Cum ameliorăm refluxul gastric la sugar și copil?

Ce este refluxul gastric?

Refluxul gastric se produce în cazul în care conținutul din stomac se întoarce în esofag. Numeroase persoane, inclusiv copiii, pot avea reflux gastric la un moment dat, dar fără să prezinte simptome ce provoacă disconfort.

Care sunt cauzele responsabile de refluxul gastric ?

În ceea ce-i privește pe sugari, aceștia pot avea oricând reflux gastric întrucât sfincterul, adică inelul muscular de la baza esofagului, nu este încă matur.

Pe măsură ce sfincterul se maturizează și intervin modificări precum tranziția spre alimentația solidă și hrănirea în poziție verticală, refluxul se reduce treptat și dispare în jurul vârstei de 18 luni. Cu toate acestea, dacă intervin anumiți factori, de pildă un sfincter slăbit și/sau o deschidere a diafragmei mai mare decât ar fi normal, refluxul poate continua și când copilul înaintează în vârstă. Diafragma este mușchiul care separă cavitatea abdominală de cea toracică. 

De asemenea, refluxul gastroesofagian survine când sfincterul se relaxează prea mult sau prea des, ceea ce poate conduce la întoarcerea acidului din stomac la nivelul esofagului. 

Ce simptome însoțesc refluxul gastric?

Îți poți da seama că un copil are de suferit din pricina refluxului gastric dacă se confruntă cu:

• Regurgitații: intervin când conținutul din stomac revine la nivelul esofagului, apoi în gât și în gură;
• Sughiț;
• Arsuri gastrice;
• Eructație (râgâială);
• Dureri de stomac;
• Senzația că se îneacă;
• Răgușeală frecventă;
• Tuse: uneori, tusea se intensifică pe timpul nopții;
• Respirație cu miros dezagreabil;
• Respirație șuierătoare.

În același timp, la un sugar cu reflux gastric poți sesiza că:

• Devine mai agitat în preajma orelor de masă;
• Plânge des;
• Are un apetit mai scăzut ca de obicei;
• Își arcuiește adesea spatele;
• Nu ia în greutate așa cum te aștepți.

Ce se poate face pentru ameliorarea refluxului gastric la sugar și la copil?

Chiar dacă refluxul gastric al copilului te îngrijorează, trebuie să știi că, în majoritatea cazurilor, manifestările nedorite se atenuează fără să se recurgă la medicamente. Pentru a-l ajuta să se bucure de o stare de bine, străduiește-te să pui în practică și sfaturile de mai jos:

Adoptă schimbări în privința modului în care îți hrănești bebelușul

Sub îndrumarea medicului pediatru, ia măsuri cum ar fi:

• Stimulează-ți bebelușul să eructeze după sesiunile de hrănire: de exemplu, bate-l pe spate în timp ce se sprijină de umărul tău sau când stă în șezut/întins în poala ta;
• Fixează-i sesiuni de hrănire frecvente, dar fără a-i oferi cantități mari de hrană;
• Dacă îți hrănești bebelușul cu biberonul, încearcă să-l ții în brațe în anumite poziții: spre exemplu, sprijină-l de umărul tău ca să rămână cu capul ridicat, ține-l pentru scurt timp pe genunchi etc;
• Nu îl lăsa să stea în poziție orizontală aprox. 30 de minute după fiecare masă: de pildă, pune-l într-un marsupiu sau într-un sling;
• Asigură-te că tetina biberonului este plină cu lapte: acest demers este necesar pentru ca bebelușul să nu înghită aer când mănâncă;
• Pentru a reduce riscul de reflux, folosește formule de lapte speciale, îngroșate: în același timp, îngroașă laptele matern pus în biberon sau formula obișnuită utilizând cereale. Spre exemplu, în funcție de sfatul medicului pediatru, poți să adaugi 1 lingură de cereale la fiecare 30 ml lapte. Avantajul laptelui îngroșat cu cereale este vâscozitatea ridicată, fiind un amestec ce se evacuează ușor din stomac;
• Dacă bebelușul este hrănit cu lapte matern, se recomandă ca mama să elimine din alimentație, pentru o perioadă, alimentele cu potențial alergen: printre acestea se numără, de exemplu, laptele de vacă, nucile, ouăle, ciocolata etc.

Obișnuiește-ți copilul să evite cât mai mult alimentele care favorizează refluxul gastric

În cazul în care ai un copil ce are deja o alimentație variată, pentru a-l feri cât mai mult de stările ce acompaniază refluxul gastric, învață-l să ocolească:

• Alimentele picante: de exemplu, anumite sosuri, piperul, curry etc;
• Alimentele și băuturile acide: de pildă, citricele și sucurile de citrice, oțetul, roșiile, sosul de roșii, sucul de roșii etc;
• Băuturile carbogazoase;
• Alimentele bogate în grăsimi: de exemplu, alimentele tip fast-food, mezelurile, maioneza, margarina, sosurile pe bază de smântână, chips-urile, popcorn-ul cu unt etc;
• Alimentele care conțin cofeină: ciocolata, băuturile și batoanele energizante, sucurile carbogazoase etc;
• Alimentele care conțin mentă: spre exemplu, guma de mestecat, bomboanele, ciocolata etc; 
• Alimentele bogate în zahăr: de pildă, produsele de patiserie, înghețata, dulciurile și băuturile din comerț;
• Anumite fructe și legume: de exemplu, merele verzi, ceapa, usturoiul, ardeiul gras verde etc.

În schimb, îndeamnă-l să se orienteze mai ales spre alimente care nu irită mucoasa tractului digestiv și nu favorizează creșterea cantității de acid din stomac. Printre aceste alimente se află: 

• Anumite fructe și legume: spre exemplu, merele, perele bine coapte, bananele, cartofii fierți, morcovii, fasolea verde etc;
• Alimentele cu proteine: carnea slabă, peștele, tofu, lintea etc;
• Albușurile de ou;
• Alimentele cu grăsimi sănătoase: avocado, uleiul de măsline, nucile, semințele de in etc;
• Laptele și produsele lactate, inclusiv cele de origine vegetală;
• Cerealele integrale gătite: de pildă orezul integral, quinoa, ovăzul, pâinea integrală, biscuiții din cereale integrale, pastele integrale etc.

Apelează la suplimente alimentare

O modalitate simplă și eficientă de ameliorare a refluxului gastric la sugari și la copiii mai mari este să se administreze suplimente alimentare cu ingrediente naturale. Dintre asemenea suplimente face parte și GASTRODEP® JUNIOR (de la Dr. Phyto) Soluție Orală, o formulă inovatoare antiacidă, indicată atât în caz de tulburări digestive (de exemplu, arsuri gastrice, indigestie, esofagită), cât și în tratamentul refluxului gastroesofagian și al regurgitației. Acest supliment se remarcă prin prezența unor ingrediente valoroase:

• Nalba de pădure și nalba mare: polizaharidele din aceste plante au rol protector, formând un film adeziv pe mucoasa gastrică, protejând în fața agresiunii sucurilor gastrice, prevenind și calmând iritația din gât și faringe. În același timp, polizaharidele au și rol antiinflamator;
• Acidul hialuronic, colagenul de tip II și sulfatul de condroitină: datorită acțiunii regeneratoare, sunt benefice mucoasei gastrice afectate de refluxul gastric. În plus, conferă hidratare și rezistență tractului gastroesofagian;
• Sucul de banane: protejează mucoasa de impactul nociv al refluxului sucurilor gastrice.

Grație ingredientelor amintite, GASTRODEP® JUNIOR are beneficii demne de luat în seamă, precum:

• Oferă mucoadezivitate crescută: mucoadezivitatea se referă la capacitatea de a adera la diverse mucoase, inclusiv la cea gastrointestinală; 
• Reface și menține integritatea mucoasei gastroesofagiene;
• Combate aciditatea gastrică fără să afecteze secreția fiziologică a sucului gastric;
• Combate manifestările specifice refluxului gastroesofagian și regurgitației.  

Produsul este recomandat copiilor de la naștere, în regurgitație și în cazul refluxului gastric, începând de la 6 luni. Pentru cele mai bune rezultate, este indicat ca suplimentul să se administreze la 10 minute după mese și seara, înainte de culcare. În funcție de indicațiile medicului pediatru, dozele administrate trebuie să scadă progresiv, pe măsură ce simptomele se ameliorează. Dacă vrei să afli mai multe detalii despre administrarea GASTRODEP® JUNIOR, consultă și acest prospect.

Ai grijă să realizezi anumite schimbări în rutinele zilnice ale copilului

Înainte de a se recurge la un tratament pentru ținerea sub control a manifestărilor nedorite ale refluxului gastric, medicii pediatri îndeamnă să se ia și aceste măsuri:

• Organizarea programului zilnic astfel încât copilul să aibă parte atât de mese principale fără cantități mari de mâncare, cât și de gustări (în cantități reduse);
• Limitarea sau evitarea mâncatului și băutului (cu excepția apei) cu cel puțin 1 oră și jumătate-2 ore înainte de culcare;
• Consumarea băuturilor cu cel puțin 30 de minute înainte de masă ori la aprox. 60 de minute după finalizarea mesei: această măsură ar trebui pusă în aplicare mai ales dimineața și seara;
• După mese, copiii cu reflux nu ar trebui să stea jos, ci să facă o plimbare;
• Dormitul cu capul ridicat și/sau pe partea stângă: de exemplu, zona de la capătul patului unde doarme copilul ar trebui ridicată cu aprox. 15-20 cm așezându-se sub saltea câteva cuburi;
• Evitarea hainelor prea strâmte, care creează presiune în zona abdomenului;
• Evitarea expunerii la fumul de țigară.

În situația în care nici după punerea în aplicare a sfaturilor menționate starea copilului nu se ameliorează și constați că pierde în greutate și are întârzieri în creștere, prezintă-te cât mai repede la medic pentru un diagnostic și un tratament adecvat. Astfel, este esențial să afli dacă nu cumva este vorba despre boala de reflux gastroesofagian: o afecțiune digestivă care poate fi prezentă pe termen lung și în cadrul căreia refluxul provoacă în mod repetat simptome neplăcute.

Eructația la bebeluși: ghid complet pentru părinți