6 semne că imunitatea copilului tău are nevoie de ajutor

De câte feluri este imunitatea

• Imunitatea înnăscută

Cuprinde „barierele” existente în interiorul și în exteriorul corpului nostru (ce țin la distanță agenții dăunători), precum: pielea, epiteliul gastric, intestinal, respirator, genito-urinar, acizii gastrici, enzimele din uleiurile pielii și din lacrimi, mucusul, peptidele antimicrobiene (cu rol de a acționa împotriva bacteriilor Gram pozitive și Gram negative), componente celulare (celule precum neutrofile- un tip de celule albe, macrofage- se hrănesc cu microorganismele dăunătoare, celule dentritice- prezente la nivelul ţesuturilor limfoide, în ţesuturile care vin în contact cu mediul extern, dar şi în mucoasa stomacului, plămânilor, intestinelor; ele sunt printre primele celule care intră în contact cu „agresorii” organismului-, celule limfoide). Tot în cadrul imunității înnăscute se regăsesc substanțe chimice, ca de exemplu Interferonul (ce are capacitatea de a interfera cu agenții patogeni, activând celulele numite macrofage) și Interleukina 1 (Interleukina 1-beta-reprezintă cel mai semnificativ reglator al răspunsului imun al organismului).
Imunitatea înnăscută reprezintă, așa cum spun oamenii de știință, „prima linie” în apărarea organismului și în prevenirea infecțiilor.

• Imunitatea dobândită

Este cea care duce la recunoașterea și procesarea amenințărilor pentru organism, iar în urma acestor procese se vor crea anticorpi specifici. În condițiile în care anticorpii vor neutraliza „amenințările”, sistemul imunitar le va recunoaște pe viitor, putând să le răspundă tot mai eficient. Funcționarea imunității dobândite depinde de organele limfoide: timusul (o glandă ce produce limfocitele T, foarte importante pentru răspunsul imunitar), măduva osoasă, splina, sistemul BALT (un țesut limfoid ce se găsește la nivelul bronhiilor și plămânilor), sistemul GALT (țesutul de pe mucoasele gastro-intestinale), plăcile PEYER (țesutul limfoid din intestinul subțire), amigdalele, nodulii limfatici, vegetațiile adenoide (țesutul limfatic aflat în zona din spetele nasului), vasele limfatice, vasele de sânge.

Imunitatea scăzută la copil: simptome

Întârzieri în creştere

O sinteză ce a inclus mai mult de 200 de studii, desfăşurate între anii 1957 şi 2014, a adus în prim-plan relaţia dintre scăderea parametrilor sistemului imunitar şi deficitul de nutrienţi din organism, corelat cu întârzieri în dezvoltare. Astfel, s-a putut sesiza faptul că atât imunitatea înnăscută, cât şi cea dobândită, au de suferit dacă nu există o dietă echilibrată sau dacă este vorba chiar de malnutriţie.

Oamenii de ştiinţă au sesizat următoarele lucruri:

• O imunitate înnăscută slăbită include: alterarea capacităţii de protecţie la nivelul barierelor epiteliale de pe piele şi de la nivelul intestinelor, o diminuare a capacităţii antibacteriene a granulocitelor (fac parte dintre globulele albe şi sunt responsabile de controlul infecţiilor), o circulaţie mai slabă a celulelor dendritice
• Prezenţa unor defecte în cadrul imunităţii dobândite, generate de: scăderea IgA din secreţiile lacrimale şi din salivă sau de atrofia timpurie a timusului (acesta este un organ aşezat în zona sternului, cu structură mixtă, de organ limfoid şi de epiteliu secretor, care, pe de o parte, protejează organismul de infecţii şi de afecţiuni autoimune şi, pe altă parte, are rol de glandă endocrină)- Această atrofie va diminua nu doar rolul său în cadrul sistemului imunitar, dar va avea şi consecinţe negative asupra procesului de creştere a copilului (timusul se dezvoltă până la pubertate, după care începe să se atrofieze. Funcţia sa este să stimuleze procesul de creştere, având o acţiune sinergică alături de hormonul de creştere hipofizar- STH, ce stimulează cartilajele de creştere)

Un alt studiu a arătat că un aport insuficient de proteine are un impact negativ nu doar asupra procesului normal de creştere a copiilor, ci şi asupra imunităţii lor, tot pe fondul atrofierii premature a timusului. Din acest motiv, analizele au demonstrat prezenţa leucopeniei (scăderea numărului de leucocite) şi creşterea numărului de celulele T imature (celulele T au rolul de a declanşa un răspuns rapid al sistemului imunitar) la cei care nu au avut parte de suficiente proteine.

Răceli şi infecţii frecvente

În funcţie de vârsta şi de mediile pe care le frecventează, un copil poate răci, pe parcursul unui an: cam de 8-10 ori, până când ajunge la vârsta de 2 ani, preşcolarii răcesc şi ei cam de 6-10 ori pe an, iar copiii care au ajuns la şcoală pot răci de până la 10-12 ori pe an. Dar în situaţia în care se confruntă cu răceli mai des decât s-a menţionat sau dacă simptomele neplăcute determinate de acestea au o recurenţă ridicată, atunci poţi lua în calcul faptul că sistemul imunitar al micuţului tău nu funcţionează la parametri optimi.

Mai mult decât atât, dacă s-a întâmplat ca un copil să aibă mai mult de un episod de pneumonie într-un an şi acesta este un semnal de alarmă. De altfel, din acest punct de vedere, studiile au arătat că recurenţa infecţiilor ce duc la pneumonii reprezintă o dovadă a unei funcţionări precare a sistemului imunitar. Această constatare este cu atât mai importantă cu cât infecţiile de acest tip generează complicaţii deosebit de grave, cum ar fi sepsisul sau meningita.
Specialiştii vorbesc despre importanţa prevenţiei acestor probleme în special la copiii aflaţi în grupe de risc, cum ar fi cei care s-au născut prematur sau care suferă de malnutriţie. S-a constatat că la aproximativ 70% dintre aceştia pneumoniile pot fi prezente de cel puţin 2 ori pe an.

Prezenţa eczemelor

Studiile efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că sistemul imunitar joacă un rol de bază în menţinerea sănătăţii tuturor ţesuturilor. De aceea, orice disfuncţionalitate de la nivelul său va conduce la deteriorarea stării acestora.

De exemplu, pielea este prima barieră de protecţie a corpului împotriva agenţilor patogeni. Aceasta este implicată în diverse reacţii ale sistemului imunitar, inclusiv în producerea inflamaţiilor şi a înroşirii pielii, care sunt manifestări specifice eczemelor.

Un studiu recent s-a bazat pe probe de sânge prelevate de la copii cu şi fără eczeme în primii ani de viaţă şi a formulat următorul punct de vedere: un sistem imunitar slăbit duce la la creşterea nivelului de activare a limfocitelor Th2 (ce apar în timpul reacţiilor imune ale organismului după venirea în contact cu alergeni). În aceste condiţii, va creşte predispoziţia spre apariţia eczemelor. În plus, s-a observat că acei copii care dezvoltaseră frecvent eczeme nu aveau în organism un nivel suficient de celule Th1 (un alt tip de limfocite), ceea ce ducea la un risc ridicat spre infecţii ale pielii.

Tulburări digestive dese

Copilul tău are de multe ori probleme precum diaree, constipaţie, balonări? Dacă răspunsul tău este afirmativ, ia în calcul şi următorul detaliu: la nivel intestinal, există microorganisme benefice, menite să apere corpul de infecţii şi să susţină sistemul imunitar. Cercetările efectuate în ultimele decenii au demonstrat că acesta nu este format doar din globule albe şi din organe limfoide, ci şi din microbiomul intestinal. În cadrul acestuia se regăseşte cea mai mare parte a celulelor ce fac parte din sistemului imunitar.

În cazul în care sistemul imunitar funcţionează corect, spun oamenii de ştiinţă, bacteriile bune din microbiom îl vor stimula suficient, menţinând totodată sănătatea tractului digestiv. Pe de altă parte, orice disfuncţionalitate prezentă acolo (din cauze precum: consumul de antibiotice, o dietă dezechilibrată etc.) va genera o întrerupere a unei bune „comunicări” între sistemul imunitar şi microbiomul intestinal. Acesta este motivul pentru care este posibil să se ajungă la afecţiuni cum ar fi bolile inflamatorii intestinale.

Vindecarea lentă a leziunilor pielii

Aşa cum s-a precizat anterior, sănătatea pielii depinde şi de un sistem imunitar puternic. Studiile au dezvăluit că, în acest caz, după ce o persoană suferă o leziune, acţiunea sistemului imunitar ar trebui să se exprime prin: declanşarea răspunsului imunitar, urmată de restabilirea stării ţesutului. Vindecarea constă în următoarele faze: oprirea sângerării,  proliferarea celulelor sistemului imunitar (mai ales neutrofilele au un rol deosebit de important, distrugând agenţii patogeni şi grăbind vindecarea).

Alături de neutrofile, macrofagele sunt cele care îndepărtează resturile celulare şi veghează la remodelarea ţesuturilor. În acest ultim scop, celulele imunitare vor promova proliferarea keratinocitelor (celule din epidermă ce produc keratina), a fibroblastelor (celule responsabile de sinteza substanţelor de care este nevoie pentru dezvoltarea de noi ţesuturi) şi a celulelor epiteliale.
Dacă sistemul imunitar nu acţionează aşa cum ar fi normal, toate procesele menţionate vor suferi disfuncţionalităţi, iar pielea copilului va fi mai expusă infecţiilor şi cicatricilor.

Oboseala constantă

Dacă ştii că micuţul tău se odihneşte suficient, dar vezi că în ultimul timp este mereu obosit şi lipsit de energie, gândeşte-te că poate fi vorba despre o imunitate slăbită. În acest caz, corpul va fi nevoit să depună eforturi suplimentare pentru a se proteja, ceea ce generează stări de epuizare profunde şi de durată.
Cu atât mai mult cu cât vezi că stările de oboseală interferează deja cu rutina de zi cu zi, cu performanţele şcolare, cu viaţa socială şi cu apetitul copilului, ia cât mai repede legătura cu un medic.

Cum scapi de o imunitate scăzută la copil

Mizează pe o dietă echilibrată

Este foarte important ca în alimentele oferite copilului să se regăsească nutrienți care nu numai că îi vor asigura dezvoltarea fizică și cognitivă, dar vor contribui şi la construirea unei imunități puternice. Iată ce ar trebui să incluzi în dieta acestuia:

• Un aport cât mai ridicat de fructe şi legume- Vitaminele, mineralele, substanţele cu proprietăţi de antioxidanţi vor duce la creşterea rezistenţei organismului
• Iaurtul şi kefirul- Sunt bogate în probiotice, esenţiale pentru formarea unui microbiom intestinal sănătos, responsabil pentru un sistem imunitar solid
• Nuci şi seminţe- Reprezintă o sursă excelentă de vitamina E, dar şi de acizi graşi Omega 3 şi de zinc, oricare dintre ele având rol de a stimula funcţionarea sistemului imunitar
• Peşte- Vitamina D, zincul, seleniul, Omega 3, toate sunt necesare pentru o funcţionare normală a imunităţii
• Carnea slabă- Alături de proteinele de calitate, carnea este sursă de fier şi de zinc, două minerale ce influenţează  pozitiv imunitatea
• Ouă- Aceste superalimente furnizează nutrienţi fără de care nu se poate vorbi despre un sistem imunitar puternic: vitamina D, vitamina A, zinc, seleniu
• Cereale integrale, fortificate- Spre exemplu, cele fortificate cu fier şi cele fortificate cu vitamina D sunt numai bune pentru a te asigura că micuţul tău se va bucura de o funcţionare excelentă a sistemului imunitar

Asigură-te că doarme suficient

Numeroase studii au ajuns la concluzia că somnul insuficient generează inclusiv slăbirea sistemului imunitar. De exemplu, un studiu din anul 2017 a confirmat faptul că atât la copii, cât şi la adulţi, sistemul de apărare a organismului poate funcţiona cel mai bine când aceştia se odihnesc bine. Dacă se întâmplă aşa, celulele din sistemul imunitar se vor activa pentru a genera un răspuns imunitar bun.

În funcţie de vârsta pe care o are, un copil are nevoie să doarmă, într-o zi:

• Bebeluşii mai mici de o lună: 15-16 ore pe zi
• Bebeluşii ce au între 1 şi 4 luni: 14-15 ore pe zi
• Bebeluşii ce au între 4-12 luni: 14-15 ore pe zi
• Copiii între 1 şi 3 ani: 12-14 ore pe zi
• Copiii între 3 şi 6 ani: 10-12 ore pe zi
• Copiii între 7 şi 12 ani: 10-11 ore pe zi
• Copiii între 12-18 ani: 8-9 ore pe zi

Pe cât posibil, diminuează stresul din viaţa familiei voastre

Un studiu publicat în „The Journal of Immunology” a readus în atenţie impactul negativ al stresului, mai ales al celui de lungă durată, asupra funcţionării sistemului imunitar. Celulele sistemului imunitar conţin receptori pentru a le răspunde neurotransmiţătorilor, dar şi neuropeptide şi hormoni secretaţi de celulele din sistemul nervos simpatic. Între toate aceste elemente se formează semnale pe mai multe direcţii, având loc un feedback între mediatorii neuroendocrini şi celulele sistemului imunitar.

În urma stresului, echilibrul dintre limfocitele Th1 şi Th2 se deteriorează, aşa că organismul va deveni mai fragil în faţa alergiilor şi infecţiilor.

Poţi să eviţi să se ajungă în asemenea situaţii dacă vei lua măsuri destinate să diminueze, pe cât posibil, impactul stresului asupra copilului. Printre acestea se numără:

• Implicarea în activităţi relaxante în familie
• Efectuarea exerciţiilor fizice în familie
• Deprinderea copilului cu concentrarea asupra aspectelor pozitive ale lucrurilor
• Menţinerea unei atmosfere cât mai calme în casă
• Mesele luate în familie

Stimulează-ţi copilul să facă multă mişcare

Nu numai că o activitate fizică efectuată în mod constant contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă, dar are efecte favorabile şi în privinţa funcţionării sistemului imunitar. De pildă, prin mai multe studii s-a putut formula următoarea concluzie: mişcarea contribuie la reducerea proceselor inflamatorii din corp, iar activitatea citokinelor (secretate de către celulele sistemului imunitar pentru a contracara agenții patogeni) va fi îmbunătățită. Totodată, riscul de îmbolnăvire din cauza bolilor autoimune se va micșora (precum este, de exemplu, diabetul de tip 1).

Apelează la suplimente alimentare

Nu este exclus ca un deficit de anumiţi nutrienţi (cum ar fi de vitamina C, de vitamina D, de zinc, de vitamina E, de fier etc.) să conducă şi la o reducere a capacităţii de apărare a organismului. De aceea, dacă medicul pediatru recomandă, administrarea de suplimente alimentare care să îi conţină este o soluţie potrivită pentru a stimula funcţionarea corectă a sistemului imunitar al copilului.

Printre asemenea suplimente se regăseşte şi Vitoral M Junior Spray Oral pentru copii, disponibil în cadrul magazinului online magazinvavianpharma.ro. Acesta va fi foarte uşor de administrat chiar şi unui mic mofturos în vârstă de 3 ani, nu numai pentru că are un gust agreabil de portocale şi Xilitol (un îndulcitor foarte blând cu dinţii, ce le asigură şi mineralizarea), dar şi pentru că forma de spray permite pulverizarea produsului direct în guriţa copilului. Astfel, administrarea se va realiza după cum urmează:

• Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani: câte 2 pufuri pe zi
• Pentru copiii de peste 7 ani: până la 4 pufuri pe zi

Produsul este util nu doar pentru asigurarea funcţionării normale a sistemului imunitar, ci aduce şi alte beneficii ce nu sunt deloc de neglijat: un excelent metabolism energetic, creşterea şi dezvoltarea normală a oaselor. Toate acestea sunt posibile graţie compoziţiei Vitoral M Junior Spray Oral pentru copii: tiamină (vitamina B1), riboflavină (vitamina B2), niacină (vitamina B3), acid pantotenic (vitamina B5), vitamina B6 (piridoxină), biotină (vitamina B8), acid folic (vitamina B9), vitamina B12 (metilcobalamina), vitamina A (retinol), vitamina D (colecalciferol), vitamina E (alfa-tocoferol), vitamina C (acid ascorbic).

Nu uita că acest supliment a fost creat special pentru a fi utilizat şi de către copiii ce urmează diete restrictive (cum ar fi dieta vegetariană) sau care se confruntă cu diferite afecţiuni (cum ar fi diabet sau boala celiacă), întrucât nu conţine gluten, alcool, coloranţi artificiali sau ingrediente care să genereze crampe.

Citeşte şi: Uită de răceală şi gripă! Remedii naturiste pentru un sistem imunitar de fier

Surse: hopkinsallchildrens.com, medicalnewstoday.com, parents.com, ncbi.nlm.nih.gov, protinex.com, sciencedaily.com