Amber nu a avut doar o naștere dificilă, ci și o sarcină dificilă. A avut grețuri și vărsături timp de 33 de săptămâni și nu i-a fost deloc ușor, iar această experiență s-a finalizat cu o naștere traumatizantă, precizează kidspot.com.au.
„Nu am apucat să mă pregătesc foarte bine pentru naștere, pentru că mi-a fost rău toată sarcina. Mă simțeam nepregătită atât fizic, cât și psihic. Nici măcar nu aveam pregătită o geantă pentru spital în momentul în care mi s-a rupt apa”, mărturisește femeia.
După 24 de ore de travaliu, mai mulți medici au intrat în încăperea sa, semnalând că ceva nu e în regulă.
„Mi-au spus că trebuie să scoată bebelușul rapid, deoarece este tulburat. În sala de nașteri se aflau 4 doctori. După ce mi-au făcut epidurală, am început să împing, însă cel mic trebuia scos de urgență, așa că au folosit forcepsul. De fiecare dată când aveam o contracție, îl roteau în interiorul meu și trăgeau cu putere. A fost oribil să văd capul fiului meu între cleștii de la forceps”, a mai spus.
Problemele nu s-au oprit nici după nașterea propriu-zisă. Din cauza folosirii forcepsului, Amber a trebuit să primească urgent tratament pentru ruptura de perineu (ruptura țesutului dintre vagin și anus).
„Mi-au spus că pierd foarte mult sânge și că trebuie să mă trateze de urgență. M-am trezit într-o altă cameră, înconjurată un personal medical necunoscut. Totul s-a întâmplat atât de repede, nici nu am putut să procesez. S-au întâmplat multe lucruri într-un timp foarte scurt”.
La 6 luni după ce a născut, a rămas din nou însărcinată. Deși a doua naștere nu a fost atât de grea ca prima, a suferit din nou de ruptură perineală.
„După ce am născut a doua oară, am intrat într-o stare foarte rea. Am născut doi copii în decurs de 15 luni, iar corpul și mintea mea începeau să proceseze toate aceste experiențe. Eram anxioasă, tristă, furioasă…simțeam că nu am niciun control asupra emoțiilor mele.
Mi-am dat seama că trebuie să cer ajutor atunci când m-am certat foarte tare cu soțul meu și dintr-o dată, mi-a apărut în minte un gând violent în minte. A doua zi am sunat la o instituție care se ocupă de astfel de cazuri și m-a ajutat să știu că există cineva care mă înțelege”.
Din fericire, Amber a reușit să depășească această perioadă din viața ei și în prezent face un master în psihologie, pentru a le ajuta pe femeile care se află în aceeași situație pe care a experimentat-o și ea.
„Avem tendința de a normaliza nașterile traumatizante și nu cred că trebuie să facem asta. Da, nașterile nu sunt cele mai plăcute experiențe, dar nu e normal să suferi atât de mult. În cazul acesta, e vorba despre un eveniment traumatizant și trebuie să cerem ajutorul”, a spus în încheiere.
Surse foto: istockphoto
Surse articol: kidspot.com.au