Tot ce trebuie sa stii despre traheobronsita

Traheobronsita, desemnata deseori drept bronsita acuta in mod gresit, reprezinta o afectiune ce implica inflamatia traheei sau a bronhiilor (cele mari si mici in general; apare edem si hipersecretie de mucus), ambele avand rolul de a transporta aer catre plamani. Constituie de multe ori rezultatul unei infectii (de natura virala sau bacteriana), dar poate avea si natura iritativa sau alergica (prin inghitirea/inhalarea unei substante); astfel apare si clasificarea sa in formele: virala, bacteriana si chimica. Retineti ca este vorba mai degraba de un grup de simptome si nu de o boala, asadar nu este contagioasa (exceptand situatiile in care are o cauza virala sau bacteriana). De asemenea, poate avea forma acuta sau cronica, in primul cazul reprezentand o extindere a unei infectii respiratorii (de obicei virala) si apare mai des la copii mici si varstnici sau persoane debilitante (la copii de varsta mica este mai grava deoarece bronhiile lor sunt mai mici si mai usor de obstructionat, iar varstnicii si debilitantii sunt predispusi complicatiilor-infectii secundare), iar ca durata de timp implica cateva saptamani (in cazurile cronicizate poate fi vorba de mai multe luni; episoade acute repetate indica de asemenea o cronicizare). Din punct de vedere statistic, aproximativ 12 milioane de cazuri sunt diagnosticate anual, aparand la o treime din pacientii ce prezinta tuse acuta; este prezenta in special iarna cand virusurile respiratorii sunt frecvente.

Cauze

Exceptand cauzele virale (rinovirusuri si adenovirusuri in proportie de 50-90%) si bacteriene (stafilococi, streptococi, pneumococi) mentionate mai sus, poate fi vorba si de agenti iritanti sau chimici care sunt inhalati din aerul poluat cum sunt praf, clor, amoniac, gaze de esapament, vapori industriali si fum de tigara, dar si alergeni; apare spasmul bronsic datorita expunerii receptorilor nervosi de sub mucoasa la aceste particule.

Exista si o serie de factori favorizanti, respectiv: frigul, fumul, praful, umiditatea, mucegaiul, tutunul, eforturile vocale, dar si scaderea imunitatii organismului. Traheobronsita poate fi asociata urmatoarelor afectiuni: gripa, cancer pulmonar, tuberculoza pulmonara etc.

Doamna doctor Mioara Rizescu, Medic primar Medicina Interna, Sef sectie Medicina Interna spitalul Sanador:

"Traheobronsita acuta este o afectiune cu cauze multiple. Cele mai frecvente sunt traheobronsitele care survin in anotimpul rece la persoane de varste extreme in mod special. Cauzele cele mai obisnuite sunt infectiile cu virusuri de tip adenovirusuri, virus gripal, citomegalovirus dar si unele infectii bacteriene sau cu alti agenti de tip micoplasme, streptococi, haemophilus influenzae, legionelle. Cauzele favorizante sunt reprezentate de expunerea la aer conditionat, fum de tigara, alte pulberi sau existenta unui teren alergic de tipul rinita, de asemenea existenta unei boli de reflux gastroesofagian. Traheobronsita acuta poate complica stari patologice cronice de tipul bronhopneumopatiei obstructive, astmul bronsic, fibroza pulmonara dar si insuficienta cardiaca, boli cu imunodepresie sau tratamente imunosupresoare." 

Simptome

Simptomele includ tuse, wheezing (ca rezultat al intinderii muschilor si a inflamatiei cailor respiratorii) si durere de gat; uneori este prezenta si febra. Tusea, care poate fi uscata sau contine flegma, reprezinta principalul simptom. In functie de gravitatea acesteia, pot aparea si dureri de piept sau abdominale. In cazurile extreme, tusea violenta poate leza peretele toracic; dispneea si cianoza apar cand este prezenta obstructia cailor respiratorii (in crupul si epiglotita acuta, respectiv in bronsita acuta astmatiforma sau bronsiolita acuta). Durata tusei se poate intinde pana la 1-3 saptamani (10-14 zile in medie); in caz contrar se suspecteaza o suprainfectie bacteriana (in special la varstnici, cei care sufera de afectiuni pulmonare/alte boli cronice, fumatori, diabetici).

Este important sa retineti ca traheobronsita precede IACRS de tipul rinitelor, faringitelor, faringo-amigdalitelor evoluand in 2 etape. Astfel, prima etapa (faza uscata) este caracterizata de tuse seaca si/sau jena la inghitire/arsura in piept in special la inspiratie profunda initial rara, dar se indeseste (tuse spasmodica, sacadata, cu accese paroxistice uneori insotita de durere la nivelul sternului si disfonie), devenind rezistenta la tratamentele uzuale si impiedicand odihna; nu apare dificultate in respiratie, insa poate fi prezenta febra usoara sau coriza (nas infundat). Urmeaza apoi expectoratia (faza productiva) in cantitate redusa initial, care ulterior devine abundenta (mucoasa sau mucopurulenta), fiind observabile raluri; cand este prezenta febra nu depaseste 38 grade. In urma tratamentului corect administrat tusea poate persista o perioada (hiperreactivitate bronsica post virala).

Citeste si:

Nas infundat la copii: sfaturi de la medici si mamici 

Diagnostic

Medicul va ausculta pulmonar pacientul, fiind identificate raluri difuze (dar pot fi si ronflante sau sibilante in functie de localizarea la nivelul arborelui bronsic) in special in faza productiva. Radiografia toracica trebuie rezervata pacientilor cu traheobronsita acuta care prezinta si alte afectiuni comorbide, celor cu semne vitale anormale sau cu semne de consolidare la examinarea pieptului, celor cu simptome ce depasesc 3 saptamani sau sunt febrili (deoarece nu releva nicio modificare clinica).Cel mai important aspect consta in excluderea pneumoniei (mai ales cea atipica); din acest motiv se poate impune examenul bacteriologic al sputei care va indica si antibioterapia potrivita (recomandat cand boala aparea in timpul internarii, se suprapune peste o bronsita cronica sau apare la un bolnav cronic). Medicul va indica probe respiratorii (de tipul spirometriei) in cazurile bolnavilor cu obstructie/dispnee si/sau cianoza. Daca tusea dureaza mai mult de 3 saptamani cresterea secretiilor nazele, astmul si refluxul gastroesofagian trebuie luate in considerare.

Tratament, complicati si profilaxie

Tratamentul este de obicei axat pe simptome (simptomatic) deoarece afectiunea este autolimitata in cele mai multe cazuri si disconfortul cauzat de tuse reprezinta principala problema ce trebuie abordata. Deoarece majoritatea cauzelor sunt de natura virala, antibioterapia nu este indicata; in stituatiile cu origine bacteriana (cand este prezent mucus purulent si febra) sunt prescrise si antibiotice (de obicei din clasa macrolidelor, ciclinelor sau penicilinelor pentru o durata de 7-10 zile) care pot fi modificate in cazul in care simptomele persista (in urma examenului sputei), dar si cand pacientii sunt varstnici, copii si gravide pentru a preveni suprainfectia sau formele mixte. Exista controverse cu privire la utilizarea medicamentelor antivirale in cazul categoriilor de risc (de tip Amantidina, Rimantidina, Ribavirina, Aciclovir); sunt utile numai cand se cunoaste virusul cauzator. Se recomanda insa odihna la pat timp de 3-4 zile, intr-un mediu cald, evitand factorii favorizanti, un consum sporit de lichide in cantitate de 1,5-2,5 l (pentru a evita deschidratarea; compot, ceaiuri, lapte, supe) si o alimentatie sanatoasa (fructe, legume) pentru a grabi procesul de vindecare. Daca tusea cauzeaza un disconfort semnificativ, poate fi de ajutor un umidificator (reduce iritarea); in cazurile extreme este necesara terapie respiratorie cu oxigen. Medicamente analgezice (acetaminofen sau ibuprofen) si antitusive (ce contin dextrometorfan sau codeina in faza seaca) sau mucolitice (in faza productiva) pot de asemenea sa amelioreze simptomele si sa reduca durata convalescentei; se urmareste in special prevenirea complicatiilor si evitarea hiperreactivitatii bronsice reziduale. Bronhodilatatorii beta-agonisti selectivi ofera o ameliorare a simptomelor de tuse. In urma unui studiu clinic asupra a 759 de pacienti bolnavi de traheobronsita acuta sau exarcerbari infectiose acute ale formei cronice, s-a observat ca azitromicina a prezentat rezultate mai bune si mai putine recurente decat amoxiclav, dar si mai putine efecte adverse (in special gastrointestinale).

Doamna doctor Mioara Rizescu, Medic primar Medicina Interna, Sef sectie Medicina Interna spitalul Sanador :

"O conditie terapeutica utila este repausul vocal pentru 3-5 zile si consumul de lichide la temperatura camerei (ceaiuri, lapte, supe). Tratamentul consta in administrarea de antitusive (cat timp este tusea uscata) sau fluidifiante cat timp este tusea productiva, antitermice daca afectiunea asociaza febra (paracetamol), antiinflamatoare (nurofen).

In situatii de exceptie forme severe cu tuse obositoare aparitia la persoane cu afectiuni cronice anterioare se poate administra un tratament antibiotic de preferat Doxiciclina, Claritromicina etc. numai la indicatia medic si sub supraveghere medicala.

Exista beneficii determinate de stimulare imunitara: vitamina C simpla sau cu zinc, Baraka."

Complicatii

Complicatiile (in cazurile netratate/tratate necorespunzator) constau in: bronhopneumonie, bronsiolita acuta (caracterizata de obstructie bronsica: wheezing la expir prelungit, tahipnee si chiar cianoza) adenopatie hilara, miocardita (inflamatia muschiului inimii), encefalita, poliradiculonevrita, afectari ale sistemului nervos, pneumonie interstitiala (la 4-5 zile de la debut), suprainfectie bacteriana (exacerbarea simptomelor respiratorii), sinuzita si otita, dar si boli obstructive cronice la categoriile de risc (astmatici, varstnici, sugari). Cel mai adesea persista hiperreactivitatea bronsica si tusea intre 2-4 saptamani; se considera ca acei copii cu traheobronsite repetate pot dezvolta bronsita cronica si emfizem pulmonar sau chiar astm bronsic. Din acest motiv, sunt recomandate urmatoarele masuri profilactice: renuntarea la fumat si evitarea poluarii, fortifierea organismului prin exercitii fizice si alimentatie sanatoasa, dar si odihna si, nu in ultimul rand, vaccinare (in cazul categoriilor de risc).

Doamna doctor Mioara Rizescu, Medic primar Medicina Interna, Sef sectie Medicina Interna spitalul Sanador:

"Trebuie mentionate conditiile de preventie: evitarea contactului cu persoane deja bolnave (febrila, tusitoare), utilizarea de Oscillococinum, preparate cu Echinaceea, evitarea expunerii la temperaturi joase, pulberi, curenti de aer.

Traheobronsita nediagnosticata si netratata la timp poate evolua la copilul mic spre bronsiolita, pneumonie interstitiala, bronhopneumonie, insuficienta respiratorie acuta; la persoanele varstnice tarate, cu boala pulmonara cronica se complica adesea cu insuficienta respiratorie, pneumonie, bronhopneumonie, agravarea unei insuficiente cardiace deja existente.

De avut in vedere si posibilitatea complicatiilor pe care le pot ridica unele medicamente utilizate provocand manifestari alergice, candidoza secundara, diaree postantibiotica etc."

Multumim doamnei doctor Mioara Rizescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.farmaciata.ro; www.scribd.com; http://medical-dictionary.thefreedictionary.com; www.clevelandclinicmeded.com; www.wisegeekhealth.com; www.ncbi.nlm.nih.gov