Regresia de somn la bebeluș - ce este și de ce apare
În timpul primilor 2 ani de viață pot să apară unele tulburări în tiparul de somn al copilului tău cauzate de îmbolnăviri, erupție dentară și praguri în dezvoltare. Regresiile de somn reprezintă un aspect natural și temporar, reprezentând o perioadă în care un bebeluș care obișnuia să doarmă bine (sau destul de bine) nu se mai odihnește corespunzător, aspect care are un impact direct asupra odihnei părinților. Pot să includă ca semne caracteristice: trezit mai frecvent în timpul nopții, probleme în a adormi, grad crescut de agitație sau indispoziție (mai ales la ora de culcare), sieste mai scurte/se opune siestelor, schimbări în apetit. Vârstele cele mai frecvent întâlnite pentru aceste regresii sunt 4 luni, 8 luni și 18 luni. Deși există și alți factori perturbatori pentur somnul copilului tău, vei recunoaște regresia de somn în baza următoarelor aspecte: momentul în care apare, cât durează și alte probleme asociate. Nu este însă o regulă să apară la toți copiii și la toate pragurile de dezvoltare menționate.
Pentru proaspeții părinți poate părea că durează o eternitate, însă în realitate regresia de somn ține 3-6 săptămâni; cea mai dificilă regresie de somn este percepută a fi cea de la vârsta de 4 luni. Dacă problemele se rezolvă mai rapid sunt șanse să fi fost vorba de alți factori și nu o regresie reală.
Experții sunt de părere că aceste fenomene apar de obicei din mai multe motive, după cum urmează: puseu de dezvoltare (bebelușul resimte o senzație puternică de foame), dureri specifice erupției dentare, atingerea unor praguri de dezvoltare, schimbări în rutina zilnică (mersul la creșă/grădiniță), călătoriile (implică dormitul într-un mediu nou), o îmbolnăvire (răceală, infecție a urechii etc.). Pentru că în cazul unui bebeluș creierul său evoluează constant pe măsură ce se adaptează la noul mediu și începe să învețe noi abilități, experimentează totodată stres și frustrare care se reflectă în tiparele sale de somn.
Când apare regresia de somn la bebeluș
Au fost identificate de specialiști câteva perioade în care regresia de somn este relativ previzibilă:
- 3-4 luni – această regresie este adeseori cea mai dificilă pentru părinți deoarece este prima. Există mai mulți factori implicați în problemele de somn de la această vârstă: durerea cauzată de erupția dentară, senzația de foame pronunțată asociată puseelor de creștere și bucuria pe care o resimte bebelușul când reușește să se rostogolească pentru prima dată.
- 6 luni – bebelușii trec de obicei printr-un alt puseu de creștere la vârsta de aproximativ 6 luni. Până la acest moment sunt capabili să doarmă întreaga noapte și pot să se trezească doar pentru îmbrățișări, ceea ce înseamnă că poate fi momentul oportun să încerci o nouă metodă de antrenament al somnului.
- 8-10 luni – mulți bebeluși încep să se târască în jurul vârstei de 9 luni și să stea în picioare la aproximativ 10 luni. Anxietatea de separare este comună și perfect normală la această vârstă și poate determina bebelușul să se trezească din dorința de a fi liniștit de tine în timpul nopții
- 12 luni – între 9-12 luni, bebelușii încep să stea în picioare. La vârsta de aproximativ 1 an, fac primii pași (vârsta medie este de 14 luni, unii începând să meargă mai devreme, iar alții mai târziu, chiar la 18 luni). Atingerea unor praguri importante în dezvoltare poate să cauzeze probleme temporare în tiparele de somn ale bebelușului tău
De asemenea, sunt copii care experimentează regresii de somn la 18 luni, respectiv 24 luni care pot fi cauzate de coșmaruri și terori nocturne, frica de întuneric, erupție dentară și anxietate de separare.
Sfaturi pentru a face față regresiei de somn a bebelușului tău
Din fericire, regresia de somn este o problemă temporară, iar dacă ții cont de acest sfaturi vei putea să depășești cu brio provocarea pe care o aduce:
- Asigură-te că bebelușul tău se odihnește suficient în timpul zilei, deoarece bebelușii epuizați au tendința de a se confrunta cu probleme în a dormi noaptea
- Respectă o rutină constantă de culcare – ore de masă, băiță, cititul unei cărți, cântecul de noapte bună și câteva cuvinte liniștitoare
- Menține întunecată camera în care doarme – pentru a încuraja un somn de calitate este important să fie întuneric în camera bebelușului; dacă se trezește prea devreme întunericul îl va încuraja să adoarmă din nou. De asemenea, dimineața, când este momentul să se trezească, asigură-te că încăperea sa este plină de lumină naturală; aceasta îi transmite creierului când să stea treaz.
- Cunoaște și urmărește indiciile de somn ale bebelușului tău (frecatul la ochi, agitația, căscatul, privitul în altă parte, dezinteres) pentru a reuși să îl culci înainte de a fi epuzată – în această situație îi este și mai greu să adoarmă și să rămână adormită
- Dacă bebelușul tău începe să plângă în toiul nopții, lasă-l câteva minute să se agite înainte de a răspunde; este posibil să se liniștească singur. Dacă nu se întâmplă acest lucru, verifică dacă este bine, mângâie-l pe cap sau pe burtică, liniștește-l și așază-l din nou în pătuț/ evită să îl legeni, să îl ții în brațe sau să îl hrănești deoarece îl poți încuraja să se trezească constant căutând atenția ta. Dacă continuă să plângă, poți să îi adresezi câteva cuvinte calde de la distanță și să pleci.
- Dacă bebelușul tău pare extrem de stresat de o schimbare din viața sa sau de anxietatea de separare, oferă-i atenție în plus în timpul zilei și în special înainte de culcare pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță noaptea. Liniștește-l și arată-i cât mai multă afecțiune, nici pentru el nu este ușor.
- Hrănește-ți bine bebelușul în timpul zilei. Mesele complete de pe durata zilei și înainte de culcare pot împiedica bebelușul să devină înfometat în timpul nopții.
În final, reține ca înainte de a apela la recomandările de mai sus, trebuie să te asiguri că bebelușul tău nu este bolnav. O îmbolnăvire îi poate perturba somnului. Discută cu medicul dacă cel mic are febră sau este mai agitat decât în mod normal, precum și dacă ai motive de îngrijorare cu privire la cauza problemelor sale cu somnul (coșmaruri persistente).
Surse: www.healthline.com, www.mamytales.com,www.whattoexpect.com