Dr. Carmen Dincă, medic primar pediatru, șef secție pediatrie Spital Sanador, a oferit următoarele informații la evenimentul Qbebe, Școala Părinților Responsabili:
Ce este febra
Primul lucru pe care mi-l spun părinții când intră în cabinet este că a făcut copilul febră și le este frică. O să încerc cu prezentarea mea să ne lămurim dacă febra este de speriat sau este prietena noastră. Organismul nostru funcționează ca o centrală care produce căldură. Asta face tot timpul, așa putem să trăim. Dacă producem mai multă căldură sau mai puțină ne atrage atenția că există o problemă, că ceva nu funcționează cum trebuie. Temperatura corpului variază foarte mult. La adulți într-un interval de 36-37.2, iar la copii între 36.5 și 37.8. valorile sunt foarte mult modificate de momentul zilei în care măsurăm temperatura, la ora 3 noaptea avem cea mai mică temperatură. În timp ce la ora 6 după-amiaza aveam cea mai mare temperatură. Variază foarte mult în funcție de sex, de vârstă, de alimentația noastră, dacă suntem bine hidratați.
Ne poate da valori diferite locul unde măsurăm temperatura. La nivelul axilei poate fi cu 0.5-0.6 mai mică decât cea măsurată la nivelul cavității bucale. Iar dacă o măsurăm intrarectal poate să fie cu 0.5-0.6 mai mare decât temperatura măsurată la nivelul cavității bucale.
Ce este febra? Orice valoare a temperaturii peste 38 de grade este considerată febră. Nu ar trebui să confundăm febra cu hipertermia cauzată de un răspuns anormal al mecanismului de termoreglare la un mediu fierbinte. Insolația este un exemplu de hipertermie. Mai poate fi dată de medicamente sau de droguri. Deci este rezultatul răspunsului imun al organismului la un invadator extern, care poate fi virus, bacterie, fung, toxină sau medicament. Acești invadatori eliberează în circulație substanțe care se numesc pirogene, care ajung în creier la nivelul hipotalamusului și trimit semnale organismului să producă vasoconstricție, frison, să crească metabolismul, să producă febră. Febra este o reacție a organismului la acțiunea acestor atacatori, invadatori. Este un mecanism de apărare.
Febra este un simptom comun în majoritatea infecțiilor. Putem avea infecții de la nivelul gurii, nasului, urechilor, plămânilor, rinichilor, vezicii urinare. Este un sindrom care însoțește aceste infecții. Vaccinarea despre care s-a vorbit sau erupția dentară pot să fie și ele cauzatoare de febră, doar că febra cauzată de vaccinare sau de erupția dentară poate să fie cu valori moderate și pe termen scurt. Există și cauze non-infecțioase de febră, bolile autoimune, cancerul, tulburări hormonale și administrarea de medicamente sau droguri.
Febra nu este contagioasă. Dacă este produsă de un virus sau bacterie, deci de origine infecțioasă, boala poate fi contagioasă. Ce alte simptome pot să arate că copilul este febril? Copilul are pielea fierbinte sau transpirată, poate să aibă extremitățile reci, poate să îl doară mușchii, să îl doară articulațiile, capul, poate să aibă palpitații, amețeli, să nu aibă poftă de mâncare, ceea ce e absolut normal sau poate fi extrem de iritabil, simptom specific sugarului și copilului mic.
Cum se măsoară febra
Cum diagnosticăm febra? Măsurând temperatura cu un termometru. Orice valoare peste 38 înseamnă temperatură. Medicul poate să mai recomande analize de sânge sau alte metode diagnostice care să ne ajute să diagnosticăm cauza febrei și dacă ea merită sau trebuie tratată sau nu.
Cum se măsoară temperatura? Nu se mai utilizează termometrele cu mercur din cauza riscului de ingestie sau de inhalare a substanței dacă se sparge. Utilizăm termometrele digitale pe care le putem utiliza în axilă, în ureche, în gură sau intrarectal. Măsurătoarea intraxilară se folosește la copiii mai mari, care pot să colaboreze cu noi. Se introduce termometrul în axilă, se apropie brațul de corp și se ține aproximativ 1 minut sau până când bipăie. Valoarea obținută intraxilar poate să fie mai mică decât cea măsurată la nivelul cavității bucale. Intraauricular se recomandă să măsurăm la copiii peste 3 ani și nu sub 3 ani pentru că putem avea erori de măsurare; în primul rând copilul trebuie să stea cuminte să îi băgăm termometrul în ureche. Acesta trebuie să fie foarte fest, iar un exces de ceară poate conduce la o valoare modificată.
Cum se măsoară temperatura la nivelul cavității bucale? Tot pentru copiii peste 4 ani care să poată colabora cu noi utilizăm această măsurătoare de temperatură. Se spală termometrul cu apă și săpun, se introduce sub limba copilului cât mai profund posibil. Și îl rugăm să închidă gurița. Se ține un minut sau până când bipăie. Nu se recomandă să se dea copilului alimente sau lichide fierbinți sau reci cu 15 minute înainte de măsurătoare. La sugarii între 1-3 ani recomandăm măsurătoarea intrarectală care este cea mai exactă. Putem să măsurăm această temperatură, să fie în poziția copilul culcat pe burtă, fie pe spate cu gambele flectate pe coapsă sau dacă există 2 aparținători în casă unul poate să țină copilul în poziție verticală în brațe, iar celălalt poate să îi măsoare temperatura, iar copilul se va simți mai în siguranță. Se spală termometrul, putem folosi puțin lubrifiant, se desfac fesele și se introduce termometrul nu foarte adânc, cât este vârful său. Zona este marcată și apropiem fesele cât să menținem termometrul în poziție să nu se miște. După 1 minut sau când bipăie putem să îl scoatem și să citim valoarea. Ar trebui etichetat termometrul sau să nu îl mai folosim la un alt copil ca să nu îl introducem în alt orificiu, eventual în gură, după ce a fost în fundulețul unui copil.
Tratamentul pentru febră
Care este tratamentul pentru febră? Dacă febra nu produce disconfort ca atare, ea nu trebuie tratată. Acasă putem folosi 2 tipuri de medicamente: acetaminofen – paracetamolul sau ibuprofen. Ambele substanțe se pot găsi sub formă de sirop sau supozitoare. Ele se administrează în dozele menționate, de obicei medicul vă spune care este cantitatea pe care puteți să o adminstrați în funcție de greutatea copilului și de vârsta lui. Se pot alterna în tratamentul unei febre. Mai utilizăm diclofenac sodic, sunt supozitoare, la copiii peste 1 an. În situația febrei peste 39 grade care nu cedează nici la metodele hipotermizante și nici la antitermicele obișnuite în România se utilizează și metamizolul sodic sub formă de supozitoare sau de picături. Aspirina nu se utilizează niciodată la copil sau la adolescenți din cauza riscului de sindrom Reye, o boală foarte gravă care poate să dea inclusiv insuficiență hepatică.
Înainte de antitermice avem remediile casnice. În primul rând dezbrăcăm copilul. În al doilea rând putem deschide un geam sau să dăm drumul la un ventilator. Putem fricționa copilul cu apă la temperatura camerei, nu apă rece, până când se usucă (când intră în contact cu pielea fierbinte se evaporă). Putem folosi fricțiunile din 10 în 10 minute. Hidratarea este tot metodă hipotermizantă. Hidratăm copilul în așa fel încât să facă pipi din 3 în 3 ore. Pentru copiii mai mari pe care îi doare rău în gât și fac febră (au faringo-amigdalită) înghețata de fructe este minunată. Nu are niciun fel de contraindicație. Copilului care are frisoane nu îi putem da apă rece sau înghețată, în schimb îi putem da să bea lichide calde, la limita suportabilității.
Când ne îngrijorează febra
Când trebuie să ne îngrijoreze febra? Există câteva situații în care ar trebui să mergeți la medic. Când are febră peste 40 de grade mai multe zile, sugarul sub 3 luni cu febră, dacă suferă de boli cronice invalidante sau ia imunosupresive și are febră. Dacă febra durează mai mult de 3 zile cu valori peste 38,5, este indicație de a merge la medic. Există situații în care copilul pare foarte bolnav și pe lângă febră poate să aibă simptome ca și cefalee, vărsături, redoare de ceafă. Există riscul meningitei și encefalitei și trebuie dus la medic. Sau dacă îl doare spatele, face febră și îl ustură când urinează trebuie mers la medic. Mai există și situația când nu poate respira foarte bine, are febră și ne gândim la pneumonie și trebuie să fie văzut de medic. Există și situația convulsiilor febrile. Un procent mic din rândul preșcolarilor între 1 an și 8 luni-3 ani pot să aibă un episod de convulsii febrile. Acestea pot fi repetate în timp. Convulsia febrilă nu este un lucru la care un părinte să asiste cu indiferență. Dar nu au repercusiuni ale sistemului nervos pe termen lung.
Herpangina este o boală care trebuie luată în considerare pentru leziunile pe care le produce la nivelul cavității bucale și copilul nu se mai poate hidrata. Deshidratarea este o urgență medicală, ar trebui să ajungeți la medic.
Care sunt complicațiile unei febre? Când copiii au febră se pot simți inconfortabil. Altfel, febra ca atare nu poate cauza complicații severe. Febra peste 40 de grade poate să dea convulsii, halucinații sau deshidratare. Important este să tratăm boala cauzatoare de febră. Prognosticul pentru febră și durata acesteia depind de cauza care a determinat-o. Marea majoritate a febrelor durează 2-3 zile și dispar după 2-3 zile. Există situația gripei când febra poate să dureze până la o săptămână, dar marea majoritatate a acestora sunt febre autolimitate în timp. Febra asociată cu infecții severe sau la copiii cu sistem imun compromis poate să amenințe viața bolnavului.
Ca și concluzie, recomandările Departamentului pentru Situații de Urgență spun că febra în sine nu este dăunătoare, după care spun cum se face îngrijirea la domiciliu, cu administrarea de lichide și medicație, să nu acoperiți copilul în exces și să nu dați aspirină la copil, iar la final spun care sunt situațiile posibil complicate la care să mergeți la medic (când copilul este confuz și nu interacționează cu părinții, când dezvoltă durere la nivelul cefei sau durere de cap severă, dificultăți în respirație, urinează mai puțin decât de obicei sau a avut un scutec uscat, când febra persistă mai mult de 72 de ore).
Cum putem preveni febra? Prin măsuri generale de prevenție, spălăm mâinile, evităm să intrăm în contact cu persoane bolnave, să fim la zi cu imunizările.
Puteți urmări discursul complet aici:
Sponsori:
 |
 |
 |
 |
 |
Urmareste-ne pe Google News
