Nașterea reprezintă pentru fiecare femeie în parte un moment unic, care o marchează pe viață și care reprezintă începutul unui nou ciclu plin de evenimente frumoase, dar și de provocări. Acesta este și momentul în care femeia primește cea mai frumoasă titulatură din lume, aceea de mama.
În funcție de modul în care s-a desfășurat travaliul, de durata lui, dar și de durerile simțite în timpul expulziei, nașterea poate fi privită ca un eveniment traumatic de unele paciente. În fond, diferența dintre traumă și experiența minunată pe care ar trebui să o reprezinte nașterea, stă doar în percepția personală.
Apropierea momentului mult visat aduce cu sine emoții, temeri, neliniște, precum și îngrijorare cu privire la evenimente neprevăzute care pot avea loc. Complicațiile apărute în cadrul nașterii naturale reprezintă principala cauză pentru care aceasta este privită ca fiind traumatizantă. Practic, atunci când nu merge totul așa cum familia a planificat, lucrurile iau o turnură surprinzătoare.
Prin definiție, nașterea nu este un proces ușor. Având două nașteri naturale lipsite de mari complicații, empatizez cu femeile care percep acest momentul ca pe traumă. Fiecare femeie are propriile-i motivele să privească lucrurile astfel.
Dacă își exprimă frământările pe care le are încă în suflet legate de întregul proces dureros prin care a trecut, nu devine vulnerabilă, ci face primul pas pentru a depăși din punct de vedere psihologic acest moment delicat.
Totul pornește de la preconcepția greșită a procesului în sine, care ne este prezentat adesea în publicațiile online, în filme sau în cărți de ficțiune. Practic, momentul nașterii ideal prezintă tânăra mama, îmbrăcată într-un halat lung, larg, cu floricele, făcând exerciții de respirație și zâmbind pe holurile maternității.
Filmul ideal continuă cu momentul expulziei care nu durează decât câteva minute, după care își poate ține puiul perfect sănătos în brațe.
Sunt cazuri în care acest scenariu de vis este complet detronat de o realitate cruntă, în care corpul nu se dilată suficient, pacienta trece prin dureri îngrozitoare, cere anestezie epidurală și se confruntă cu complicații chiar înainte de momentul expulziei.
Ce înseamnă nașterea traumatică?
Prin definiție, trauma este un eveniment care te marchează într-un mod neplăcut. Dacă privim la modul idealistic în care este zugrăvit momentul nașterii naturale, nici nu poate echivala cu o traumă.
Mii de mărturii ale femeilor care nu își revin nici după câțiva ani dipă ce au născut, ne demonstrează contrariul, iar poveștile pline de durere pe care ni le expun sunt greu de acceptat.
Nașterea ar trebui să fie dificilă, la ce te așteptai? Nu există naștere fără durere! Ce mai contează prin ce a trecut mămica, dacă bebelușul este perfect sănătos și frumos? Mama se va recupera în timp, și oricum nu se compară durerile și complicațiile cu cele de după operația de cezariană.
Acestea sunt doar câteva din ideile preconcepute care nu permit femeilor să vorbească deschis despre dezamăgirea pe care au resimțit-o după ce au dat viață.
Pentru fiecare persoană în parte, trauma poate fi văzută diferit, de aceea procesul nașterii poate avea și un impact negativ, nu numai pozitiv. Din postura de paciente care au trecut prin traumă în momentul aducerii pe lume a unui copil, femeile expun un nivel al durerii mult peste cel acceptat de corpul uman.
De asemenea, prezentarea riscurilor medicale la care este supune mama, a complicațiilor care pot apărea în timpul travaliului și expulziei, dar și a riscului la care este supus copilul contribuie la formarea traumei.
Moașa exclama „WOW, ce naștere rapidă“, în timp ce mama se simțea ca „un simplu pasager în propriul travaliu”
Vă prezentăm în continuare mărturia unei femei care a trecut printr-o experiență puțin spus neplăcută la nașterea copilului. Pe principiul popular că travaliul la prima naștere durează mai mult, nu mică i-a fost mirarea tinerei când a fost nevoită să nască acasă.
Deși împreună cu soțul își imagina prima naștere într-un mod diferit, aceasta a avut loc acasă, în urma unui travaliu foarte scurt. Copilul s-a născut chiar înainte să ajungă moașa la locuința familiei. Totul s-a desfășurat așa rapid, încât nici nu a mai ajuns la spital.
Mămica privește nașterea ca fiind traumatizantă pentru că au copleșit-o sentimentele de teamă, incertitudine și pentru că la un moment dat a simțit că pierde complet controlul situației.
În timp ce moașele exclamau “WOW, ce naștere rapidă! “, tânăra nu se putea bucura pentru că se simțea speriată, singură și traumatizată. Aceasta chiar s-a descris ca fiind “un simplu pasager în propriul travaliu“. Din această cauză, ea recunoaște că se teme de o potențială sarcină, deși și-o dorește.
Cum depășești trauma unei nașteri
Femeile care nu reușesc nici după ani să treacă peste acel moment marcant, trebuie să ia lucrurile pas cu pas și să țină cont de următoarele recomandări:
Nu încerca să ignori amintirea momentului nașterii
Clipele travalului și expulziei reprezintă amintiri valoroase care nu ar trebui închise cu un lăcățel într-un colț al minții, în speranța că nu vor mai fi așa dureroase. Femeile care se confruntă cu gânduri intruzive trebuie să își înfrunte trauma, nu să o ignore. În fond, aceste gânduri nu sunt altceva decât un semnal de alarmă asupra stării psihice a mamei.
Cum te recuperezi emoțional după o naștere traumatizantă
Cei mai mulți părinți revin, după o perioadă, asupra dosarului eliberat de unitatea medicală unde a avut loc nașterea. Acolo sunt specificate complicațiile prin care a trecut mama. Citindu-le, va înțelege mult mai bine de ce i-a impactat atât de mult viața.
Atunci când este supus unui șoc, creierul nu mai funcționează normal și “pierde“ șirul narativ al evenimentelor petrecute. Acesta este motivul pentru care anumite lucruri sunt uitate. Creierul este menit să ofere protecție, ștergând amintirile percepute ca fiind dureroase, pur și simplu din memorie. Recitește-ți dosarul medical pentru a-ți înțelege mai bine situația prin care ai trecut.
Cere ajutor de specialitate
Vă invit să facem un scurt exercițiu. Imaginează-ți cu puterea minții, un cerc mai mare care prezintă întreaga ta viață. În acel cerc mare, desenează cu un creion imaginar un alt cerc care reprezintă trauma prin care ai trecut. La început, cu cât vei privi trauma cu mai multă teamă, cu atât cercul din interior va fi mai mare.
Scopul nostru este să creionăm momentul nașterii printr-un cerculeț cât mai mic. Doar dacă ceri ajutor specializat vei putea ajunge la această performanță. Apelează la un psiholog sau un psihoterapeut pentru a depăși cu bine șocul prin care ai trecut.
Contează foarte mult și modul în care te percepi după momentul în care ai devenit mamă. Cele mai multe femei proiectează repulsie și mânie asupra propriului corp, din cauza concepției greșite pe care și-o formează despre ele însele și propriile puteri.
De ce a reacționat corpul meu diferit de cel al altor mămici? De ce a trebuit să trec prin așa ceva? Ce este în neregulă cu mine? De ce nu am fost mai puternică? Sunt doar câteva din întrebările care nu dau pace femeilor și nici nu le ajută să perceapă miracolul pe care l-au săvârșit într-un mod pozitiv.
Câteva ședințe de terapie cu siguranță te vor ajuta să normalizezi experiența prin care ai trecut, fiindcă niciun organism nu seamănă cu celălalt.
Deține controlul absolut asupra propriei tale gândiri
Nu poți schimba trecutul, dar poți învăța din el. O naștere traumatizantă îți va da putere dacă știi din ce perspectivă să o privești. În cazul mamei care a născut prea repede acasă, pe viitor aceasta va ști la ce să se aștepte. Se va pregăti din timp pentru a ajunge mai repede la spital.
Poate chiar va colabora cu un alt cadru medical profesionist care îi va putea oferi asistență mai rapidă, astfel încât să simtă că ea deține controlul propriei vieți.
Scrisoare deschisă către toate mamele care au avut parte de o naștere traumatizantă
Să nu uităm că nașterea poate fi traumatică până la un anumit punct. De la primul test de sarcină pozitiv, femeile sunt conștiente că își vor transforma corpul pentru a da viață unui pui frumos, iar rezultatul merită pe deplin sacrificiul.
În ceea ce privește minunea aducerii pe lume a unui bebeluș, fiecare mamă trece în mod diferit prin travaliu, reacționează diferit la durere și are propriile provocări. Nașterea în este intensă, incredibilă, greu de descris în cuvinte, iar termenul “traumatică“ doar o devalorizează puțin.
Cere ajutor profesional dacă simți că ai trecut și tu printr-o naștere traumatică și îmbrățișează-ți experiența cu plusurile și minusurile ei!
Surse foto: istockphoto.com
Surse articol: www.todaysparent.com