Nu am scos carnea din alimentația copilului, deși sunt vegană. Vreau să facă propriile alegeri

Este vegană, dar îi permite copilului ei să consume și carne

Într-o confesiune pentru „Insider”, o mamă a povestit că, deși este vegană, nu vrea să-i impună și fiului ei un asemenea stil de viață. A explicat de ce a luat o asemenea decizie: pentru a-i permite băiețelului ei să învețe să facă propriile alegeri alimentare. Iată ce a dezvăluit mama, pentru sursa citată:

„Sunt vegană și de aceea am convingeri puternice în ceea ce privește sustenabilitatea și ocrotirea animalelor. Cu toate acestea, am convingeri la fel de puternice și în legătură cu faptul că fiul meu, care acum are o vârstă fragedă, ar trebui să-și aleagă ce să mănânce. Din acest motiv, îi dau voie să consume diverse alimente, inclusiv carne și pește. Chiar dacă nici eu, nici partenerul meu, nu consumăm asemenea alimente, cumpărăm produse și gătim pentru el feluri de mâncare care nu sunt vegetariene.

Îmi este greu să-mi imaginez cum l-aș fi putut hrăni în alt mod. Ideea de a-i oferi copilului meu o dietă strictă este copleșitoare pentru mine, cu atât mai mult cu cât și acum, după mai mulți ani, îmi vine permanent în minte imaginea unei diete tradiționale, bazate „pe carne și cartofi”. 

Îmi place să cred că, lăsându-i fiului meu posibilitatea să aleagă, îmi asum un risc, în condițiile în care este imposibil să prevăd ce preferințe o să aibă, iar dacă își va dori să devină vegetarian sau vegan m-aș simți vinovată pentru că nu am făcut eu astfel de alegeri pentru el. 

În același timp, îmi dau seama că ar putea fi alergic la anumite alimente, cum ar fi peștele sau produsele lactate, așa că vreau să-l expun la o varietate cât mai mare de alimente.”

Își dorește ca fiul ei să facă propriile alegeri alimentare când va fi mare

Obiectivul mamei este să-și lase copilul să-și formeze propriile obiceiuri alimentare pentru a nu face o anumită alegere doar ca să o mulțumească pe ea. În intervenția pentru sursa citată, a venit și cu aceste explicații:  

„Intenționez să fiu cinstită cu fiul meu când va fi mai mare, astfel încât el să reușească să ia o decizie bine informată în legătură cu alimentația pe care o va alege. Nu mi-aș dori să devină vegetarian sau vegan doar ca să mă mulțumească pe mine, ci pur și simplu pentru că asemenea opțiuni corespund valorilor sale. 

Aveam 13 ani când i-am spus mamei mele că voiam să devin vegetariană, însă ea insista să consum în continuare carne de pasăre pentru a nu fi nevoită să gătească separat pentru mine. În jurul vârstei de 20 de ani am devenit vegetariană, iar mai târziu, în jurul vârstei de 30 de ani, am devenit vegană. 

Simplul fapt că o persoană a încercat să-mi influențeze preferințele, în privința dietei, în anii în care am început să mă formez, m-a determinat să refuz să procedez astfel cu fiul meu. Acum, când sunt adult, mă bucur că în sfârșit opțiunile mele alimentare sunt în acord cu valorile în care cred.”

Nu îi permite copilului ei să consume ton

Chiar dacă își încurajează băiețelul să aibă o alimentație variată, mama nu îi permite să consume ton întrucât acest pește poate fi sursă de metale grele. 

Își încheie confesiunea insistând asupra ideii că va respecta întotdeauna alegerile pe care le va face fiul ei:

„În afară de faptul că insist să nu facă exces de sare și de zahăr, singura limită pe care i-o impun copilului meu în privința alimentației este să evite tonul. Nu îl las să consume acest tip de pește întrucât conține niveluri ridicate de mercur și, în plus, este sursă de bisfenol A (BPA).

Întrucât grădinița la care îl duc pe fiul meu poate să-mi respecte o asemenea opțiune oferindu-i hrană vegetariană, el consumă o astfel de hrană cât stă acolo. Deși mă nemulțumește faptul că așa se ajunge la influențarea dietei sale, mă străduiesc să văd și partea plină a paharului: are oportunitatea de a gusta mai multe alimente, având în vedere că oricum nu este obligatoriu să consume carne zi de zi. 

Pot să aleg ce fel de carne sau pește poate să mănânce în cele patru zile din săptămână în care stă acasă cu mine. Cu toate acestea, știind că atât carnea, cât și peștele, sunt afectate de poluare, de pescuitul în exces și de expunerea la microplastic, pot spune că mă aflu pe un teren sensibil ori de câte ori trebuie să iau o decizie legată de alimentația copilului meu.  

În condițiile în care stilul de viață vegetarian și dietele bazate pe consumul de vegetale devin tot mai populare, fiul meu are șansa să aleagă să renunțe la carne. În cazul în care va face o astfel de alegere, sper să-și dea seama că am încercat să-i respect autonomia și să fac tot ce este mai bun pentru el, făcând abstracție de preferințele mele.”

Îmi cresc copilul vegan, dar îl las să mănânce și gogoși. Cei din jur spun că va ajunge să aibă tulburări alimentare