Hantavirus: ce este, ce simptome anunță boala și când poate fi mortală?

În 2020, după ce pandemia de Covid-19 a făcut ravagii în toată lumea, Hantavirusul a reapărut și a instaurat teamă printre oameni, după ce un bărbat din China a murit inexplicabil într-un autobuz. Diagnosticul lui a declanșat o panică generală pe rețele de socializare și hantavirusul a căpătat atenția publicului, deși este printre noi de zeci de ani. Anul acesta și în România a apărut un caz care a generat panică, mai ales că numărul rozătoarelor din zonele urbane s-a înmulțit. 

Un bărbat din Neamț, în stare gravă

Un bărbat din Cehlău, județul Neamț de 72 de ani a fost diagnosticat cu hantavirus după ce a ajuns la spital cu organele interne afectate, mai ales funcția renală. Acesta ar fi contractat boala de la șobolanii sălbatici din pădurea unde a fost să taie lemne, pentru că a băut apă probabil din surse contaminate. Internat la Terapie Intensivă în Spitalul Parhon din Iaşi, pacientul are insuficiență renală și hepatică și a fost trecut pe dializă.  „Este un caz foarte grav. Recent a fost confirmat cu infecţie cu Hantavirus. Familia acestui pacient a declarat că pacientul a fost plecat în pădure, în zona judeţului Neamţ, pentru a tăia lemne. Funcţiile lui vitale sunt, în prezent, sunt afectate.”, spune dr. Ionuț Nistor, medic nefrolog. Primul caz înregistrat din România cu acest virus periculos a fost diagnosticat în 2008, iar ultimul caz a fost înregistrat în 2019, ambele cazuri fiind tratate și vindecate tot la spitalul Parhon din Iași.

Iată ce este hantavirusul, cum se manifestă și cum putem preveni infecția.

Există 3 tipuri de boli care pot fi declanșate de hantavirus:

1. Sindromul Cardio-pulmonar Hantavirus (HCPS) - specific continentelor americane;
2. Febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS) - specifică Asiei și Europei;
3. Nefropatie epidemică (NE) - specifică numai Europei

Hantavirus: transmitere

Cazuri de oameni infectați cu hantavirus apar destul de rar. Cel mai des sunt întâlnite în zonele rurale, acolo unde sunt medii propice pentru rozătoare, unde există hambare, case, dependințe și cotețe de animale. În SUA și Canada, de exemplu, hantavirusul Sin Nombre este responsabil pentru majoritatea cazurilor de infecție, iar gazda lui este de cele mai multe ori șoarecele cerb (Peromyscus maniculatus). În Europa și Asia hantavirusul este transmis cel mai des de către Șoarecele scurmător (Myodes glareolus).

Alte specii de rozătoare care pot fi purtătoare ai acestui virus periculos sunt:

• Șobolanul de bumbac (Sigmodon hispidus) - trăiește mai ales în iarbă înaltă
• Șobolanul de orez (Oryzomys palustris) - preferă zonele mlăștinoase
• Șoarecele cu picioare albe (Peromyscus leucopus) - preferă pădurile
• Șoarecele cu gât galben sau gulerat (Apodemus flavicollis) - trăiește în zonele muntoase împădurite
• Șobolanul Cenușiu (Rattus norvegicus, R. rattus) - depinde de așezările oamenilor, dar vara trăiește mai ales în câmp
  
• Șoarece de câmp comun (Microtus) - care cuprinde 62 de specii, prezente peste tot prin lume, adaptându-se ușor la orice condiții și relief
  
• Chițcanul de pădure (Sorex araneus) - trăiește în zone împădurite și ierboase
  

Cum se transmite de la rozătoare la oameni?

Rozătoarele din speciile menționate mai sus sunt adevărate rezervoare de hantavirusuri. Aceste animale lasă virusul în urină, excremente și salivă și este transmis către oameni prin aerul contaminat. Atunci când urină, excremente sau materiale de cuib proaspete sunt activate prin mișcare, ”picături” microscopice de virus ajung în aer și apoi în plămânii oamenilor. Virusul mai poate ajunge în organismul uman dacă omul:

• este mușcat de o rozătoare infectată
• atinge excremente, urină sau salivă de la o rozătoare infectată și apoi își atinge gura sau nasul
• mănâncă alimente contaminate cu excremente, urină sau salivă de la o rozătoare infectată

Este posibilă transmiterea de la om la om?

Hantavirusurile care cauzeaza boala la oameni nu se transmit de la om la om. De exemplu, nu poți să te infectezi dacă săruți, îmbrățișezi sau atingi o persoană infectată sau un cadru medical care a îngrijit o persoană infectată. Doar în Chile au existat cazuri rare de transmitere la membrii apropiați ai familiei, în cazul hantavirusului numit Andes virus. La virusul european transmiterea nu este de la om la om, prin urmare nu este nevoie de izolarea pacientului.

Animalele de casă pot să transmită hantavirusul?

Până în acest moment nu s-a demonstrat că animalele de casă pot să transmită hantavirusul către oamenii. Rozătoarele sunt singurele care poartă și transmit acest virus. Câinii și pisicile nu sunt purtători ai hantavirusului. Singura modalitate prin care pot infecta oamenii este aducând în casă rozătoare infectate.

Care sunt persoanele cu cel mai mare risc de infecție?

Oricine intră în contact cu rozătoare poate să aibă risc de infecție cu hantavirus. Astfel, infestarea cu rozătoare a locuinței sau a dependințelor acesteia este principala cauză a apariției acestui virus periculos, prin expunerea la urina, excrementele și saliva lor. Chiar și persoanele perfect sănătoase se pot îmbolnăvi. Este important să eviți să ridici praful, prin măturare sau aspirare, pentru că infecția apare prin particule din aer. Un risc crescut de transmitere poate să apară dacă:

• se curăță mobilier vechi care a stat părăsit în camere neigienizate
• se curăță clădiri vechi, părăsite
• se curăță hambare sau dependințe ale casei care au stat închise de-a lungul iernii
• se campează în pădure și se lasă ustensile de gătit sau mâncare expuse

Hantavirus: Simptome

Deoarece nu au fost atât de multe cazuri de infecție cu hantavirus, nu se cunoaște cu exactitate care este timpul de incubație al virusului și la cât timp apar primele simptome. Se crede că acestea apar la o distanță de la una la 8 săptămâni de expunere la urină, excremente sau materiale de cuib proaspete de la rozătoare infectate.

Simptomele Sindromului Cardio-pulmonar Hantavirus (HCPS)

• oboseală
• febră
• dureri de mușchi (mai ales la coapse, șolduri, spate și umeri)
• dureri de cap
• amețeală
• frisoane
• probleme digestive: greață, vomă, diareee, crampe
• tuse
• respirație greoaie
• dureri în piept

Simptomele Nefropatiei epidemice (NE) care poate evolua în Febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS)

• febră
• migrene puternice
• dureri abdominale
• dureri de spate
• greață
• urticarie
• insuficiență renală

Hantavirus: diagnostic și tratament

Diagnostic

Diagnosticarea corectă cu infecția cu hantavirus a unei persoane infectate recent este foarte dificilă, deoarece simptomele incipiente sunt confundate cu cele ale altor boli. Dacă persoana simptomatică are un istoric de expunere la rozătoare și prezintă și simptome specifice, atunci se sugerează prezența hantavirusului. În Europa diagnosticul se realizează prin detectarea de anticorpi din sânge. Aproximativ 30.000 de cazuri sunt confirmate în Eurasia și câteva sute în Americi anual. În Europa, conform datelor Eurosurveillance, în perioada 2008-2015, au fost înregistrate 27.155 de cazuri de infectare cu hatavirusuri, cu majoritatea pacienților cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani.

Tratament

Cea mai gravă boală este Sindromul Cardio-pulmonar Hantavirus (HCPS), care poate fi fatală și are o rată de mortalitate foarte ridicată, de 38%, aceasta din cauză că nu există un tratament specific pentru ea sau un vaccin. Dacă persoana infectată este diagnosticată în primele faze ale infecției și primește îngrijire medicală într-o unitate de terapie intensivă, poate să se vindece repede și fără reminiscențe ale bolii. La terapie intensivă pacienții sunt intubați și primesc oxigen, fiind, astfel, ajutați să treacă peste probleme respiratorii severe cauzate de virus. Dacă pacientul a ajuns prea târziu, se prea poate ca lupta cu virusul să fie pierdută.

Forma cea mai ușoară de infecție cu hantavirus este cea europeană, Nefropatia epidemică (NE), care este cauzată de hantavirusul Puumala și care o rată a fatalității între 0.1 și 0.4%. Recuperarea începe, de obicei, după cea de-a doua săptămână de boală. Recuperarea totală, însă, durează câteva săptămâni. Formele mai grave sunt rare și includ glomerulonefrită, sindromul Guillain-Barré, hipopituitarism și hipertensiune. Tratamentul acesteia este simptomatic, prin menținerea echilibrului fluidelor, fără supra-hidratare. În cazul insuficienței renale, este nevoie de dializă. Ribavirina este singurul medicament folosit pentru tratarea cazurilor severe de hantavirus din Europa și nu există un vaccin pentru prevenția acestei boli.

Prevenție

Dar cel mai bun tratament este prevenția. Așa că este bine să învățăm cum să ne ferim de acest virus prin eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele din zona în care locuiești, lucrezi sau te relaxezi. Dacă rozătoarele nu găsesc că locul în care te afli este bun pentru a-și face cuib, atunci scad mult șansele să te contaminezi de la ele. Astupă găurile din casa ta, din garaj sau din dependințele casei. Pune capcane de șoareci în locurile întunecate și nu lăsa mâncare la îndemână. Studiile au demonstrat că persoanele infectate cu hantavirus au intrat în contact frecvent cu rozătoare sau cu excrementele lor în locuință sau la locul de muncă. Prin urmare, dacă locuiești sau lucrezi într-un loc unde știi că există posibilitatea existenței rozătoarelor, ai grijă să previi infectarea păstrând locul cât mai curat. De reținut că particulele de virus pot să supraviețuiască până la două săptămâni la temperatura camerei, așa că riscul de infecție poate să rămână chiar dacă rozătoarele sunt eliminate. Se recomandă, prin urmare, o dezinfecție a locului infestat.

Surse:
Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor
Centrul American pentru Prevenția și Controlul Bolilor
US National Library of Medicine - National Institutes of Health