Crizele de furie la copii: Ghid pe varste

Ca si adultii, copiii reactioneaza la anumite intamplari cu nervozitate. Este perfect normal. Ca parinte, trebuie sa lasi copilul sa isi manifeste orice emotie. Important este sa delimitati impreuna furia (emotie) de agresivitate (comportament) si sa invatati cum sa transforme frustrarile intr-un sentiment pozitiv. Unii copii isi pot exprima nemultumirile prin inversunare si planset, altii - prin rezistenta, atac sau sfidare. Dar ce anume sunt provocate crizele de furie si cum se manifesta ele in functie de varsta copilului?

Crizele de furie la copiii pana intr-un an

Accesele de furie sunt declansate de incapacitatea bebelusului de a se adapta la anumite situatii. La aceasta varsta, copilul se tavaleste, tipa, plange neincetat sau musca. Astfel, isi manifesta frustrarile.

„Comportamentele si modalitatile de exprimare ale furiei pot fi diverse si reprezinta descarcarea energiei acumulate in urma revoltei, opozitiei, luptei copilului in relatie cu persoana sau situatia care i-a produs neplacere. Alaturi de plans, tipat, izbire de pamant, putem recunoaste cand un copil mic este furios daca fata i se inroseste si pare congestionata, i se accelereaza pulsul, muschii ii sunt incordati, mainile si picioarele pot fi reci. Temperamental, unii copii sunt mai toleranti la frustrare decat altii si acest lucru se poate observa inca de la o varsta foarte frageda", ne explica psihoterapeut Magda Luta.

Crizele de furie la copiii intre 1 si 3 ani

Trantrum-urile sau crizele de furie sunt accese obisnuite la copiii de 1-2 ani, care-si manifesta astfel nemultumirile si frustrarile de a nu se putea exprima in cuvinte. Daca ii este foame, este obosit, isi doreste mai multa atentie sau este ud, copilul nu isi poate exprima disconfortul. Iar accesele de furie reprezinta modul prin care isi atentioneaza parintii ca are nevoie de ajutor.

„Daca in prima perioada din viata copilul, furia se manifesta in momentele de nesatisfacere a nevoilor sale (foame, oboseala, disconfort fizic, lipsa familiaritatii: confruntarea cu persoane si situatii noi, spatii aglomerate, zgomote puternice), in perioada urmatoare, dupa aproximativ doi ani, copilul este solicitat intr-o mai mare masura sa se supuna regulilor, ceea ce ii poate provoca frustrare si ulterior furie", completeaza psihologul Magda Luta.

Crizele de furie la copiii intre 3 si 6 ani

La aceasta varsta, accesele de furie apar pe fondul manipularii. Copilul este obisnuit sa primeasca ceea ce isi doreste atunci cand isi doreste. Convins ca tactica functioneaza de fiecare data si parintii cedeaza, copilul recurge la o criza de furie. Daca parintele continua sa cedeze „farmecului" sau, copilul va reusi sa-i manipuleze de fiecare data. Acum se contureaza si nevoia de independenta, de control asupra propriilor decizii.

„Furia copilului la aceasta varsta poate avea implicatii mai mari din punct de vedere social. Este perioada in care copilul poate sa aiba crize de furie in public, pe strada sau in magazine, dar si in relatie cu alti copii, la gradinita sau in parc. De data acesta, copilul isi poate comunica dorintele, iar dorintele sale nu sunt acceptate de catre ceilalti", adauga psihologul.

Crizele de furie la copiii intre 6 si 12 ani

La varsta scolara, crizele de furie apar cel mai adesea din cauza regulilor cu care nu sunt de acord si a activitatilor scolare pe care le considera plictisitoare ori prea grele. Copilul va faca accese de furie ori de cate ori va fi nevoit sa-si faca temele sau sa plece la culcare in toiul petrecerii. Furia se poate manifesta si in situatii cu totul noi, carora copilul nu stie sa le faca fata.

„Manifestarile se nuanteaza o data cu inaintarea in varsta. In continuare poate sa planga, sa tipe, sa muste, sa zgarie, sa loveasca, sa se tranteasca la pamant, dar si sa isi scrisneasca dintii, sa se incrunte, sa-si stranga pumnii, sa utilizeze cuvinte care pot rani, sa ameninte etc. Isi doreste sa provoace celuilalt durerea pe care el o simte acut", este de parere psihoterapeutul.

Crizele de furie in adolescenta

In cazul adolescentilor, furia apare pe fondul conflictelor dintre generatii. Relatiile parinte-copil sau copil-bunic sunt presarate cu antagonisme de idei, care sfarsesc deseori prin manifestari furioase.

„Odata cu pubertatea si intrarea in adolescenta, furia apare foarte des in cazul conflictelor de idei. Adolescentii simt ca nu sunt luati in serios, apare nevoia de a se apara si sentimentul neputintei. Isi doresc sa fie intelesi si observa ca ceilalti nu reusesc sa ii inteleaga. Este o perioada de trecere, de desprindere de copilarie si tranzitie catre varsta adulta. Cei din jurul lor continua sa-i considere copii, in momente in care ei isi doresc sa atinga maturitatea.

In accesele de furie, adolescentul poate sa vorbeasca pe o tonalitate inalta, sa tipe, dar si sa loveasca, sa planga. Va folosi cuvinte care sa raneasca sau va transforma furia in dorinta de razbunare. Uneori, daca nu reusesc sa isi exprime furia in relatie cu ceilalti, o pot intoarce catre ei insisi", conchide coach Magda Luta.

Greseli pe care le face parintele de copil furios

Cade prada furiei

Furia nu se trateaza in niciun caz cu furie. Raspunzandu-i in aceeasi maniera, parintele nu face decat sa amplifice situatia si sa ii certifice copilului ca procedeaza corect. Astfel, parintele se elibereaza de stres in loc sa invete copilul sa faca fata emotiilor. Trebuie sa-si pastreze calmul si sa-l lase sa-si exprime frustrarile. Dupa ce se linisteste, va afla si cauza nemultumirii.

Incearca sa discute cu el

Degeaba incearca sa discute cu un copil isteric sau furios. Micutul nu are capacitatea de a-si controla emotia si nu va reusi decat sa-i amplifice furia sau isteria. Apeleaza la intelepciune si trateaza criza cu tact!

Loveste copilul

Parintele care tipa sau loveste copilul cand are o criza de nervi, ii transforma furia in frica. In felul acesta, cauza furiei ramane nedescoperita si situatia fara rezolvare. Mai mult decat atat, copilul va dezvolta alte probleme emotionale: stima de sine scazuta, neincredere, timiditate.

Cedeaza santajului emotional

Daca ii face poftele copilului numai sa nu mai tipe, parinte va incuraja astfel de comportamente. Trebuie sa-l faca sa inteleaga ca procedeaza gresit. Crizele de furie nu aduc nimic bun si ii fac rau fizic, lasandul-l fara putere. Cel mai bine este sa-l incurajeze sa-si exprime nemultumirile cu calm.

Pedepseste copilul

Pedeapsa, ca si violenta fizica ori verbala, inversuneaza copilul si ii amplifica emotiile negative. El nu va privi pedeapsa ca pe ceva constructiv, ci va percepe parintele ca pe un dusman. Astfel, nu ii va spune ce ii determina crizele de teama sa nu fie pedepsit de fiecare data, iar parintele nu va sti niciodata ce este cu adevarat in sufletul copilului, care-i sunt nevoile si neimplinirile.

Cum linistesti copilul furios?

Parintii trebuie sa stie, in primul rand, ca accesele de furie reprezinta principala arma a copilului de a obtine cu siguranta si cu repeziciune ceea ce isi doreste. Si este de datoria parintelui sa diferentieze doleantele cu adevarat importante ale copilului de mofturi si sa stabileasca un set de reguli de disciplina.

Ramai calma!

Este esential sa iti pastrezi stapanirea de sine si sa realizezi ca tu esti parintele. Tu esti raspunzator de bunastarea si educatia copilului. Ce exemplu ii dai daca incepi si tu sa tipi? Invata sa-ti gestionezi emotiile si nu reactiona cu violenta verbala sau fizica la furia copilului.

Da-i putin timp sa se calmeze

Nu te vei putea intelege cu un copil care un acces de furie. Lasa-l sa se linisteasca si apoi incurajeaza-l sa-ti povesteasca ce i-a porvocat criza. Poti folosi sintagme de genul: „Stiu ca esti furios, dar nu stiu de ce. Haide sa ne calmam si apoi discutam!"

Incearca sa-l intelegi

Dupa ce s-a calmat, vorbeste cu copilul tau si descoperiti impreuna ce anume i-a declansat criza de furie. Tratand cauza, inlaturi si efectele. Priveste accesul de furie ca pe o modalitate de a-ti cunoaste mai bine copilul.

Canalizeaza-i atentia catre o activitate captivanta

Daca, spre exemplu, copilul tau incepe sa se tavaleasca pe jos cand vine momentul sa plecati din parc, incearca sa-i indrepti atentia spre o activitate interesanta: „ne asteapta Benny acasa" ori „vroiam sa ne uitam impreuna la Cars in timp ce mancam o inghetata".

Invata-l sa-si gestioneze furia

Explica-i micutului tau ca oricine se poate infuria. Dar este de preferat sa-si mainfeste nemultumirea intr-un mod civilizat si nu violent. Invata-l sa-si exprime nevoile si sentimentele cu calm si va avea numai de castigat. „Mami, simt nevoia sa ma tii un pic in brate/sa te joci cu mine putin" sau „mi-as dori jucaria aceea. Crezi ca este posibil?" pot face minuni.

Psihoterapeutul Magda Luta vine in ajutorul parintilor si ii invata cum sa gestioneze crizele de furie ale copiilor. „Indiferent de varsta copiilor nostri, ca si parinti, este important sa nu uitam ca furia este o emotie naturala, ce reprezinta o descarcare de energie in situatie de disconfort:

1. Cu cat ii dam voie copilului sa se descarce prin plans in situatiile de frustrare, cu atat vom evita crizele. Asemeni unui vas sub presiune, putem evita explozia daca permitem ca aburul sa iasa treptat.

2. Oferiti-i copilului propriul model de comportament in situatiile in care sunteti furiosi, punand in cuvinte ceea ce simtiti. "Ma simt foarte furios/furioasa deoarece..." sau "M-am infuriat si simt o puternica presiune in tample..." , "Sunt ca un vulcan pe cale sa erupa" etc., in locul reactiilor vulcanice;

3. In momentele in care copilul este intr-o criza de furie ramaneti langa el si puneti in cuvinte ceea ce credeti ca el simte. Poate fi un exercitiu prin care el va invata sa exprime in cuvinte emotiile sale.

4. Inspirati adanc. Uneori cand copilul simte furie, reactia automata este sa ne infuriem. Copilul are nevoie sa simta ca parintele ii poate oferi stabilitatea pe care el nu reuseste sa o atinga in acele momente.

5. Fiti consecventi. Chiar daca va doriti sa evitati o situatie neplacuta in public si sunteti tentati sa renuntati la regulile pe care le-ati trasat, oferindu-i ceea ce isi doreste, ganditi-va ca regulile ii ajuta pe copii. Ei se simt in siguranta daca stiu ca parintele este consecvent. In plus, va invata ca accesul de furie nu duce la satisfacerea dorintei.

6. In timpul crizei incercati sa scoateti copilul din contextul in care criza se manifesta. Ex: iesiti din magazin.

7. Cand copilul s-a calmat, permiteti-i sa negocieze regulile, incurajindu-l sa argumenteze dorintele sale, prezentandu-i si argumentele voastre, apoi decideti impreuna daca pot fi facute mici modificari in ceea ce priveste regula. Negocierea trebuie sa aiba loc in situatii de calm si relaxare din partea ambelor parti;

8. Daca aveti copii adolescenti, amintiti-va de voi atunci cand erati adolescenti, ce va doreati in relatie cu parintii vostri, ce v-ar fi ajutat in momentele in care simteati furie.

9. Dati-le voie adolescentilor sa isi sustina cu vehementa opiniile, care de multe ori sunt diferite de a le voastre, fara a le critica.

10. Pastrati in minte gandul ca este o perioada in care adolescentul trece prin diferite stari pe care de multe ori nici el nu le poate intelege. Oferiti-i timp si intelegere.

11. Ramaneti in apropierea copiilor vostri, chiar daca simtiti ca va resping sau va ranesc in timpul crizelor de furie. Au nevoie sa simta iubiti, indiferent de emotiile si actele lor si vor invata sa isi nuanteze din ce in ce mai mult reactiile.

12. Comunicati-le cum v-ati simtit voi in timp ce ei s-au comportat sub imperiul furiei. Treptat vor invata sa empatizeze cu ceilalti, exersand noi modalitati de exprimare a emotiilor si vor invata sa exprime in cuvinte ceea ce simt."

Cand sa te ingrijorezi?

Daca accesele de furie se repeta la intervale scurte de timp, dureaza mult, se intensifica si sunt insotite de manifestari precum: stari de insomnie, udatul patului ori suptul degetului, este cazul ca parintele sa ceara parerea unui specialist, fie el medic de familie, pediatru sau chiar psiholog.

„In situatile in care crizele de furie ale copiilor se intampla foarte des, intensitatea trairilor pare a fi greu de suportat de catre copil dar si de cei implicati, iar activitatile si relatiile cu ceilalti sunt afectate puteti apela la ajutorul unui specialist", completeaza psihologul.

Nu trebuie sa puneti crizele de furie pe seama rasfatului si sa le neglijati. In timp, copilul poate dezvolta tulburari si boli fizice si pshice.

Citeste si:
Cand problemele copilului tau iti spun ca este timpul pentru psiholog
Rasfatul la copii: motive, modele, metode de dezvat si consecinte
Copilul tau vrea atentia ta imediata? Strategii pentru momentele cand esti ocupata

Surse:
http://psychologyinfo.com
http://kidshealth.org
http://www.goodtherapy.org