" – daca nu esti atent te gandesti ca achizitionezi un produs din ficat de curcan, insa... nici urma de ficat, poate putina carne de curcan.
Este posibil sa fii in mare graba atunci cand mergi la cumparaturi in supermarket, dar acorda putin timp si etichetelor lipite pe produse, mai ales daca fac parte din dieta copilului tau.
Daca vrei sa-i dai mezeluri... macar sa-i dai ce gasesti mai bun pe rafturile magazinelor alimentare. Incearca rulada de pui sau pastrama... au si acestea E-uri, dar cel putin vezi ca-i carne.
Prof. Univ. Dr.
Gheorghe Mencinicopschi, directorului Institutului de Cercetari
Alimentare spune: "Este
important sa ne uitam pe eticheta, pentru ca exista pe piata si mezeluri de
buna calitate, care contin multa carne, insa acestea sunt mai scumpe. Trebuie
sa fim atenti cu produsele pe care vedem ca scrie cel mai ieftin, pentru ca ieftin
inseamna adesea de calitate foarte proasta".
Sfaturi de luat in seama daca introduci mezelurile in alimentatia copilului
- alege produse care au continut scazut de sodiu si grasimi;
- da-i copilului doar alimente proaspete – cumpara putin si bun;
- produsele din carne de curcan sau carne de pui sunt mai sanatoase decat cele din carne de porc sau vita – si au gust asemanator;
- mezelurile din carne (ex: rulada de pui, curcan etc) au mai putine grasimi decat mezelurile din carne tocata sau produsele presate (ex: salamuri, crenvursti);
- portia zilnica de mezeluri variaza in functie de varsta copilului intre una si sase felii subtiri;
- nu te lasa pacalita de denumirea produsului, citeste cu atentie eticheta cu ingrediente (ex: denumirea este "pate de curcan" si pe eticheta apar ingrediente ca ficat de porc, aditivi si 3% carne de curcan);
- daca ii pui in pachetel cateva feliute de mezel, adauga si un fruct bogat in vitamina C; studii recente au dovedit faptul ca vitamina C neutralizeaza efectul cancerigen al nitrozaminelor (acestea se formeaza in stomac din cauza nitritului de sodiu din mezeluri).
10 motive pentru care mezelurile ar trebui excluse din alimentatia copilului
1. Mezelurile contin cantitati importante de sare, grasimi, nitrati si conservanti – astfel creste riscul ca in viata adulta sa apara obezitatea, bolile de inima – hipertensiune arteriala, diabetul si cancerul de colon sau de stomac.
2. Consumul frecvent de mezeluri poate duce la dependenta si copiii pot refuza alte mancaruri sanatoase. De pe doctormenci.ro, site-ul oficial al directorului Institutului de Cercetari Alimentare, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, aflam: "Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci in continuu. Efectul nu este imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate"
3. In general, mezelurile nu sunt din carne macra – daca-i dai copilului sa manance in mod frecvent mezeluri este ca si cum i-ai da grasime, piele si sorici intre 2 feliute de paine.
4. In unele cazuri, mezelurile sunt mai scumpe decat carnea macra.
5. Consumul de mezeluri este asociat cu un stil de viata nesanatos, alaturi de fumat, consumul de alcool etc. Iar obiceiurile alimentare proaste dobandite in copilarie foarte rar sunt corectate in viata adulta.
6. In doze foarte mari, nitritii dau o toxicitate acuta care impiedica sangele sa mai transporte oxigen. "Sugarii si copiii mici sunt foarte sensibili la aceste substante, deoarece le creeaza probleme respiratorii".- doctormenci.ro.
7. "Un aditiv pe care producatorii il folosesc ilegal si destul de frecvent in mezeluri este amidonul modificat. Conform Ordinului nr. 975, amidonul nu este admis in produsele din carne. Totusi, mezelurile au amidon in cantitati foarte mari, pentru ca acest aditiv retine multa apa si mareste cantitatea de mezel, inlocuind in fapt carnea". – doctormenci.ro
8. Mezelurile au un continut ridicat de fosfati (ex. E 452 – polifosfat de sodiu). Fosfatii, in exces, impiedica fixarea calciului in oase. Imagineaza-ti ce inseamna asta pentru un copil aflat in plina dezvoltare...
9. Mezelurile nu mai sunt facute dupa retetele traditionale – daca te gandesti ca si tu ai crescut cu mezeluri si ai devenit un adult fara probleme medicale... "In ultima vreme, au aparut tot felul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens". – doctormenci.ro
10. Unii aditivi alimentari continuti de mezeluri pot provoca hiperactivitate si deficit de atentie sau de concentrare la copii – de exemplu: derivatii acidului glutamic (E 620 sau E 621).
Prof. Univ. Dr.
Gheorghe Mencinicopschi, directorului Institutului de Cercetari
Alimentare spune:
"Mezelurile nu ar trebui consumate de copii pana la varsta de cel putin 12 ani si, in plus, de persoanele predispuse la osteoporoza, de femeile insarcinate si care alapteaza. Acelasi lucru este valabil pentru suferinzii de obezitate, maladii cardiovasculare, dislipidemie, hipertensiune, diabet, boli hepato-renale, cancere, osteoartrite, boli de piele, boli de plaman, hiperuricemie (guta), celulita, boli ale tubului digestiv, batrani".
Mezelurile si cancerul
Exista multe studii care au urmarit riscul de cancer sau alte boli in cazul celor care consuma frecvent mezeluri si vestile, din aceasta directie, nu sunt tocmai bune.
In compozitia mezelurilor exista mai multe ingrediente care pot face rau organismului, cum ar fi grasimile animale care sunt implicate in aparitia aterosclerozei si a bolilor de inima; sarea (mezelurile au continut ridicat de sare) care este implicata in agravarea hipertensiunii arteriale; nitritul de sodiu (E 250) care in mediul acid din stomac interactioneaza cu aminoacizi si duce la formarea de N-nitrozamine care sunt cancerigene; in plus, mezelurile incalzite la temperaturi inalte pot duce la formarea de nitrozamine (ex: oua prajite cu sunca).
Este dovedit stiintific faptul ca N-nitrozaminele sunt cancerigene si probabil reprezinta unul dintre motivele pentru care mezelurile sunt implicate in aparitia diverselor tipuri de cancer (cancer gastric, pulmonar, cancer pancreatic, cancer mamar).
• Un studiu suedez a analizat datele stranse de la peste 4700 de pacienti, bolnavi de cancer, care au participat la 15 studii publicate din 1966 pana in 2006. Printre altele acestia au fost intrebati daca si ce cantitate de mezeluri mananca intr-o zi. S-a constatat ca acestia mancau in medie 30 de g de carne (echivalentul unui hot-dog) si acest aspect a fost legat de o crestere cu 15-38% a riscului de cancer de stomac.
• In 2007, Institutul American pentru Studierea Cancerului a evaluat peste 7000 de studii cu privire la toate aspectele legate de dieta si riscul de cancer. Raportul amanuntit si stufos al institutului a aratat ca exista dovezi convingatoare ca mezelurile fac parte din categoria alimentelor care cauzeaza cancer colorectal. La fiecare 50 g de carne procesata, consumate zilnic, creste riscul de cancer colorectal cu o medie de 21%.
• In anul 2009 Institutul National al Cancerului din Statele Unite ale Americii a dat publicitatii un studiu care a urmarit 550.000 de persoane pe parcursul a 10 ani de viata. S-a constatat ca exista risc mai mare de deces in randul celor care au mancat mai mult de 20 g de mezeluri pe zi, fata de cei care au mancat mai putin de 2 g pe zi.
• In anul 2010, un studiu publicat in cotidianul "Circulation" asociaza consumul de mezeluri cu un risc cu 42% mai mare de boli de inima si un risc cu 19% mai mare de diabet de tip 2. Studiul nu a gasit acest risc crescut printre cei care au mancat carne neprelucrata, de exemplu carne de porc, carne de vita si miel.
Consumul exagerat de mezeluri in timpul sarcinii creste cu 68 la suta riscul de tumora pe creier a copilului, in primii ani de viata, arata alte studii internationale.
De vina nu sunt numai nitritii...
In anii 1970, oamenii de stiinta credeau ca vinovati de toate aceste afectiuni sunt aditivii alimentari, nitritul de sodiu. Acesti aditivi dau gustul specific si nuanta de roz cacteristica mezelurilor. De asemenea, nitritul de sodiu actioneaza ca un conservant pentru a prelungi valabilitatea mezelurilor tinute la frigider. Specialistii spun ca nitritul de sodiu previne botulismul, care poate fi mortal.
Cu toate acestea, Levente Diosady, directorul programului de Inginerie Alimentara, in departamentul de inginerie chimica si chimie aplicata la Universitatea din Toronto, spune ca nitritul de sodiu nu prezinta niciun risc pentru sanatate in mod direct, desi poate reactiona cu aminoacizii care apar in mod natural in alimente cum ar fi branza sau carnea si impreuna pot forma cantitati mici de nitrozamine, care sunt cancerigene.
La sfarsitul anilor 1970, din cauza riscului de cancer, Ministerul Sanatatii din Canada limiteaza cantitatea maxima de nitrit de sodiu care poate fi adaugata in mezeluri. In plus oamenii de stiinta au descoperit cum sa evite formarea nitrozaminelor prin adaugarea de acid eritorbic (o ruda apropiata a vitaminei C).
Nitritul de sodiu se gaseste si in legume
Joe Schwarcz, profesor
de chimie la Universitatea McGill spune: "Credeti sau nu, legumele sunt o
sursa mai mare de nitriti decat mezelurile. Si este clar ca nu trebuie sa
evitam legumele. Telina, salata verde, sfecla, ridichiile si spanacul absorb
nitrat de sodiu din sol. Acesta este transformat in nitrit de sodiu in stomac.
O persoana care consuma 250 de grame de legume intr-o zi ingereaza aceeasi
cantitate de nitriti pe care ar putea sa o obtina din consumul a 10 hot-dog. Trebuie sa specificam faptul ca
legumele contin si o serie de compusi,
inclusiv vitamina C, care previn formarea de nitrozamine."
Atunci care este problema cu mezelurile? Toate studiile si toti oamenii de stiinta sunt de acord ca mezelurile in alimentatia copilului nu sunt bune, dar de ce? Diosady spune: "Cauzele sunt complexe. Daca exista un singur factor de risc, ar fi fost inlaturat pana acum. Expertii spun ca de vina ar putea fi procesul de afumare, sarea, faptul ca multe dintre acestea contin carne rosie, sau o combinatie a acestor factori. Este nevoie de o cercetare mai ampla".
Heather Chappell, director al politicii de control al cancerului de la Canadian Cancer Society spune:"Noi nici macar nu stim daca mezelurile din carne alba si cele din carne rosie prelucrate prezinta acelasi risc. Si nu stim nici daca cei cu istoric familial de cancer ar trebui sa consume mezeluri cu moderatie".
In concluzie, Chappell ne sfatuieste: "Mancati mezeluri doar la ocazii speciale, un sandwich la iarba verde, un hot-dog la un meci si cam atat".Cu ce inlocuim mezelurile in alimentatia copilului
In loc de mezeluri, poti alege o bucata de carne pe care sa o condimentezi asa cum iti place (cu condimente naturale) si sa o bagi la cuptor. Dupa ce o scoti de la cuptor, o feliezi si o pui in sandwich-ul copilului, alaturi de o feliuta de branza putin sarata si doua feliute de rosie, ardei, castravete etc. Pentru diversitate, poti folosi diferite sortimente de carne si condimente.
In pachetelul copilului tau mai poti pune o omleta preparata fara ulei (sau cu putin ulei) alaturi de doua feliute de rosie.
Poti prepara acasa un pate delicios din ficat de pasare fiert si frecat cu putin piure de cartof, sau cu putina smantana. Ungi doua feliute de paine cu pateul astfel preparat si copilul tau va avea parte de un sandwich mai sanatos si chiar mai gustos.
Poti folosi si ton sau salau file pentru pachetelul copilului sau pot face un snitel gustos din carne de pasare sau peste fara oase.
Iata cateva retete sanatoase, care sigur iti vor fi de folos:
Pate din legume coapte
Pate de cartofi cu ficatei
Piept de curcan la cuptor
Piept de pui in lapte
Muschi de vita cu lamaie
Surse: besthealthmag.ca; cesamancam.ro; nhs.uk; dailymail.co.uk; bbc.co.uk; erd.ro ; ''Biblia alimentara'' de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Director al Institutului de Cercetari Alimentare;
Urmareste-ne pe Google News
