Cum poți să îți revii după ce ai pierdut pe cineva drag? Dar dacă acel cineva drag este o părticică din tine? Când un părinte își pierde un copil, este o reală tragedie. Este o durere care nu se poate șterge niciodată, iar imaginea trupușorului fragil și fără viață, sărutarea pe pielea rece a celui sau celei pe care l-ai îmbrățișat de mii de ori și trebuie să o faci pentru ultima dată, este cu adevărat o experiență sfâșietoare.
Cunoaște cel mai bine acest lucru Kimmy, o mamă care are și acum imaginea fiicei ei, Pryia, zăcând aproape fără suflare. Aproape… Pentru ca deznodământul este special.
Fetița a fost diagnosticată cu diabet de tip 1 din fragedă pruncie
„Fiica mea a început grădinița în 2022 și atunci am observat că stătea mai mult acasă pentru că reușea să ia fiecare virus sau bacterie cu care ceilalți copii se prezentau în colectivitate. Din această cauză, fiica mea a început să slăbească tot mai mult. Ulterior, a fost diagnosticată la nici doi ani cu diabet de tip 1”, mărturisește mama.
După mai multe episoade de amigdalită, banalul roșu în gât, medicul de familie i-a sugerat femeii să meargă cu fata pentru a-i fi îndepărtate amigdalele.
„După operația de îndepărtare a amigdalelor am observat schimbări mari în comportamentul și starea de sănătate a micuței Pryia. Îi era mereu sete, era mereu obosită, bea foarte multă apă și Uda mereu scutece. Nu mânca, vomita mereu și dormea aproape toată ziua”, își amintește mama.
Însă, într-o bună zi, femeia, împreună cu soțul ei au găsit-o pe fiica lor inconștientă pe podeaua camerei de joacă pe care o amenajaseră pentru ea. Fetiță suferea un episod de cetoacidoză diabetică.
Diabetul la copii: simptome si tratament
„Viața așa, cum o știam noi, s-a schimbat pentru totdeauna în acea zi”
Văzându-și fiica într-o asemenea stare, i-a sfâșiat inima mamei. „Nu putea nici măcar să ne spună ce o doare, pentru că nu putea să vorbească după operația de îndepărtare a amigdalelor, așa că a fost cumplit.
Simptomele pe care le experimenta fetița mea au fost atribuite recuperării de după operație, dar nu era așa. Mi-ar fi plăcut ca măcar o dată să caut pe Google stările prin care trecea ea și poate așa aș fi înțeles gravitatea situației. Poate așa aș fi evitat trauma pe care o vom duce pe umeri toată viața, noi, părinții.
Nu o să uit niciodată felul în care arăta corpul lipsit de viață al fetiței mele și orele pe care le-am petrecut în spital, rugându-mă să se trezească”, mărturisește mama.
Aceasta susține că, după ce fiică ei a fost diagnosticată cu diabet, dinamica familiei s-a schimbat complet pentru că părinții trebuiau să țină evidența a tot ceea ce fiica lor mânca, bea și să îi facă injecțiile necesare pentru stabilirea nivelului de zahăr în sânge.
Dar, din fericire, rugăciunile mamei au dat roade, iar Pryia are acum patru ani și este în viață, deși se luptă cu afecțiunea care îi va marca întreaga existență.
„Din clipa în care Pryia a fost diagnosticată cu această afecțiune la 18 luni, nu am mai pus geană pe geană o noapte întreagă, păzind-o constant și dorind să evit o tragedie care i-ar fi adus sfârșitul”, spune mama.
Cum este să fii un părinte cu diabet pentru un copil cu diabet
„Nu ești singură, mami”
Femeia a găsit sprijin în comunitatea online de mămici ai căror copii suferă de aceeași afecțiune. Diabetul de tip 1 este o realitate a zilelor noastre, o boală nemiloasă care nu iartă la nicio vârstă.
Comentariile i-au adus o rază de speranță pe chipul mamei care încearcă din răsputeri pe contul de Instagram să atragă atenția asupra acestui pericol tacit, acestui inamic ascuns care se poate infiltra ușor în viața oricărei familii.
Cu siguranță imaginea trupului aproape fără viață, inconștient al unui copil, va rămâne pentru totdeauna în mintea unui părinte care va fi foarte precaut în deciziile pe care le ia pe viitor.
Surse foto: kidspot.com, pixabay.com, unsplash.com, unsplash.com, unsplash.com, pexels.com
Surse articol: kidspot.com